Curtea Constituțională - CCR
Decizia nr. 652/2018 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Modificări (...)Text publicat în M.Of. al României.
În vigoare de la 13 februarie 2019
Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.
| Valer Dorneanu | - președinte | |
| Marian Enache | - judecător | |
| Petre Lăzăroiu | - judecător | |
| Daniel Marius Morar | - judecător | |
| Mona-Maria Pivniceru | - judecător | |
| Livia Doina Stanciu | - judecător | |
| Simona-Maya Teodoroiu | - judecător | |
| Varga Attila | - judecător | |
| Ioana Marilena Chiorean | - magistrat-asistent |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Ștefan David în Dosarul nr. 1.723/112/2016 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 80D/2017.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 6 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.723/112/2016, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ștefan David în cadrul soluționării unei cauze civile având ca obiect "contestație la decizia de pensionare".
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că, la data de 24 iulie 2015, Parlamentul a adoptat Legea nr. 223/2015, care a intrat în vigoare, potrivit art. 123, la data de 1 ianuarie 2016, motiv pentru care baza de calcul al pensiei s-a efectuat în temeiul acestei legi. Însă, tot la data de 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care modifică, printre altele, și art. 30 din Legea nr. 223/2015. Inițial, art. 30 din Legea nr. 223/2015 nu prevedea limitarea de 85%, raportată la baza de calcul al pensiei, iar sporul pentru pensia suplimentară era calculat la cuantumul pensiei. Se susține că prin introducerea plafonului de 85% se creează o discriminare evidentă a pensionarilor militari care realizează o vechime cumulată de peste 36 de ani față de militarii care au o vechime mai mică, precum și față de militarii care optează pentru calculul din sistemul public de pensii, în conformitate cu art. 122 din Legea nr. 223/2015, situație în care aceștia pot să își valorifice sporul pentru pensia suplimentară, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. Autorul excepției susține că această discriminare constă în faptul că pensionarii militari cu o vechime cumulată de peste 36 de ani (situație în care se află și acesta) pierd sporul de 9% pentru pensia suplimentară, în timp ce pensionarii militari cu o vechime mai mică în muncă și cei care optează, în următorii 5 ani, pentru sistemul public de calcul își pot valorifica sporul pentru pensia suplimentară. În concluzie, pentru evitarea acestor discriminări, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
6. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, neexistând o situație de discriminare.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia nr. 542 din 15 octombrie 2014, prin care Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra unor prevederi ale Legii nr. 263/2010, prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare. În plus, precizează că prin art. 122 din Legea nr. 223/2015 s-a instituit o dispoziție favorabilă autorului excepției în privința modului de calcul al drepturilor de pensie. Se arată că "militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, precum și urmașii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, cât și cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016."
9. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece din examinarea acestora rezultă că ele se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor beneficiare ale unei pensii militare de stat, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, sens în care invocă Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994. În ceea ce privește acordarea pensiei suplimentare, precizează că aceasta este reglementată de art. 108 din Legea nr. 223/2015. Ca urmare, din analiza textului de lege criticat nu rezultă in terminis prevederi de natură să afecteze principiul egalității în drepturi. Eventuale nerespectări ale drepturilor pensionarilor militari sau un comportament indezirabil al autorităților publice care aplică prevederile legale criticate nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, întrucât aceste aspecte țin de interpretarea și aplicarea legii, nu privesc textele de lege ca atare. Or, nu intră în atribuțiile Curții Constituționale cenzurarea aplicării legii de către instituțiile publice sau instanțele judecătorești.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională a solicitat de la Casa sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naționale informații referitoare la algoritmul de calcul al pensiei militare de stat și la acordarea sporului pentru pensia suplimentară. Cu Adresa nr. RP3.734 din 3 octombrie 2018, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 8.452 din 10 octombrie 2018, Casa sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naționale a comunicat, referitor la primul aspect, că pensia militară de stat este calculată prin însumarea următoarelor: procent de 65%, acordat pentru 25 de ani vechime; procent acordat pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani, câte 1% pentru fiecare an de vechime peste cea de 25 de ani; procent acordat, în temeiul art. 108 din Legea nr. 223/2015, pentru vechimea contribuției la fondul pentru pensia suplimentară și/sau buget, de 3%, 6% sau 9%. Cu privire la al doilea aspect solicitat, Casa sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naționale a arătat, în esență, următoarele: contribuția pentru pensia suplimentară a fost plătită de către cadrele militare de la data de 1 ianuarie 1967 până la data de 1 aprilie 2001; începând cu data de 10 aprilie 2001, contribuția pentru pensia suplimentară a devenit contribuție individuală la bugetul de stat și a fost plătită de către cadrele militare până la data de 31 decembrie 2010; de la data de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, și până în prezent, personalul militar a plătit contribuția individuală de asigurări sociale; pentru aceste perioade se acordă sporul prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, iar de acest spor beneficiază toți pensionarii aflați în evidența Casei de pensii sectoriale și ale căror drepturi de pensie sunt/au fost stabilite, recalculate și/sau actualizate potrivit prevederilor legale în vigoare.
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precizările Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, dispoziții care au următorul cuprins: "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică și se completează după cum urmează: [...] 6. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:
«Art. 30. - Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.»."
14. Întrucât prevederile de lege criticate modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015 și ținând cont de dispozițiile art. 62 teza întâi ("Efectele dispozițiilor de modificare și de completare") din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora "dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta", Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015.
15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate instituie - în cazul pensiei militare de stat - un plafon de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
17. În jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.
18. Cu privire la reglementarea pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a reținut următoarele: "Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraților, cât și în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie". De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că "partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. [...] Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat. [...] De altfel, Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000, [...] a statuat că pensia de serviciu constituie «o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale», ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment [...] se constituie în acea compensație parțială menționată de Curte, pentru că diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment".
19. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituționalitate prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.
20. Ținând cont de această jurisprudență, Curtea reține că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu.
21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan David în Dosarul nr. 1.723/112/2016 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 30 octombrie 2018.
| PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU | Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean |