SLOBOZIA - SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, FILIALELE 1 si 2

1 Iulie Ziua Muzicilor Militare din România La 1 iulie 1831, prin Regulamentul Organic ia nastere la Iasi, în cadrul “Strajei Pamântesti”, prima fanfara militara, atestata odata cu aparitia celor dintâi regulamente militare, în care sunt consemnate prevederi privind prezenta si numarul ostasilor muzicanti. În 1830 este înfiintata Armata Nationala permanenta, numita de contemporani “Straja Pamânteasca”.. În primavara anului 1831 au aparut cele dintâi regulamente militare în care sunt consemnate prevederi privind prezenta si numarul ostasilor muzicanti care intrau în componenta celor trei regimente înfiintate în 1830 în Tara Româneasca. Deci, începând cu anul 1831, în documentele de constituire si angajare a efectivelor armatei sunt prevazuti si “muzicantii”,fapt ce atesta atentia acordata de oficialitatile militare acestei categorii de ostasi. În anii ce au urmat, muzicile militare au constituit o prezenta permanenta la sarbatori nationale, manifestari social-politice, cult

Actualitate   D   CORUPȚIA și LĂCOMIA au ÎNVINS: Cum a fost RETROCEDAT Muntele RETEZAT către o familie de CETĂȚENI AUSTRIECI de naţionalitate MAGHIARĂ   5 iulie 2016   admin    2 comentarii Exploatările forestiere din ultimii ani din munții Retezat, Godeanu, Țarcu și Vîlcan au condus la dispariția ultimului Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de climă temperată a Europei, se arată într-un comunicat al organizației Agent Green.  “Am protestat la șantierul DN 66A și la minister, ne-am judecat in instanta pentru a opri asfaltarea Retezatului, am atras atenția că se exploatează pădurile în Râu-Șes, la Câmpușel și în Domogled. Dar este prea târziu. Corupția și lăcomia au învins. Cel mai vast templu al naturii din Europa a fost pierdut“ a declarat Gabriel Păun, președinte Agent Green. Un ziar local din Hunedoara dezvăluie modul în care s-a făcut o retrocedare controversată de 11.000 ha de teren din acest judeţ către o familie de maghiari cu cetăţenie austriacă. În cursul pr

Ȋntrebări la care încercăm să găsim / primim răspuns cȃt mai repede generate de lectura unor prevederi ale Legii 24 din 2000 (R2) privind normele de tehnică legislativă, lectură ocazionată de propunerea de adoptare a art. 40 în cuprinsul proiectului privind legea unică a salarizării „  Art. 6.  ....    (2)  Pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la  dezideratele sociale prezente şi de perspectivă , precum şi de la  insuficienţele legislaţiei în vigoare . ” Întrebare:  La introducerea art. 40 s-au avut în vedere unele “ deziderate sociale prezente şi de perspectivă ”   ? Întrebare:   Dacă “da”, care ar fi aceste .... deziderate sociale ? Întrebare:  Legea (organică !) 223 din 2015 şi toate actele „conexe” generate de aceasta au fost considerate  „insuficiente”  ?    „Art. 7.  - .....    (3)  Fundamentarea noii reglementări trebuie să aibă în vedere atat  evaluarea impactului legislaţiei specifice în vigoare  la momentul elaborarii proiectului de

28 iunie 1940. Astăzi se împlinesc 79 de ani de la ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. Anexarea Basarabiei a însemnat începutul destrămării României, care a continuat cu Dictatul de la Viena, cedarea Nordului Transilvaniei, și a Cadrilaterului, Într-un comentariu pentru Radio Chișinău, istoricul Octavian Țâcu sustine despre consecințele zilei de 28 iunie 1940 ca astăzi sunt resimțite de către basarabeni. Amintim că la 28 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, teritorii ale statului român la acea vreme. Odată cu ocupaţia sovietică au început şi represiunile împotriva populaţiei locale, zeci de mii de persoane fiind executate, arestate sau deportate. Anexarea Basarabiei la 28 iunie 1940, a dus la instaurarea unui regim totalitar comunist, străin de identitatea și ființa românească a basarabenilor, regim care a însemnat colectivizare forțată, schimbarea alfabetului, represiuni politice, deportări. Cea mai mare dram

26 iunie, Ziua Drapelului Național. Povestea Tricolorului DE  ȘTEFANIA BRÂNDUȘĂ   /    CULTURĂ     /   Publicat: Miercuri, 26 iunie 2019, i       Simbol suprem al unității și identității românești, Drapelul Național este sărbătorit în fiecare an la 26 iunie. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluției de la 1848,  tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române. Ziua Drapelului Național este marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului, prin organizarea unor programe și manifestări educative cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne, scrie  Agerpres. Parlamentul României se întrunește în ședință comună și sunt organizate ceremonii publice de înălțare a Drapelului Național în Capitală și în toate municipiile reședință de județ.