Treceți la conținutul principal
Lista spionului Militaru în vremea lui Iliescu 15 martie 2010, 



Nicolae Militaru, agent GRU dovedit Colaborator al serviciului GRU, Nicolae Militaru a promovat la vârful Armatei Române militari fideli Uniunii Sovietice. 

Disperat să se menţină la putere, Ion Iliescu a acceptat jocurile murdare ale oamenilor care au orchestrat ororile din timpul Revoluţiei din decembrie 1989: Militaru şi colaboratorii săi. 22 decembrie 1989, ora 10.59. 

Televiziunea Română prezintă comunicatul emis de Nicolae Ceauşescu referitor la moartea generalului Vasile Milea. Mai citeşte şi: Petre Roman şi Ion Iliescu au ieşit "la luptă" după dezvăluirile din "Adevărul" şi de la "Naşul" 

Cu toate că evenimentul se petrecuse în jurul orei 9.30, comunicatul a fost bun de difuzare abia după o oră şi jumătate. Consilierii de presă ai lui Ceauşescu, Constantin Mitea şi Eugen Florescu, primiseră ordin de la dictator să deschidă Televiziunea, „dar nu prea mult, să facem şi economie". 

După transmiterea comunicatului, Televiziunea Română şi-a întrerupt programul, însă, după ora 13.00, acesta a fost reluat. A urmat celebră scenă din Studioul 4, în care Mircea Dinescu şi Ion Caramitru au anunţat fuga lui Ceauşescu. „Fraţilor, am învins" - aşa au auzit atunci românii. 

Dincolo de strigătul acesta de eliberare rămânea o ecuaţie cu multe necunoscute. Până astăzi! La aproximativ 30 de minute de la urletul fericit al lui Mircea Dinescu, un general bătrân apare pe post făcând apel la calm.

 Era generalul Nicolae Militaru, îmbrăcat în ţinută militară de stradă, în condiţiile în care cadrele active erau echipate de alarmă.

 Mesajul de atunci al „nevinovatului" general Militaru avea un enunţ imperativ şi erau vizaţi principalii comandanţi ai Armatei. În condiţiile în care, în mod oficial, Armata se retrăgea în cazărmi în baza ordinului 38 emis de generalul Victor Stănculescu la ora 13.30, generalul Militaru vorbea, în direct la TVR, făcând apel la principalii comandanţi ca trupele să nu mai tragă! 

În acel moment, Armata nu era angrenată în niciun schimb de focuri! „Înseamnă că va fi rău" „Stimaţi cetăţeni, stimaţi soldaţi, subofiţeri, maiştri militari şi ofiţeri.

 Mulţi dintre dumneavoastră mă cunoaşteţi. Sunt generalul-colonel Militaru Nicolae. Nu puteam să stau deoparte în aceste momente şi după această crimă care s-a săvârşit în Republica Socialistă România. Îmi pare rău, nespus de rău, că în această crimă a fost atrasă şi Armata Română.

 Dacă se dovedeşte faptul că Armata Română a tras în popor, înseamnă că va fi rău. Şi pentru Armată, în ansamblul ei, şi pentru fiecare comandant de subunitate şi militar în termen care a executat un asemenea ordin", spunea Militaru, într-un „cocktail" exploziv de limbă de lemn, manipulare şi fals patriotism.  

Aşa cum a arătat şi ziarul „Adevărul", în cadrul serialului „Sfârşitul Ceauşeştilor", apelul generalului Militaru nu era altceva decât un sol fertil în care să se poată dezvolta nestingherit scenariul „teroriştilor". „Opriţi măcelul!" şi „prietenul meu, Milea" „După informaţiile pe care le avem, au murit copii, au murit oameni bătrâni, au murit femei, au murit fiinţe total nevinovate.

 În scurtul timp pe care-l am la dispoziţie, în faţa acestei camere de luat vederi, fac apel la tovarăşii generali care deţin funcţiile de răspundere în Armata Română. Tovarăşe general Guşă, tovarăşe general Eftimescu, tovarăşe general Topliceanu, tovarăşe general Roşu, tovarăşe general Voinea, tovarăşe general Dăndăreanu şi toţi ceilalţi. Aş face apel, tot în acelaşi fel, tovarăşului general Rusu. Opriţi măcelul! Daţi ordine, opriţi măcelul! Dacă s-a făcut crima până acum, opriţi-o! Nu ştiu ce va fi mai departe, îmi pare foarte rău, sigur că cei în drept vor cerceta împrejurările în care a murit prietenul meu, generalul Milea, ministrul Apărării Naţionale. 

Nu cunosc cât a fost de trădător, pe cine a trădat, ce a minţit, dar în mod categoric că aceia care vor fi în măsură în viitor vor face lumină şi din acest punct de vedere. 

Tovarăşe general Guşă, tovarăşe general Voinea, sunteţi rugaţi, amândoi, să veniţi urgent la Radioteleviziune. Da? Imediat! Înainte de a pleca de la locurile dumneavoastră de lucru, daţi ordin să oprească tot şi retrageţi Armata în cazărmi.

 Tovarăşe Rus, dă ordin nimic să nu plece pe calea aerului din Republica Socialistă România! Sper că dumneata m-ai înţeles destul de bine", mai afirma Militaru, comportându-se deja ca un ministru al Apărării. 

Generalul Ştefan Guşă era, la acea oră, şeful Marelui Stat Major al Armatei şi nu avea a-i da socoteală lui Nicolae Militaru, care era doar un general în rezervă, în ultimă instanţă un pensionar. 


„Manifestaţi, fraţilor!" Militaru nu îi uită nici pe liderii Securităţii: „Fac apel la colegii şi prietenii, unii dintre ei, generali din Ministerul de Interne, tovarăşe general Vlad, tovarăşe general Bucurescu şi ceilalţi, luaţi măsurile care se cuvin pe linia Ministerului de Interne!

 Opriţi măcelul! Indiferent, indiferent ce s-ar întâmpla, nu mai trageţi! Introduceţi trupele în cazărmi! Fac apel acum la întregul popor român: manifestaţi, fraţilor, manifestaţi-vă bucuria, dar în pace, fără devastări de vitrine. Jucaţi ce vreţi dumneavoastră, bucuraţi-vă cu toţii, nu distrugeţi însă bunurile materiale. Nu daţi prilejul să fiţi atacaţi pentru asemenea lucruri. Dacă am fost înţeles, eu aş ruga pe tovarăşii nominalizaţi să ia act de ce i-am rugat". "

Tovarăşe general Guşă, tovarăşe general Voinea, să veniţi urgent la Radioteleviziune. Da? Imediat!" Nicolae Militaru, dând ordine la TVR, la 22 decembrie 1989 Clica lui Militaru Victor Stănculescu, un general ajuns la puşcărie 

 La 23 decembrie 1989, în jurul orelor 16.00, Ion Iliescu l-a numit, verbal, pe Nicolae Militaru ca ministru al Apărării. Decretul de reactivare a generalului-colonel Militaru a fost semnat de Iliescu la 26 decembrie 1989, a fost publicat în Monitorul Oficial la 27 decembrie şi dat publicităţii la 28 decembrie. La 27 decembrie, când a fost reactivitat oficial, generalul-colonel Nicolae Militaru a fost şi avansat la gradul de general de Armată. 

Foarte interesant este ceea ce s-a întâmplat în minutele de după nominalizarea lui Militaru în fruntea Armatei. Martor a fost colonelul Mircea Dumitru, şeful biroului special din Marele Stat Major, direcţia Operaţii. Dumitru declara la 13 decembrie 1994, în faţa Comisiei pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989: „La 23 decembrie, eu am notat comunicarea către generalul Pănescu, la Moscova. 

Din ordinul generalului Eftimescu a trebuit să comunicăm la Moscova, la generalul Dumitru Pănescu, că «începând de astăzi generalul Militaru este ministrul Apărării». Aşa a fost porunca,  să-l informez pe generalul Pănescu, acolo, la Moscova, că Militaru este ministru. 

Să fi fost ora 16.25. Pănescu urma să-i informeze pe comandantul-şef, pe şeful de stat major al Comandamentului Unificat al Pactului de la Varşovia, cât şi conducerea Armatei Sovietice, că Militaru este ministru. Generalul Pănescu era acreditat la Comandamentul Pactului de la Varşovia şi era omul de legătură al nostru la Moscova". Mărturia lui Mircea Dumitru este confirmată, de la Jilava, unde ispăşeşte pedeapsa pentru implicarea sa în represiunea de la Timişoara, de generalul Victor Atanasie Stănculescu. 

După sinuciderea suspectă a lui Vasile Milea, cel pe care Nicolae Ceauşescu l-a numit, tot verbal, la conducerea Armatei a fost generalul Stănculescu. 

De alt­fel, Victor Atanasie Stănculescu este şi cel care i-a luat locul lui Nicolae Militaru, pe 16 februarie 1990. Atunci, forţat de presiunile din sânul Armatei, Ion Iliescu a trebuit să-l lase din braţe pe Nicolae Militaru. 

Acoperirea urmelor Ion Iliescu, un „emanat“ al Revoluţiei 

În „mandatul Militaru" au avut loc multe dintre crimele odioase ale Revoluţiei (printre altele, cazurile „Otopeni", „Trosca" şi „Nuţă-Mihalea"). Generalul numit de Iliescu în fruntea celui mai important dintre ministere la acea oră s-a bazat pe o suită de tovarăşi „de nădejde". 

În prima fază au apărut la minister zece generali cu studiile făcute în Uniunea Sovietică. 

Aceşti generali fuseseră înlăturaţi de Nicolae Ceauşescu din structurile Armatei, la începutul anilor '80, exact pentru legăturile speciale cu Moscova. Ei nu au fost numiţi oficial în funcţii, aşa că nu au putut fi traşi la răspundere pentru ordinele, de multe ori criminale, pe care le-au dat. 

O perfectă strategie de acoperire a urmelor. Avansările făcute sub generalul GRU În scurta perioadă de timp cât Nicolae Militaru a fost ministru al Apărării, în Armata Română s-a promovat ca niciodată! Mulţi dintre cei cărora generalul Militaru le era dator pentru diverse servicii au fost înaintaţi în grad.

 O altă explicaţie pentru avansările făcute de Nicolae Militaru a fost oferită de generalul Victor Atanasie Stănculescu, într-un interviu publicat săptămâna trecută de „Adevărul".

 „Militaru pregătea o dictatură militară în România. Prin avansările făcute alandala, care au deturnat piramida normală a Armatei, şi-a fidelizat oamenii", acuză Stănculescu. Nu toţi cei care au fost promovaţi atunci făceau parte din „reţeaua Militaru". Ca şi în cazul Consiliului Frontului Salvării Naţionale, şi în Armată au fost promovate cadre „la derută", ca să iasă la număr. 

1. Lista generalilor rechemaţi în Armată la 27 decembrie 1989 
General-colonel Vasile Ştefan Ionel (El terminase Academia Militară la Moscova, în 1954, ca şef de promoţie. Doi ani, între 1952 şi 1954, fusese concomitent la studii în URSS cu Nicolae Militaru şi Ion Iliescu. 

Generalul Victor Atanasie Stănculescu a declarat în direct la emisiunea „Naşul", de la B1 TV, unde se dezbat episoade din serialul „Misterele Revoluţiei", că este foarte probabil ca Vasile Ionel să fi fost adevăratul şef al reţelei KGB-GRU în România. Generalul Ionel a fost protejatul lui Ion Iliescu. În timpul primului mandat de preşedinte al „emanatului" Revoluţiei, Vasile Ionel a ocupat şi postul de şef al Cancelariei prezidenţiale!)

 General-locotenent Paul Romano Cheler (era în vizorul Securităţii pentru legăturile suspecte cu KGB-GRU) 

General-locotenent Jean Ioan Moldoveanu (relaţii suspecte cu KGB-GRU)

 General-locotenent Marin Gheorghe Bălteanu (relaţii suspecte cu KGB-GRU) 

General-locotenent Ioan Bucur Bordei (relaţii suspecte cu KGB-GRU) 

General-locotenent Liviu Traian Ciubăncan (relaţii suspecte cu KGB-GRU) 

Contraamiral Nicolae Gheorghe Hârjeu (relaţii suspecte cu KGB-GRU) 

General-maior Horia Traian Opruţă (Cazul său a fost documentat de Securitate şi prezentat lui Nicolae Ceauşescu. Opruţă apărea ca fiind „100% recrutat de serviciile secrete sovietice") 

General-maior Dumitru Nicolae Pletos (relaţii suspecte cu KGB-GRU) 

General-maior Gheorghe Constantin Popescu (relaţii suspecte cu KGB-GRU) 

2. Cadre avansate în grad la 29 decembrie 1989 

De la general-locotenent la general-colonel 

Gheorghe Dumitru Logofătu  (A fost dovedit de Securitate ca agent sovietic. A fost numit de Militaru şef peste Departamentul Securităţii Statului, fosta Securitate intrată în subordinea Armatei)

 Victor Atanasie Stănculescu 

Mihai Gheorghe Chiţac 

Jean Ioan Moldoveanu 

De la general-maior la general-locotenten

 Dumitru Sterie Andreescu 

Gheorghe Marin Bălteanu

 Dumitru Atanasie Pănescu

 Dumitru Nicolae Pletos

 George Ion Popa Dumitru 

Ilie Roşu 

Gheorghe Constantin 

Voinea Gheorghe Stan 

Dănescu Toader Martiş   

 De la colonel la general-maior  

 Mircea Dimitrie Agapie 

Vasile Cândea 

Constantin Stelian 

Cojocaru Dumitru 

Grigor Drăghin 

Remus Paul

 Dumitru Ghircoiaş 

Constantin Gheorghe 

 Grigorescu Mihai

 Vasile Lungu 

Petre Ion

 Nicolae Gică 

Ion Popa (El e judecătorul care l-a condamnat pe Ceauşescu la moarte în simulacrul de proces de la Târgovişte. În mod suspect, Gică Popa s-a sinucis la 1 martie 1990).

 Nicolae Ion Popescu

 Gheorghe Haralambie

 Popescu Neculai 

Ion Rizea

 Constantin Vasile Rotariu 

Ion Andone Săndulescu 

Alexandru Eugen

 Gheorghe Spătaru

 Niculae Constantin Spiroiu 

Mihalache Ion Stoleruţ

 Petre Teacă (După cum au arătat acte descretizate recent de Armată şi intrate în posesia Asociaţiei „21 Decembrie", ziaristul belgian Danny Huwe a fost ucis,  la 24 decembrie 1989, dintr-un ordin dat de Petre Teacă. În urma ziaristului belgian a rămas o placă memorială în sectorul 6 din Bucureşti. Există în Drumul Taberei o piaţă care se numeşte Danny Huwe, dar riveranii, neatenţi la istoria recentă, îi spun locului tot „Răzoare".) 

Radu Vasile Plăviciosu    

 Ilie Florea 

Rotaru Dumitru 

Nicolae Bâtlan

 Anghelache Apostol

 Gheorghe Dumitru Boştină

 Ioan Mihai Mariţescu 

 3. Cadre avansate la 4 ianuarie 1990 

De la viceamiral la amiral Mihai Dumitru Aron 

De la general-maior la general-locotenent Gheorghe Nicolae Ionescu

 Iosif Rus (De numele lui Rus, care în zilele Revoluţiei conducea Aviaţia Militară, se leagă moartea generalilor Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea. Elicopterul în care se aflau aceştia a fost doborât la 23 decembrie, în apropiere de Alba Iulia. După 1990, Rus a fost, în permanenţă, protejat de Ion Iliescu, care l-a luat consilier.)

 Marin Pancea (A fost „documentat" de Securitate ca agent în serviciul KGB - GRU. El ar fi fost recrutat pe vremea când era ataşat militar la Belgrad. Bizuindu-se pe el, generalul Militaru l-a numit în fruntea Centrului de Informaţii Externe - CIE. Ulterior, Petre Roman l-a schimbat, impunându-l în locul său pe celebrul spion Mihai Caraman. Marin Pancea nu a rămas fără loc de muncă. El a fost numit în fruntea Direcţiei de Informaţii a Armatei - DIA.) 

De la colonel la general-maior 

Constantin Anghel

 Traian Băndilă 

Mircea Constantinescu 

Constantin Gurău 

Gheorghe Negoşanu 

Aurel Nicolau

 Stelian Pintilie 

Eugen Teodorescu 

Constantin Văideanu

Citeste mai mult: adevarul.ro/news/eveniment/lista-spionului-militaru-vremea-iliescu-1_50ad4fb27c42d5a66392c512/index.html

Postări populare de pe acest blog

sâmbătă, 18 septembrie 2021 Multumim publicatiei Metropola Constanta   Noi proteste împotriva unei guvernări abuzive Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD)   reprezintă o organizație având ca obiectiv principal apărarea intereselor celor care, sub Drapelul Tricolor, au jurat credință României, iar dacă va fi necesar, o vor apăra „chiar cu prețul vieții”. Din păcate, cu mici excepții, aproape toate guvernele post-decembriste s-au întrecut parcă în luarea de măsuri antiromânești, în mai toate domeniile, cu precădere în ceea ce privește depopularea, înstrăinarea resurselor naturale, slăbirea puterii de apărare a țării. Mai mult chiar, se întrec în nerespectarea legilor  promulgate de președintele țării cum este cazul angajamentelor luate la intrarea României în NATO, ori a Legii 223/2015, referitoare la pensiile militare de stat care a adus unele reparații, absolut necesare, sistemului de pensionare pentru militarii rezerviști. Pe 3 septembrie președintele PNL a declarat că u
Soţia lui Iohannis avea baza de date cu copii de vânzare 27 Aug 2014 Carmen Lăzurcă - Iohannis a fost profesoară la Şcoala specială din Sibiu Liberalul Klaus Iohannis, candidat la Preşedinţie, este acuzat că împreună cu soţia sa, Carmen, a intermediat în anii '90 înfierea unor copii unui cuplu canadian despre a căror soartă nu se mai ştie nimic de 14 ani, bănuindu-se că ar fi fost traficaţi pentru organe. Înaintea intermedierii adopţiilor, soţii Iohannis aveau o radiografie completă a situaţiei copiilor cu probleme din judeţ ce puteau fi folosiţi ca marfă. Şi aceasta pentru că el, Klaus, era inspector şcolar, iar ea, Carmen, profesoară de engleză la Şcoala Specială din Sibiu. Dar liantul în această afacere era soţia lui Iohannis, cea care i-a adus pe canadieni să vadă copii, profesoară de engleză şi aspirantă la statutul de Primă Doamnă. Tânăra profesoară Carmen Lăzurcă s-a angajat la Şcoala Specială din Sibiu deoarece  nu primise repartiţie în oraşul Sibiu. Tânar
vineri, 1 ianuarie 2016 Noutăți OK privind încadrarea în grupele de muncă a personalului M.Ap.N. urmare a Ordinului nr. 123/2015 al ministrului apărării naționale La multi ani, tuturor!  Ordinul ministrului apărării nr.  123/2015  este prezentat pe  site -ul Casei de Pensii Sectoriale a M.Ap.N.  Ordinul  este  acesta  si este prezentat integral si la finalul acestui material. Ordinul ministrului apărării nr.  123/2015  stabileste noile norme metodologice privind incadrarea in condiții de muncă deosebite, speciale și alte condiții, specifice personalului militar, abrogând în același timp vechiul ordin al ministrului cu nr. M. 116.2002 care stabilea aceleași norme. La o analiză sumară a prevederilor ordinul ministrului apărării nr.  123/2015  rezultă un element (probabil) benefic si pt. majoritatea militarilor in rezerva/retragere, concretizat in  Art. 9 alineatele (1) si (2) , astfel: - Dupa cum cunoastem, in urma prevederilor vechiului ordin al ministrului apar