PENSIILE NOASTRE ALE REZERVIȘTILOR.
PENSII DE SERVICIU.
PENSII DE SERVICIU.
GLORIE EROILOR NEAMULUI ROMANESC. In data de 29 MAI 2014 de INALTAREA DOMNULUI sarbatorim ZIUA EROILOR.
Mormantul Ostasului Necunoscut Mareste imaginea. Mormantul Ostasului Necunoscut este un simbol unic al recunostintei nationale si al cinstirii pe care poporul roman o datoreaza celor care si-au dat viata pentru apararea, libertatea si demnitatea tarii noastre. In luptele mondiale de la inceputul secolului trecut, Romania a pierdut aproape un milion de soldati si oameni de rand. Pe langa cimitirele si monumentele ridicate in orasele si satele tarii, in anul 1923, in Parcul Carol I, din Bucuresti, a fost inaugurat "Mormantul Ostasului Necunoscut". Acest lucru se datoreaza mai ales Societatii "Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi", infiintata in 1919 si transformata ulterior, in anul 1927, in Societatea "Cultul Eroilor". Mormantul Ostasului Necunoscut In anul 1923, la indemnul Societatii Eroilor, s-a luat decizia ca jertfa tuturor eroilor necunoscuti sa fie simbolizata de un monument special: &quo
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ CONSTATĂ:
Pensia de serviciu pentru magistrați, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca și pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente.
Constatând că aceste elemente care diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ REȚINE CĂ INSTITUIREA PENSIEI DE SERVICIU PENTRU CADRELE MILITARE ȘI PENTRU MAGISTRAȚI NU REPREZINTĂ UN PRIVILEGIU, CI ESTE JUSTIFICATĂ ÎN MOD OBIECTIV, EA CONSTITUIND O COMPENSAȚIE PARȚIALĂ A INCONVENIENTELOR CE REZULTĂ DIN RIGOAREA STATUTELOR SPECIALE CĂRORA TREBUIE SĂ LI SE SUPUNĂ MILITARII ȘI MAGISTRAȚII.
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității. Sub acest aspect art. 30 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare; iar alin. (2) al aceluiași articol instituie pentru categoriile menționate de militari interdicția de a îndeplini alte funcții decât cele în care sunt încadrați, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și interdicția de a fi asociat unic ori de a participa direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale, cu excepția numirii în consiliile de administrație ale regiilor autonome și societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.
Un alt element comun care justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept.
Curtea Constituțională constată, pe de altă parte, că REGLEMENTAREA ÎN VIGOARE A PENSIEI DE SERVICIU PENTRU MILITARI, CA ȘI CEA A PENSIEI DE SERVICIU PENTRU MAGISTRAȚI, CU DIFERENȚELE PE CARE ACEASTĂ PENSIE LE PREZINTĂ FAȚĂ DE PENSIA COMUNĂ DE ASIGURĂRI SOCIALE, NU CONSTITUIE O ÎNCĂLCARE A PRINCIPIULUI EGALITĂȚII CETĂȚENILOR ÎN FAȚA LEGII, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Această constatare se bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, IMPUNE CELOR DOUĂ CATEGORII PROFESIONALE OBLIGAȚII ȘI INTERDICȚII SEVERE, PRECUM ȘI RISCURI SPORITE, CEEA CE JUSTIFICĂ ÎN MOD OBIECTIV ȘI REZONABIL O DIFERENȚIERE A REGIMULUI JURIDIC DE PENSIONARE FAȚĂ DE REGIMUL STABILIT PENTRU ALȚI ASIGURAȚI CARE NU SUNT SUPUȘI ACELORAȘI EXIGENȚE, RESTRICȚII ȘI RISCURI.
În această ordine de idei Curtea Constituțională, dând curs dispozițiilor art. 11 și 20 din Constituție, referitoare la raportul dintre reglementările interne și cele internaționale, constată că “O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”.
De asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la aplicarea principiului egalității în fața legii și al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudența în materie, și ea constantă, a Curții Europene a Drepturilor Omului, că PRINCIPIUL EGALITĂȚII NU ESTE SINONIM CU UNIFORMITATEA ȘI CĂ PENTRU SITUAȚII DIFERITE POATE EXISTA UN TRATAMENT JURIDIC DIFERIT, RECUNOSCÂNDU-SE DREPTUL LA DIFERENȚĂ. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 22 iulie 1994; Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997.
De asemenea, Curtea Supremă de Justiție, argumentând necesitatea instituirii pensiei de serviciu pentru magistrați, invocă și faptul că “ÎN STATELE EUROPENE CU UN ANUMIT GRAD DE DEZVOLTARE, INCLUSIV ROMÂNIA, DREPTUL LA PENSIE DE SERVICIU ÎL AU TOATE FORȚELE DE APĂRARE A ORDINII PUBLICE – ARMATA, POLIȚIA ȘI SERVICIILE SPECIALE”, care, prin activitatea lor, “își asumă un risc întru apărarea ordinii de drept, asigurând liniștea în societate”.
Pensiile se impart in:
a) pensii din sistemul public de pensii;
b) pensii de serviciu:
b1) pensii speciale;
b2) pensiile judecatorilor si procurorilor militari;
b3) pensiile militare de stat.
CLASIFICAREA PENSIILOR DE SERVICIU
b) Pensii de serviciu reprezinta genul proxim pentru pensii speciale, pensiile judecatorilor si procurorilor militari si pensiile militare de stat. Pensiile de serviciu sunt pensii care:
– se acorda prin lege;
– se acorda dupa exercitarea unui anumit numar de ani in profesia respectiva.
b1) Pensii speciale:
1) genul proxim – sunt pensii de serviciu;
2) diferenta specifica, ceea ce le deosebeste de celelalte pensii de serviciu:
– sunt reglementate atat de Legea privind sistemul public de pensii (Nr. 263, respectiv Nr. 19/2000, care a fost abrogata) cat si de Legi speciale pentru fiecare domeniu in care se acorda (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor; Ordonanta de urgenta a Guvernului Nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular, Legea nr. 567 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor, Legea nr. 7/2006 peivind statutul functionarului public parlamentar, Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania, Legea nr. 94/1992 privind organizarea si fuctionarea Curtii de Conturi etc.).
– sunt finantate atat din bugetul bugetul asigurarilor sociale de stat cat si din bugetul de stat;
– sunt aparute dupa anul 1992, deci sunt legi recente fara un istoric deosebit. In această categorie intră cele 8615 pensii(conform documentelor oficiale de la Curtea de Conturi) pentru diplomați, magistrați, grefieri, personal aeronautic, auditori şi funcţionarii publici parlamentari (indemnizaţii suplimentare la pensii).
b2) Pensiile judecatorilor si procurorilor militari:
1) genul proxim – sunt pensii de serviciu;
2) diferenta specifica, ceea ce le deosebeste de celelalte pensii de serviciu:
– sunt reglementate atat de Legea Nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat cat si de Legea speciala pentru domeniul justitiei – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;
– sunt finantate din bugetul de stat (si probabil se achita prin Casa secoriala de pensii a M.Ap.N., ceea ce a facut ca multi sa le considere pensii militare de stat fara sa tina cont de definitia si caracteristicile lor;
– sunt aparute dupa anul 2004 – o data cu aparitia pensiilor speciale ale judecatorilor si procurorilor civili, deci sunt legi recente fara un istoric deosebit.
b3) Pensiile militare de stat:
1) genul proxim – sunt pensii de serviciu
2) diferenta specifica, ceea ce le deosebeste de celelalte pensii de serviciu:
– sunt reglementate de o singura lege – Legea Nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;
– sunt finantate doar din bugetul de stat prin ministerele care le acorda;
– sunt aparute inca din 1830 avand un istoric demn de luat in seama.
-Pensiile speciale sunt acele pensii de serviciu care se acorda in baza Legii privind sistemul public de pensii si a Legii speciale fiecarui domeniu in care se acorda aceste pensii, sunt finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat cat si din bugetul de stat si aparute incepand cu anul 1992.
-Pensiile judecatorilor si procurorilor militari sunt acele pensii de serviciu care se acorda in baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat cat si a Legii speciale pentru domeniul justitiei – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, sunt finantate din bugetul de stat si sunt aparute incepand cu anul 2004.
-Pensiile militare de stat sunt acele pensii de serviciu care se acorda numai in baza Legea Nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt finantate din bugetul de stat si aparute incepand cu anul 1830, o data cu introducerea Regulamentelor Organice.
CONCLUZIE:
1. Pensiile militare de stat nu sunt pensii speciale, ci pensii de serviciu;
2. Pensiile judecatorilor si procurorilor militari nu sunt pensii militare de stat ci pensii speciale, dupa modul cum sunt calculate.
A NU SE CONFUNDA PENSIILE JUDECATORILOR SI PROCURORILOR MILITARI CU PENSIILE MILITARE DE STAT.
Cand se fac calcule referitoare la pensia militara de stat medie consider ca trebuie sa nu se mai includa in cadrul pensiilor militare de stat pensiile judecatorilor si procurorilor militari.
De ce nu sunt luate si analizate fiecare dintre pensiile speciale si celelalte pensii care au cuantumuri astronomice si sa se determine modul cum au ajuns la acele valori si sa se stabileasca masuri ca pe viitor astfel de anomalii sa nu se mai repete?
Consider ca reprezentantii M.Ap.N. trebuie sa iasa in mass- media si sa lamureasca statutul pensiilor militare de stat si poate in acest fel sa inceteze cu atacurile la adresa militarilor si a pensionarilor militari.