UN RIL CU TRIL (2)
Avem o certitudine. In sedinta de la 12 decembrie 2011, I.C.C.J. va judeca recursul in interesul legii cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii nr.119/2010, raportat la art.20 alin.2 din Constituţie, art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege, care face obiectul dosarului nr. 29/2011.
In articolul UN RIL CU TRIL, am apreciat, zic eu pe buna dreptate, ca recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, este “cu cantec”, existand unele “curiozitati” si “ciudatenii”:
-nici o sesizare din cele formulate de colegiile de conducere ale curtilor de apel invocate in textul cererii Procurorului General, nu a fost considerata de ICCJ ca fiind o cerere pentru un recurs in intelesul legii asa cum se intelege din prevederile art. 329 C.pr.civ.;
-din textul cererii nu rezulta daca, la aceasta, sunt anexate hotararile judecatoresti irevocabile prin care se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit, conditie de admisibilitate a recursului in interesul legii impusa de art. 330^1 din C.pr.civ.;
-desi, conform art. 329 C.pr.civ., procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti “din oficiu sau la cererea ministrului justitiei”, RIL-ul in discutie, asa cum reiese din chiar textul acestuia, este formulat intr-o modalitate care pare a fi adaugare la lege:“urmare sesizării din oficiu, precum şi în considerarea sesizărilor nr. 1719/25 A din 21 aprilie 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Galaţi, nr. 19667 din 6 mai 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Craiova, nr. 1106/35 din 13 mai 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Braşov şi nr. 1318 din 3 mai 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Cluj, transmise prin adresele nr. 5/S.U/2011 din 28 aprilie 2011 şi nr. 7/S.U/2011 din 10 mai 2001 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Si nu sunt singurele “curiozitati” si “ciudatenii”.
1. Analizand citatul de mai sus, se constata ca I.C.C.J. a trimis catre procurorul general, cu adresele din 28.04.2011 si 10.05.2011, patru sesizari ale unor curti de apel datate astfel: 21.04.2011, 03.05.2011, 06.05.2011 si 13.05.2011. Concluzia este interesanta: sesizarea din 13.05.2011 nu a putut fi trimisa cu niciuna din cele doua adrese ale I.C.C.J.
2. Ceea ce urmeaza poate fi superlativul “curiozitatilor” si “ciudateniilor” din acest RIL.
In cererea Procurorului General se arata ca “s-a verificat jurisprudenta la nivelul intregii tari in problema de drept enuntata anterior” (n.a.-aplicarea dispozitiilor legii nr. 119/2010) -lucru posibil pana la data promovarii recursului in interesul legii, respectiv 13.10.2011 conform datelor de pe http://www.mpublic.ro/recurs_civil.htm- constatandu-se doua orientari:
-“I. Într-o primă orientare jurisprudenţială, au fost admise contestaţiile formulate de reclamanţi, pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit.a)-h) din Legea nr. 119/2010 şi s-au anulat deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi art. 4 din acest act normativ, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul anterior.”
-„II. Într-o altă orientare jurisprudenţială, contestaţiile au fost respinse, fiind menţinute deciziile de recalculare a pensiilor de serviciu emise în temeiul Legii nr. 119/2010.”
Din cele doua texte citate rezulta ca au fost admise sau respinse contestatiile si implicit anulate sau mentinute deciziile de recalculare a pensiilor prevazute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010. Iata ce se prevede in art. 1 lit. a) si b):
„a)pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor.”
Pentru a verifica daca este adevarat ca aceste doua categorii de pensii au facut obiectul unor hotarari irevocabile, putem stabili:
A)-pe baza datelor prezentate pana aici in acest material, ca in perioada 28.04.2011 la 13.10.2011, Procurorul General a verificat jurisprudenta la nivelul intregii tari in problema aplicarii dispozitiilor Legii nr. 119/2010, a intocmit si a promovat recursul in interesul legii; prin urmare, a verificat si eventualele decizii ale curtilor de apel prin care s-au dat solutii irevocabile in cauzele avand ca obiect anularea deciziilor de recalculare a pensiilor militare de stat, pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor din administratia penitenciarelor;
B)-pe baza datelor postate pe site-urile curtilor de apel(voi prezenta numai pe cele de la curtile de apel care au formulat sesizari), cu reclamant Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate sau cu parati fie MApN ori MAI, fie casele de pensii sectoriale ale acestora, ca primele decizii irevocabile s-au pronuntat astfel:
-C.A. Brasov, la 14.09.2011 (ex.: dos. 672/119/2011, 667/119/2011,
658/119/2011, 656/119/2011, 654/119/2011);
-C.A. Galati, la 29.09.2011 (ex.: dos. 1395/91/2011, 1288/91/2011);
-C.A. Craiova, la 03.10.2011 (ex.: dos. 1420/101/2011);
-C.A. Cluj, la 31.10.2011 (ex.: dos. 940/84/2011);
C)-din A) si B), adaugand termenul prevazut de art. 264 alin. 1 din C.pr.civ. pentru motivarea hotararii, respectiv cel mult 30 de zile de la pronuntare:
-ca nici o decizie irevocabila pronuntata de cele patru curti de apel nu putea fi anexata la sesizarile din 21.04.2011, 03.05.2011, 06.05.2011 si 13.05.2011 si, probabil, nici nu a putut face obiectul verificarii pana la 13.10.2011, data promovarii recursului in interesul legii;
-ca probabilitatea ca pana la 13.10.2011 sa nu fi existat hotarari irevocabile in cauzele avand ca obiect anularea deciziilor de recalculare a pensiilor militare de stat, pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor din administratia penitenciarelor, este foarte mare deoarece, si la alte curti de apel, astfel de hotarari nu s-au pronuntat inainte de luna septembrie 2011(aceasta poate fi o explicatie a faptului ca cererea Procurorului General ridica semne de intrebare privind admisibilitatea in conditiile prevederilor art. 330^1 din C.pr.civ., prin neprecizarea hotararilor irevocabile anexate).
Personal, cred ca au facut obiectul verificarii jurisprudentei doar hotararile irevocabile pronuntate in cauzele avand ca obiect deciziile de recalculare a pensiilor prevazute de art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010. I.C.C.J. va trebui sa se pronunte atat privind indeplinirea conditiei de admisibilitate prevazuta de art. 330^1 din C.pr.civ. cat si privind temeiul in care pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 fac obiectul acestui recurs in interesul legii.
Presiunea pe completul care va judeca recursul in interesul legii cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii nr.119/2010, raportat la art.20 alin.2 din Constituţie, art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege, este cel putin semnificativa din doua considerente:
-pe de o parte, Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii 119/2010, in ansamblu sau numai a unor articole, exceptie ridicata din oficiu de unele instante ori de reclamantii din dosarele aflate pe rolul acestora, pronuntand, in perioada 27.09.2011-18.10.2011, nu mai putin de 10 decizii, publicate in Monitorul Oficial, Partea I, in intervalul 22.11.2011-29.11.2011;
-pe de alta parte, s-au intensificat criticile si acuzele privind efectele recalcularii pensiilor prevazute de art. 1 lit. a) si b) din L. 119/2010, pe fondul confuziei care se face(voit, premeditat de catre cei implicati in recalculare, din necunoastere de catre altii) intre recalcularea in baza acestei legi si revizuirea pensiilor recalculate in baza OUG. 1/2011.
Referitor la primul considerent, este de sesizat faptul ca pe 27 si 29.09.2011 s-au pronuntat 8 decizii, pe 18.10.2011 alte doua, iar pana la publicarera lor in M.O. a intervenit promovarea recursului in interesul legii din 13.10.2011. Coincidenta sau nu, intre motivarile din cererea de recurs in interesul legii si cele din deciziile CCR, sunt elemente comune si asemanari.
Cel de-al doilea considerent necesita cateva precizari. Pentru a se demonstra ca prin recalculare, pensiile prevazute de art. 1 lit. a) si b) din L. 119/2010 scad-acesta fiind scopul conform expunerii de motive a legii- s-a fortat aplicarea ori, in cazul celor care au depus adeverintele cu soldele lunare, s-au incalcat prevederile art. 5 alin. 4 din L. 119/2010, recalcularea facandu-se printr-un artificiu, printr-o “gaselnita”, adica exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie. Rezultatul -neconform cu realitatea ca soldele cadrelor militare au fost si sunt cu mult peste salariul mediu brut pe economie, cu efect de masa garantat asupra celor care au crezut gogorita cu “pensiile nesimtite”- a fost scaderea cuantumului quasi majoritatii acestor pensii. Si asta in loc sa se aplice o masura legala pentru solutionarea lipsei timpului necesar procurarii, transmiterii si prelucrarii adeverintelor cu soldele lunare. Pentru a se ascunde aceasta stare de fapt, s-a emis OUG. 1/2011 a carui scop este revizuirea pensiilor recalculate in baza L. 119/2010. Numai ca, in loc sa limpezeasca lucrurile, ordonanta le-a complicat si mai rau si de aceea este necesar sa se mentina confuzia intre recalculare si revizuire. Practic, prin aceasta ordonanta, emisa si aplicata cand sunt in vigoare prevederile art. 107 din L. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se recunoaste ca recalcularea nu a dus la stabilirea si plata unor sume cuvenite legal. Mai mult, ceea ce era absolut normal si nu putea fi evitat s-a intamplat: revizuirea pensiilor recalculate(care nu este altceva decat recalcularea folosind soldele lunare real incasate) a facut ca in bugetele pentru anul 2012, pentru pensionarii din evidentele caselor de pensii sectoriale ale MApN, MAI si SRI, sa se prevada sume mai mari chiar decat cele alocate inainte de recalcularea in baza L. 119/2010.
Ce putem face in acest context? Putem spera ca ICCJ va pronunta UN RIL FARA TRIL. Ca judecatorii vor avea in vedere faptul ca, Legea nr. 119/2010, in vigoare si declarata, in pofida unor evidente contrare, iar si iar constitutionala, nu si-a atins scopul. Ca in toata bulibaseala creata prin recalculare, bulibaseala care va atinge apogeul dupa ce-si va produce efectele revizuirea, singurele decizii care sunt legale si necontestate sunt cele emise in baza Legii nr. 164/2001 si a Legii nr. 179/2004. Ca este posibila o solutie prin care efecte sa produca numai aceste decizii asa cum se intampla cu deciziile de pensionare ale caror efecte s-au mentinut prin hotarari irevocabile care nu vor fi afectate de RIL. Si in fine, ca judecatorii instantei supreme au inteles rolul acesteia si vor rezista presiunilor de care am amintit mai sus. Prin Decizia nr. 1470 din 08 noiembrie 2011, publicata in M.O. Partea I, nr. 853/02.12.2011(iata cat e de recenta!), Curtea Constitutionala a Romaniei stabilea in acest sens: “Curtea Constitutionala nu se substituie competentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care, potrivit art. 126 alin. (3) din Legea fundamentala, este singura in drept sa hotarasca asupra interpretarii si aplicarii unitare a legii. Aceasta deoarece, in timp ce dezlegarea obligatorie data prin recursul in interesul legii, adresandu-se judecatorului, are drept scop interpretarea si, respectiv, aplicarea unitara a normei juridice, prin considerentele si dispozitivul unei decizii a Curtii Constitutionale se asigura conformitatea normei juridice, adica a intelesului sau ori a unei anumite interpretari sau a alteia, cu principiile si regulile constitutionale.”
Lt.col.(r) Lesnic Costel- Compartimentul juridic al Filialei Slobozia a SCMD
Avem o certitudine. In sedinta de la 12 decembrie 2011, I.C.C.J. va judeca recursul in interesul legii cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii nr.119/2010, raportat la art.20 alin.2 din Constituţie, art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege, care face obiectul dosarului nr. 29/2011.
In articolul UN RIL CU TRIL, am apreciat, zic eu pe buna dreptate, ca recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, este “cu cantec”, existand unele “curiozitati” si “ciudatenii”:
-nici o sesizare din cele formulate de colegiile de conducere ale curtilor de apel invocate in textul cererii Procurorului General, nu a fost considerata de ICCJ ca fiind o cerere pentru un recurs in intelesul legii asa cum se intelege din prevederile art. 329 C.pr.civ.;
-din textul cererii nu rezulta daca, la aceasta, sunt anexate hotararile judecatoresti irevocabile prin care se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit, conditie de admisibilitate a recursului in interesul legii impusa de art. 330^1 din C.pr.civ.;
-desi, conform art. 329 C.pr.civ., procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti “din oficiu sau la cererea ministrului justitiei”, RIL-ul in discutie, asa cum reiese din chiar textul acestuia, este formulat intr-o modalitate care pare a fi adaugare la lege:“urmare sesizării din oficiu, precum şi în considerarea sesizărilor nr. 1719/25 A din 21 aprilie 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Galaţi, nr. 19667 din 6 mai 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Craiova, nr. 1106/35 din 13 mai 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Braşov şi nr. 1318 din 3 mai 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Cluj, transmise prin adresele nr. 5/S.U/2011 din 28 aprilie 2011 şi nr. 7/S.U/2011 din 10 mai 2001 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Si nu sunt singurele “curiozitati” si “ciudatenii”.
1. Analizand citatul de mai sus, se constata ca I.C.C.J. a trimis catre procurorul general, cu adresele din 28.04.2011 si 10.05.2011, patru sesizari ale unor curti de apel datate astfel: 21.04.2011, 03.05.2011, 06.05.2011 si 13.05.2011. Concluzia este interesanta: sesizarea din 13.05.2011 nu a putut fi trimisa cu niciuna din cele doua adrese ale I.C.C.J.
2. Ceea ce urmeaza poate fi superlativul “curiozitatilor” si “ciudateniilor” din acest RIL.
In cererea Procurorului General se arata ca “s-a verificat jurisprudenta la nivelul intregii tari in problema de drept enuntata anterior” (n.a.-aplicarea dispozitiilor legii nr. 119/2010) -lucru posibil pana la data promovarii recursului in interesul legii, respectiv 13.10.2011 conform datelor de pe http://www.mpublic.ro/recurs_civil.htm- constatandu-se doua orientari:
-“I. Într-o primă orientare jurisprudenţială, au fost admise contestaţiile formulate de reclamanţi, pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit.a)-h) din Legea nr. 119/2010 şi s-au anulat deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi art. 4 din acest act normativ, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul anterior.”
-„II. Într-o altă orientare jurisprudenţială, contestaţiile au fost respinse, fiind menţinute deciziile de recalculare a pensiilor de serviciu emise în temeiul Legii nr. 119/2010.”
Din cele doua texte citate rezulta ca au fost admise sau respinse contestatiile si implicit anulate sau mentinute deciziile de recalculare a pensiilor prevazute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010. Iata ce se prevede in art. 1 lit. a) si b):
„a)pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor.”
Pentru a verifica daca este adevarat ca aceste doua categorii de pensii au facut obiectul unor hotarari irevocabile, putem stabili:
A)-pe baza datelor prezentate pana aici in acest material, ca in perioada 28.04.2011 la 13.10.2011, Procurorul General a verificat jurisprudenta la nivelul intregii tari in problema aplicarii dispozitiilor Legii nr. 119/2010, a intocmit si a promovat recursul in interesul legii; prin urmare, a verificat si eventualele decizii ale curtilor de apel prin care s-au dat solutii irevocabile in cauzele avand ca obiect anularea deciziilor de recalculare a pensiilor militare de stat, pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor din administratia penitenciarelor;
B)-pe baza datelor postate pe site-urile curtilor de apel(voi prezenta numai pe cele de la curtile de apel care au formulat sesizari), cu reclamant Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate sau cu parati fie MApN ori MAI, fie casele de pensii sectoriale ale acestora, ca primele decizii irevocabile s-au pronuntat astfel:
-C.A. Brasov, la 14.09.2011 (ex.: dos. 672/119/2011, 667/119/2011,
658/119/2011, 656/119/2011, 654/119/2011);
-C.A. Galati, la 29.09.2011 (ex.: dos. 1395/91/2011, 1288/91/2011);
-C.A. Craiova, la 03.10.2011 (ex.: dos. 1420/101/2011);
-C.A. Cluj, la 31.10.2011 (ex.: dos. 940/84/2011);
C)-din A) si B), adaugand termenul prevazut de art. 264 alin. 1 din C.pr.civ. pentru motivarea hotararii, respectiv cel mult 30 de zile de la pronuntare:
-ca nici o decizie irevocabila pronuntata de cele patru curti de apel nu putea fi anexata la sesizarile din 21.04.2011, 03.05.2011, 06.05.2011 si 13.05.2011 si, probabil, nici nu a putut face obiectul verificarii pana la 13.10.2011, data promovarii recursului in interesul legii;
-ca probabilitatea ca pana la 13.10.2011 sa nu fi existat hotarari irevocabile in cauzele avand ca obiect anularea deciziilor de recalculare a pensiilor militare de stat, pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor din administratia penitenciarelor, este foarte mare deoarece, si la alte curti de apel, astfel de hotarari nu s-au pronuntat inainte de luna septembrie 2011(aceasta poate fi o explicatie a faptului ca cererea Procurorului General ridica semne de intrebare privind admisibilitatea in conditiile prevederilor art. 330^1 din C.pr.civ., prin neprecizarea hotararilor irevocabile anexate).
Personal, cred ca au facut obiectul verificarii jurisprudentei doar hotararile irevocabile pronuntate in cauzele avand ca obiect deciziile de recalculare a pensiilor prevazute de art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010. I.C.C.J. va trebui sa se pronunte atat privind indeplinirea conditiei de admisibilitate prevazuta de art. 330^1 din C.pr.civ. cat si privind temeiul in care pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 fac obiectul acestui recurs in interesul legii.
Presiunea pe completul care va judeca recursul in interesul legii cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii nr.119/2010, raportat la art.20 alin.2 din Constituţie, art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege, este cel putin semnificativa din doua considerente:
-pe de o parte, Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii 119/2010, in ansamblu sau numai a unor articole, exceptie ridicata din oficiu de unele instante ori de reclamantii din dosarele aflate pe rolul acestora, pronuntand, in perioada 27.09.2011-18.10.2011, nu mai putin de 10 decizii, publicate in Monitorul Oficial, Partea I, in intervalul 22.11.2011-29.11.2011;
-pe de alta parte, s-au intensificat criticile si acuzele privind efectele recalcularii pensiilor prevazute de art. 1 lit. a) si b) din L. 119/2010, pe fondul confuziei care se face(voit, premeditat de catre cei implicati in recalculare, din necunoastere de catre altii) intre recalcularea in baza acestei legi si revizuirea pensiilor recalculate in baza OUG. 1/2011.
Referitor la primul considerent, este de sesizat faptul ca pe 27 si 29.09.2011 s-au pronuntat 8 decizii, pe 18.10.2011 alte doua, iar pana la publicarera lor in M.O. a intervenit promovarea recursului in interesul legii din 13.10.2011. Coincidenta sau nu, intre motivarile din cererea de recurs in interesul legii si cele din deciziile CCR, sunt elemente comune si asemanari.
Cel de-al doilea considerent necesita cateva precizari. Pentru a se demonstra ca prin recalculare, pensiile prevazute de art. 1 lit. a) si b) din L. 119/2010 scad-acesta fiind scopul conform expunerii de motive a legii- s-a fortat aplicarea ori, in cazul celor care au depus adeverintele cu soldele lunare, s-au incalcat prevederile art. 5 alin. 4 din L. 119/2010, recalcularea facandu-se printr-un artificiu, printr-o “gaselnita”, adica exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie. Rezultatul -neconform cu realitatea ca soldele cadrelor militare au fost si sunt cu mult peste salariul mediu brut pe economie, cu efect de masa garantat asupra celor care au crezut gogorita cu “pensiile nesimtite”- a fost scaderea cuantumului quasi majoritatii acestor pensii. Si asta in loc sa se aplice o masura legala pentru solutionarea lipsei timpului necesar procurarii, transmiterii si prelucrarii adeverintelor cu soldele lunare. Pentru a se ascunde aceasta stare de fapt, s-a emis OUG. 1/2011 a carui scop este revizuirea pensiilor recalculate in baza L. 119/2010. Numai ca, in loc sa limpezeasca lucrurile, ordonanta le-a complicat si mai rau si de aceea este necesar sa se mentina confuzia intre recalculare si revizuire. Practic, prin aceasta ordonanta, emisa si aplicata cand sunt in vigoare prevederile art. 107 din L. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se recunoaste ca recalcularea nu a dus la stabilirea si plata unor sume cuvenite legal. Mai mult, ceea ce era absolut normal si nu putea fi evitat s-a intamplat: revizuirea pensiilor recalculate(care nu este altceva decat recalcularea folosind soldele lunare real incasate) a facut ca in bugetele pentru anul 2012, pentru pensionarii din evidentele caselor de pensii sectoriale ale MApN, MAI si SRI, sa se prevada sume mai mari chiar decat cele alocate inainte de recalcularea in baza L. 119/2010.
Ce putem face in acest context? Putem spera ca ICCJ va pronunta UN RIL FARA TRIL. Ca judecatorii vor avea in vedere faptul ca, Legea nr. 119/2010, in vigoare si declarata, in pofida unor evidente contrare, iar si iar constitutionala, nu si-a atins scopul. Ca in toata bulibaseala creata prin recalculare, bulibaseala care va atinge apogeul dupa ce-si va produce efectele revizuirea, singurele decizii care sunt legale si necontestate sunt cele emise in baza Legii nr. 164/2001 si a Legii nr. 179/2004. Ca este posibila o solutie prin care efecte sa produca numai aceste decizii asa cum se intampla cu deciziile de pensionare ale caror efecte s-au mentinut prin hotarari irevocabile care nu vor fi afectate de RIL. Si in fine, ca judecatorii instantei supreme au inteles rolul acesteia si vor rezista presiunilor de care am amintit mai sus. Prin Decizia nr. 1470 din 08 noiembrie 2011, publicata in M.O. Partea I, nr. 853/02.12.2011(iata cat e de recenta!), Curtea Constitutionala a Romaniei stabilea in acest sens: “Curtea Constitutionala nu se substituie competentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care, potrivit art. 126 alin. (3) din Legea fundamentala, este singura in drept sa hotarasca asupra interpretarii si aplicarii unitare a legii. Aceasta deoarece, in timp ce dezlegarea obligatorie data prin recursul in interesul legii, adresandu-se judecatorului, are drept scop interpretarea si, respectiv, aplicarea unitara a normei juridice, prin considerentele si dispozitivul unei decizii a Curtii Constitutionale se asigura conformitatea normei juridice, adica a intelesului sau ori a unei anumite interpretari sau a alteia, cu principiile si regulile constitutionale.”
Lt.col.(r) Lesnic Costel- Compartimentul juridic al Filialei Slobozia a SCMD