RIL-UL CA RIL-UL, DAR CU DNA KOVESI CUM RAMANE?
Stiu ca, asemeni mie, sunt multi cei chititi pe “mirabolantele” decizii de revizuire a pensiilor militarilor si politistilor, pensii care cresc scazand(Fratila frate, dute…unde vezi cu ochii pana nu-ti vor fi invinetiti in proportie de peste 90,2%) si a caror revizuire tip “inca una, si-nca una, si-nca una”(mai ales la SRI) s-a definitivat continuand(mai ales la MApN, unde, contra naturii, baci e Oprea, amic cu Lupu).
Nu trebuie sa uitam insa actiunile aflate pe rolul instantelor de judecata pentru anularea deciziilor de recalculare a pensiilor. Cu atat mai mult cu cat a scos nasol nasul in lume “fascinanta” decizie nr. 29 din 12.12.2011 a I.C.C.J. Adica solutia la faimosul RIL formulat “a la dna. Kovesi”. Care, asa cum se va vedea, s-ar putea scrie nu peste multa vreme “la DNA, Kovesi!”
Ideea de a scrie despre solutia in RIL-ul pe Legea nr. 119/2010 mi-a venit citind pe lumea justitiei.ro, la rubrica Vorbe de fumoar(unde se face precizarea ca informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau pamfletului), ceva ce mi s-a parut interesant:
“Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie vor audia, saptamana viitoare, inregistrarile facute de DNA in dosarul in care fostul prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, Florin Apostu, a fost trimis in judecata pentru luare de mita si trafic de influenta pe langa Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi. Apostu a fost cel care a solicitat in urma cu cateva termene ca aceste inregistrari, inclusiv cele in care Kovesi apare in biroul lui Apostu cu numai cateva zile inainte ca acesta sa fie saltat de DNA, sa fie audiate in instanta. ICCJ a incuviintat solicitarea lui Apostu, de a cere DNA sa prezinte instantei inregistrarea cu Laura Kovesi, din biroul lui Apostu, inregistrare pe care DNA s-a facut ca o uita din dosar. Ramane de vazut daca DNA s-a conformat cerintei instantei si a depus la dosar inregistrarea ambientala dintre Kovesi si Apostu. Si mai ales, ramane de vazut daca suportul pe care s-a pastrat inregistrarea este unul original! Nu de alta, dar compilatiile functioneaza foarte bine la Directia Nationala Anticoruptie!” (Ca sa intelegeti cat de “norocoasa” este DNA Kovesi, cititi de pe lumea justitiei.ro si articolul “Sfidare? - DNA refuza sa trimita instantei inregistrarea dintre Laura Kovesi si prim-procurorul Florin Apostu, in biroul acestuia din Parchetul Sibiu. Inregistrarea pe baza careia Apostu a fost condamnat a lipsit si de la judecata in fond!”de marti, 10 ianuarie 2012).
Mai sa fie, mi-am zis. Inca o belea are DNA pe cap(alegeti dumneavoastra ce sens doriti). Zvonul ca zvonul si pamfletul ca pamfletul, dar cum ramane cu certitudinea belelelor de pe capul doamnei Kovesi legate de RIL-ul pe L. 119/2010 formulat de aceasta? Ca astea, belelele din RIL adica, sa si vrei si nu le poti lua sub beneficiu de inventar! Este posibil ca unii sa considere ca este fortata atribuirea tuturor acestor belele doamnei Kovesi. Pentru acestia fac precizarea ca doamna nu e fitecine -ca-ti rupi gatul privind spre inaltul functiei detinute- si cand semneaza un act, fie el si o cerere pentru un RIL, inseamna ca isi asuma raspunderea si pentru cea mai mica si mai mica chichita pe care binevoitorii(cum ar fi judecatorii instantei supreme), dar mai ales rauvoitorii, i-o pot imputa. Asa incat, ce urmeaza, consider ca sunt tot atatea belele pe capul doamnei.
Referitor la recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dna. Kovesi, am scris doua articole in care apreciam ca RIL-ul este “cu cantec”, existand unele “curiozitati” si “ciudatenii”. Articolele le-am intitulat UN RIL CU TRIL si UN RIL CU TRIL (2) si pot fi citite pe site-ul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, Filiala Slobozia, la arhiva pe lunile noiembrie si decembrie 2011(la arhiva pe decembrie poate fi citit si articolul PE CE MUZICA JOACA UNII, unde veti afla despre o alta ditamai belea pe capul doamnei).
Ceea ce sustineam sau puneam sub semnul intrebarii in aceste articole s-au confirmat prin chiar textul deciziei ICCJ.
In cererea Procurorului General se arata ca “s-a verificat jurisprudenta la nivelul intregii tari in problema de drept enuntata anterior”, constatandu-se doua orientari: “I. Într-o primă orientare jurisprudenţială, au fost admise contestaţiile formulate de reclamanţi, pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit.a)-h) din Legea nr. 119/2010 şi s-au anulat deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi art. 4 din acest act normativ, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul anterior. II. Într-o altă orientare jurisprudenţială, contestaţiile au fost respinse, fiind menţinute deciziile de recalculare a pensiilor de serviciu emise în temeiul Legii nr. 119/2010.”
Eu, fiind interesat de pensiile de la art. 1 lit. a) si b) si considerand ca cele de mai sus nu au cum sa fie reale(nu-s reale, sunt minciuni, sunt minciuni, este un mincinos-cin’ sa fie, cin’ sa fie?) am concluzionat astfel: „...cred ca au facut obiectul verificarii jurisprudentei doar hotararile irevocabile pronuntate in cauzele avand ca obiect deciziile de recalculare a pensiilor prevazute de art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010. I.C.C.J. va trebui sa se pronunte atat privind indeplinirea conditiei de admisibilitate prevazuta de art. 330^1 din C.pr.civ. cat si privind temeiul in care pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 fac obiectul acestui recurs in interesul legii.”
Ce spune textul deciziei ICCJ: “După prezentarea referatului cauzei, doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin - faţă de împrejurarea că, prin raportul intocmit asupra cauzei a fost reliefat faptul ca jurisprudenta neunitara atasata recursului in interesul legii vizeaza in majoritatea covarsitoare litigii generate de aplicarea dispozitiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010-solicita amanarea judecarii recursului in interesul legii pentru a fi verificata jurisprudenta la nivelul curtilor de apel, in vederea identificarii si depunerii la dosar a hotararilor judecatoresti prin care au fost solutionate si litigii generate de aplicarea celorlalte dispozitii ale art. 1 din legea respectiva”. Adica ale art. 1 lit. a)-b) si d)-h). Si uite-asa, ICCJ ne face sa intelegem ca cine a afirmat ca „au fost admise contestaţiile formulate de reclamanţi, pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit.a)-h)”, minte. Chiar daca s-a incearca sa-l „scoata” pe mincinos cu formulari de genul „vizeaza in majoritatea covarsitoare litigii generate de aplicarea dispozitiilor art. 1 lit. c)”, desi, asa cum argumentam in articolul UN RIL CU TRIL (2), cele de la a) si b) LIPSESC CU DESAVARSIRE, nu s-a reusit decat sa se confirme ca exista un mincinos, care, vezi Doamne, nu e „in totalitate” mincinos, ci numai „in majoritate covarsitoare”.
Despre indeplinirea sau nu a conditiei de admisibilitate prevazuta de art. 330 din C.pr.civ.( existenta unor hotarari judecatoresti irevocabile privind pensile de la art. 1 alin. a) si b), care se anexeaza cererii-respectiv cele CARE LIPSESC CU DESAVARSIRE), nicio referire. In schimb se face un joc, dorit subtil si motivare pentru nepronuntarea pe inadmisibilitatea intemeiata pe inexistenta hotararilor judecatoresti irevocabile privind pensile de la art. 1 lit. a) si b), prin incercarea de a se solicita amanarea judecatii. Solicitare solutionata scurt si sec: “Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de amânare formulată de reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
Ca ICCJ, neputand sa evite, a incercat sa o faca mincinoasa pe doamna Kovesi intr-o maniera eleganta, se vede din urmatorul text: „Deşi sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, iar sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, Înalta Curte, în raport cu dispoziţiile art. 329 şi 330^5 din Codul de procedură civilă, având în vedere jurisprudenţa neunitară prezentată în susţinerea sesizărilor adresate, urmează a se pronunţa numai cu privire la ipoteza legală prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, considerentele deciziei fiind valabile, pentru identitate de raţiune, şi în cazul celorlalte ipoteze reglementate în cuprinsul art. 1 din lege”. In esenta, se afirma foarte clar ca jurisprudenta neunitara vizeaza numai pensiile prevazute de art. 1 lit. c) si nu de art. 1 lit. a)-h) cum sustine doamna Kovesi.
In articolul UN RIL CU TRIL, apreciam-avand in vedere ca sesizarile colegiilor de conducere a patru curti de apel, adresate ICCJ si inaintate de aceasta catre Procurorul General, sunt ele insele cereri pentru RIL, conform art. 329 C.pr.civ.-ca ICCJ a incalcat prevederile art. 330^6 alin. (10) C.pr.civ., nerespectat termenul de 3 luni prevazut de acest articol pentru judecarea RIL-ului. Conditia pentru confirmarea acestei aprecieri era ca ICCJ sa constate ca au fost formulate mai multe sesizari si nu una singura, respectiv cea a doamnei procuror general, sesizare facuta, apreciam eu, intr-o modalitate care pare a fi adaugare la lege:“urmare sesizării din oficiu, precum şi în considerarea sesizărilor(...)” respectivelor 4 curti de apel.
Conditia este indeplinita. Iata ce se precizeaza la pct. 6 al Deciziei nr. 29/12.12.2011: „În cuprinsul sesizărilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiovaşi Galaţi sunt reflectate soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti în litigii legate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, care reglementează pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Deşi sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, iar sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010,(...)”.
Trecand peste faptul ca formularea „sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi” este gresita, neputand avea temei legal si neexistant, in fapt, o singura sesizare comuna a celor patru curti de apel, este evident ca, avand cel putin doua sesizari, este confirmata incalcarea prevederilor art. 330^6 alin. (10) C.pr.civ.
Cum, in baza prevederilor art. 330^6 alin. (3) C.pr.civ., se poate stabili cine se face vinovat de incalcare, se pune intrebarea daca CSM se va sesiza si va lua masurile in consecinta. Iar daca nu, este fireasca o alta intrebare: cine si cum poate actiona pentru tragerea la raspundere a celor vinovati de incalcare dar si a celor care nu au luat masurile fata de acestia? Mergand mai departe, sunt reglementari si in sarcina cui este aplicarea lor pentru sanctionarea celor care au formulat sesizari mincinoase pentru RIL si a celor care au pronuntat un RIL CU TRIL?
Si-atunci, cu DNA KOVESI cum ramane? Numai-desi putin probabil- cu DNA pe cap?
20.01.2012
Lt.col.(r) Lesnic Costel-Filiala Slobozia a S.C.M.D.
Stiu ca, asemeni mie, sunt multi cei chititi pe “mirabolantele” decizii de revizuire a pensiilor militarilor si politistilor, pensii care cresc scazand(Fratila frate, dute…unde vezi cu ochii pana nu-ti vor fi invinetiti in proportie de peste 90,2%) si a caror revizuire tip “inca una, si-nca una, si-nca una”(mai ales la SRI) s-a definitivat continuand(mai ales la MApN, unde, contra naturii, baci e Oprea, amic cu Lupu).
Nu trebuie sa uitam insa actiunile aflate pe rolul instantelor de judecata pentru anularea deciziilor de recalculare a pensiilor. Cu atat mai mult cu cat a scos nasol nasul in lume “fascinanta” decizie nr. 29 din 12.12.2011 a I.C.C.J. Adica solutia la faimosul RIL formulat “a la dna. Kovesi”. Care, asa cum se va vedea, s-ar putea scrie nu peste multa vreme “la DNA, Kovesi!”
Ideea de a scrie despre solutia in RIL-ul pe Legea nr. 119/2010 mi-a venit citind pe lumea justitiei.ro, la rubrica Vorbe de fumoar(unde se face precizarea ca informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau pamfletului), ceva ce mi s-a parut interesant:
“Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie vor audia, saptamana viitoare, inregistrarile facute de DNA in dosarul in care fostul prim-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, Florin Apostu, a fost trimis in judecata pentru luare de mita si trafic de influenta pe langa Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi. Apostu a fost cel care a solicitat in urma cu cateva termene ca aceste inregistrari, inclusiv cele in care Kovesi apare in biroul lui Apostu cu numai cateva zile inainte ca acesta sa fie saltat de DNA, sa fie audiate in instanta. ICCJ a incuviintat solicitarea lui Apostu, de a cere DNA sa prezinte instantei inregistrarea cu Laura Kovesi, din biroul lui Apostu, inregistrare pe care DNA s-a facut ca o uita din dosar. Ramane de vazut daca DNA s-a conformat cerintei instantei si a depus la dosar inregistrarea ambientala dintre Kovesi si Apostu. Si mai ales, ramane de vazut daca suportul pe care s-a pastrat inregistrarea este unul original! Nu de alta, dar compilatiile functioneaza foarte bine la Directia Nationala Anticoruptie!” (Ca sa intelegeti cat de “norocoasa” este DNA Kovesi, cititi de pe lumea justitiei.ro si articolul “Sfidare? - DNA refuza sa trimita instantei inregistrarea dintre Laura Kovesi si prim-procurorul Florin Apostu, in biroul acestuia din Parchetul Sibiu. Inregistrarea pe baza careia Apostu a fost condamnat a lipsit si de la judecata in fond!”de marti, 10 ianuarie 2012).
Mai sa fie, mi-am zis. Inca o belea are DNA pe cap(alegeti dumneavoastra ce sens doriti). Zvonul ca zvonul si pamfletul ca pamfletul, dar cum ramane cu certitudinea belelelor de pe capul doamnei Kovesi legate de RIL-ul pe L. 119/2010 formulat de aceasta? Ca astea, belelele din RIL adica, sa si vrei si nu le poti lua sub beneficiu de inventar! Este posibil ca unii sa considere ca este fortata atribuirea tuturor acestor belele doamnei Kovesi. Pentru acestia fac precizarea ca doamna nu e fitecine -ca-ti rupi gatul privind spre inaltul functiei detinute- si cand semneaza un act, fie el si o cerere pentru un RIL, inseamna ca isi asuma raspunderea si pentru cea mai mica si mai mica chichita pe care binevoitorii(cum ar fi judecatorii instantei supreme), dar mai ales rauvoitorii, i-o pot imputa. Asa incat, ce urmeaza, consider ca sunt tot atatea belele pe capul doamnei.
Referitor la recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dna. Kovesi, am scris doua articole in care apreciam ca RIL-ul este “cu cantec”, existand unele “curiozitati” si “ciudatenii”. Articolele le-am intitulat UN RIL CU TRIL si UN RIL CU TRIL (2) si pot fi citite pe site-ul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, Filiala Slobozia, la arhiva pe lunile noiembrie si decembrie 2011(la arhiva pe decembrie poate fi citit si articolul PE CE MUZICA JOACA UNII, unde veti afla despre o alta ditamai belea pe capul doamnei).
Ceea ce sustineam sau puneam sub semnul intrebarii in aceste articole s-au confirmat prin chiar textul deciziei ICCJ.
In cererea Procurorului General se arata ca “s-a verificat jurisprudenta la nivelul intregii tari in problema de drept enuntata anterior”, constatandu-se doua orientari: “I. Într-o primă orientare jurisprudenţială, au fost admise contestaţiile formulate de reclamanţi, pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit.a)-h) din Legea nr. 119/2010 şi s-au anulat deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi art. 4 din acest act normativ, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul anterior. II. Într-o altă orientare jurisprudenţială, contestaţiile au fost respinse, fiind menţinute deciziile de recalculare a pensiilor de serviciu emise în temeiul Legii nr. 119/2010.”
Eu, fiind interesat de pensiile de la art. 1 lit. a) si b) si considerand ca cele de mai sus nu au cum sa fie reale(nu-s reale, sunt minciuni, sunt minciuni, este un mincinos-cin’ sa fie, cin’ sa fie?) am concluzionat astfel: „...cred ca au facut obiectul verificarii jurisprudentei doar hotararile irevocabile pronuntate in cauzele avand ca obiect deciziile de recalculare a pensiilor prevazute de art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010. I.C.C.J. va trebui sa se pronunte atat privind indeplinirea conditiei de admisibilitate prevazuta de art. 330^1 din C.pr.civ. cat si privind temeiul in care pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 fac obiectul acestui recurs in interesul legii.”
Ce spune textul deciziei ICCJ: “După prezentarea referatului cauzei, doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin - faţă de împrejurarea că, prin raportul intocmit asupra cauzei a fost reliefat faptul ca jurisprudenta neunitara atasata recursului in interesul legii vizeaza in majoritatea covarsitoare litigii generate de aplicarea dispozitiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010-solicita amanarea judecarii recursului in interesul legii pentru a fi verificata jurisprudenta la nivelul curtilor de apel, in vederea identificarii si depunerii la dosar a hotararilor judecatoresti prin care au fost solutionate si litigii generate de aplicarea celorlalte dispozitii ale art. 1 din legea respectiva”. Adica ale art. 1 lit. a)-b) si d)-h). Si uite-asa, ICCJ ne face sa intelegem ca cine a afirmat ca „au fost admise contestaţiile formulate de reclamanţi, pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit.a)-h)”, minte. Chiar daca s-a incearca sa-l „scoata” pe mincinos cu formulari de genul „vizeaza in majoritatea covarsitoare litigii generate de aplicarea dispozitiilor art. 1 lit. c)”, desi, asa cum argumentam in articolul UN RIL CU TRIL (2), cele de la a) si b) LIPSESC CU DESAVARSIRE, nu s-a reusit decat sa se confirme ca exista un mincinos, care, vezi Doamne, nu e „in totalitate” mincinos, ci numai „in majoritate covarsitoare”.
Despre indeplinirea sau nu a conditiei de admisibilitate prevazuta de art. 330 din C.pr.civ.( existenta unor hotarari judecatoresti irevocabile privind pensile de la art. 1 alin. a) si b), care se anexeaza cererii-respectiv cele CARE LIPSESC CU DESAVARSIRE), nicio referire. In schimb se face un joc, dorit subtil si motivare pentru nepronuntarea pe inadmisibilitatea intemeiata pe inexistenta hotararilor judecatoresti irevocabile privind pensile de la art. 1 lit. a) si b), prin incercarea de a se solicita amanarea judecatii. Solicitare solutionata scurt si sec: “Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de amânare formulată de reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
Ca ICCJ, neputand sa evite, a incercat sa o faca mincinoasa pe doamna Kovesi intr-o maniera eleganta, se vede din urmatorul text: „Deşi sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, iar sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, Înalta Curte, în raport cu dispoziţiile art. 329 şi 330^5 din Codul de procedură civilă, având în vedere jurisprudenţa neunitară prezentată în susţinerea sesizărilor adresate, urmează a se pronunţa numai cu privire la ipoteza legală prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, considerentele deciziei fiind valabile, pentru identitate de raţiune, şi în cazul celorlalte ipoteze reglementate în cuprinsul art. 1 din lege”. In esenta, se afirma foarte clar ca jurisprudenta neunitara vizeaza numai pensiile prevazute de art. 1 lit. c) si nu de art. 1 lit. a)-h) cum sustine doamna Kovesi.
In articolul UN RIL CU TRIL, apreciam-avand in vedere ca sesizarile colegiilor de conducere a patru curti de apel, adresate ICCJ si inaintate de aceasta catre Procurorul General, sunt ele insele cereri pentru RIL, conform art. 329 C.pr.civ.-ca ICCJ a incalcat prevederile art. 330^6 alin. (10) C.pr.civ., nerespectat termenul de 3 luni prevazut de acest articol pentru judecarea RIL-ului. Conditia pentru confirmarea acestei aprecieri era ca ICCJ sa constate ca au fost formulate mai multe sesizari si nu una singura, respectiv cea a doamnei procuror general, sesizare facuta, apreciam eu, intr-o modalitate care pare a fi adaugare la lege:“urmare sesizării din oficiu, precum şi în considerarea sesizărilor(...)” respectivelor 4 curti de apel.
Conditia este indeplinita. Iata ce se precizeaza la pct. 6 al Deciziei nr. 29/12.12.2011: „În cuprinsul sesizărilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiovaşi Galaţi sunt reflectate soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti în litigii legate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, care reglementează pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Deşi sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, iar sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010,(...)”.
Trecand peste faptul ca formularea „sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi” este gresita, neputand avea temei legal si neexistant, in fapt, o singura sesizare comuna a celor patru curti de apel, este evident ca, avand cel putin doua sesizari, este confirmata incalcarea prevederilor art. 330^6 alin. (10) C.pr.civ.
Cum, in baza prevederilor art. 330^6 alin. (3) C.pr.civ., se poate stabili cine se face vinovat de incalcare, se pune intrebarea daca CSM se va sesiza si va lua masurile in consecinta. Iar daca nu, este fireasca o alta intrebare: cine si cum poate actiona pentru tragerea la raspundere a celor vinovati de incalcare dar si a celor care nu au luat masurile fata de acestia? Mergand mai departe, sunt reglementari si in sarcina cui este aplicarea lor pentru sanctionarea celor care au formulat sesizari mincinoase pentru RIL si a celor care au pronuntat un RIL CU TRIL?
Si-atunci, cu DNA KOVESI cum ramane? Numai-desi putin probabil- cu DNA pe cap?
20.01.2012
Lt.col.(r) Lesnic Costel-Filiala Slobozia a S.C.M.D.