Sa spunem lucrurilor pe nume! Neactualizarea si nerecalcularea pensiilor militarilor pensionati pana in anul 2011, se datoreaza insuficentei bugetului din cauza dublarii artificiale a acestuia prin introducerea tot artificiala a functionarilor publici civili cu statut special ca beneficiarii ai pensiilor militare, desi acestia nu sunt militari!
Motto: "La pensii militare inainte, dar la razboi inapoi!"
 |
| Aceste NU este militar, ci functionar public CIVIL! |
- fie un grup de interese obscure din randurile celor pensionati inainte de anul 2011, practica la greu traficul de influenta pe langa decidentii politici pt. a nu fi actualizate si recalculate pensiile celor pensionati inainte de anul 2011, singura justificare fiind ca respectivul grup au fost preafericitiin urma desfiintarii pensiilor militare cu niste pensii contributive atata de "umflate cu pompa" incat in cazul actualizarii si recalcularii lor in functie de soldele militarilor activi, celor in cauza le-ar fi plafonate pensiile un numar de ani;
- fie din motive legate de insfucienta bugetului. Unele justificari provenite din zona A.N.C.M.R.R. si S.C.M.D. induc aceasta ideea, desi poate fi doar un simplu pretext care sa camufleze primul motiv mentionat.
 |
| Functionar public la penitenciare - NU este militar |
Si atunci, descoperim subit o metoda eficienta si care tine de normalitate, de a reduce bugetul alocat achitarii pensiilor militare si care este bineinteles cea a excluderii dintre beneficiarii pensiilor militare a oricarei alte persoane care nu indeplineste conditia minima pt. care se acorda pensii militare in aceasta lume, respectiva pt. efectuarea serviciul militar!
La urma urmei, ca peste tot in lume, pensiile militare trebuie acordate unor militari si atat! Criteriul universal? Vechimea in serviciul militar si tot atat! Ce inseamna serviciu militar? Simplu: perioada in care un cetatean a fost in activitate sub juramant militar! Orice alta interpretare, este o anomalie!
Interesant este in conditiile in care revendicam de 5 ani de zile ca noi dorim pensii militare ca in NATO, in toate variantelemioritice de proiecte de lege a pensiilor militare, apar urmatoarea combinatie extrem de bizara: pensie militara acordata pt. minim 25 ani in munca din care minim 15 in serviciu. Cei 15 ani in serviciu nefiind nici macar exclusiv in serviciul militar, ci pot sa fie si in serviciul civil, de exemplu ca functionar public civil cu statut special. In concluzie, in variantelemioritice ale proiectelor de lege privind pensiile militare, pensia militara se poate obtine atat de un militar, cat si de un civil, in urmatoarele marje extreme:
- pentru toata viata in serviciul militar;
- pentru toata viata in serviciul civil.
Moment de la care, in Romania este aruncat complet in aer conceptul de pensie militara asa cum sunt aruncate in derizoriu multe alte lucruri. Deranjeaza pe cineva daca spunem lucrurilor pe nume? Desigur, dar acesta este adevarul!
STUDIUL DE CAZ NR. 1
POLITIST MILITAR vs. POLITIST PARTY-TIME vs. POLITIST PUR-SANGE
POLITIST MILITAR vs. POLITIST PARTY-TIME vs. POLITIST PUR-SANGE
 |
| Viitoare pensionara militara fara nicio zi in serviciul militar |
Politistul "A" - militar pur: A activat in sistem intre anii 1970-2002. Este normal sa aiba drept de pensie militara? Este normal precis, intrucat pana in 2002 a fost cadru militar, 32 ani in serviciul militar, 32 ani sub juramant militar. Cam in ce cuantum? Evident ca pt. cei 32 ani in serviciul militar!
Politistul "B" - militar mai mult de 15 ani: A activat in sistem intre anii 1980-2015. Pana in anul 2002 a fost cadru militar, a activat in serviciul militar 22 ani si a fost tot 22 ani sub juramant militar. In continuare, intre anii 2002-2015 a activat ca functionar public civil cu statut special, sub juramant civil, pana la iesirea la pensie. Total vechime in munca: 35 ani, din care 22 ani in serviciu militar si 13 ani in serviciul civil. Este normal sa aiba drept de pensie militara? I-l acordam, intrucat omul are 22 ani in serviciul militar. Cam in ce cuantum? Dupa cum spune proiectul! Desi daca ar fi fost in S.U.A. sau in alt stat NATO, omul ar fi beneficiat de o pensie militara doar pt. cei 22 ani in serviciul militar, iar pt. ceilalti 13 ani in serviciul civil ar fi beneficiat de o a 2-a pensie in sistemul public/privat in functie de contributia pt. cei 13 ani lucrati in domeniul civil.
Politistul "C" - militar party-time (mai putin de 15 ani): A intrat in sistem in 1990 si intentioneaza sa se pensioneze in 2015. Pana in anul 2002 a fost cadru militar, a activat in serviciul militar 12 ani si a fost tot 12 ani sub juramant militar. In continuare, intre anii 2002-2015 a activat ca functionar public civil cu statut special, sub juramant civil. Total vechime in munca: 25 ani, din care 12 ani in serviciu militar si 13 ani in serviciul civil. Este normal sa aiba drept de pensie militara? Nu, intrucat are numai 12 ani vechime in serviciul militar! Mai departe? Nu e treaba noastra daca isi mai completeaza cei 3 ani in serviciul militar pe undeva, sau se pensioneaza cu drept de pensie in sistemul public peste 10-15 ani!
Politistul "D" - civil pur-sange: A intrat in sistem in anul 2002. Nu a fost niciodata cadru militar, nu a activat niciodata in serviciul militar si nu a fost niciodata sub juramant militar. Activeaza ca functionar public civil cu statut special, sub juramant civil, pana la iesirea la pensie in 2037. Total vechime in munca: 35 ani, din care zero ani in serviciu militar si 35 ani in serviciul civil. Este normal sa aiba drept de pensie militara? Nu, intrucat omul nu are nicio macar o zi in serviciul militar, fiind in intreaga sa activitate in serviciul civil. Mai departe? Nu e treaba noastra!
STUDIUL DE CAZ NR. 2
CE FAC FUNCTIONARII PUBLICICU STAUT SPECIAL IN CAZ DE MOBILIZARE SAU RAZBOI?
Nu ne-ar fi interesat aceasta situatie prea mult, insa proiectele de legi actuale care discrimineaza in mod vadit pe militarii pensionati inainte de anul 2011, ne determina sa aratam cu degetul! Pe stil real NATO! Cum este posibil ca un militar autentic, si cu cateva misiuni in teatrele de razboi, cu pensia diminuata pana in anul 2013, actualmenteinghetata (neindexata), sa fie luat de fazan si introdus in legea pensiilor militare la misto - din moment ce pensia sa nu este actualizata si recalculata in functie de soldele militarilor in activitate si asta dupa ce-a mai suportat si 5 ani deintemperii, dar se naste in schimb o lege unde uncivil oarecare fara o zi in serviciul militar si fara atributii la mobilizare/razboi, sa beneficieze de pensie militara dupa ultima moda(actualizata/recalculata)?
CE FAC FUNCTIONARII PUBLICICU STAUT SPECIAL IN CAZ DE MOBILIZARE SAU RAZBOI?
 |
| Sef securitate penitenciar nud - viitor pensionar militar |
Un rol esential al existentei pensiilor militare in acesta lume este de acela de a forma o rezerva de personal militar care si dupa pensionare, sa poata fi convocata oricand la mobilizare sau razboi! Ori, in caz de mobilizare/razboi, functionarii publici cu statut special, in speta politistii si functionarii din penitenciare, nu mai au incepand cu anul 2002, respectiv 2004, absolut nicio sarcina militara la mobilizare sau razboi, avand in situatia rechemarii in serviciu, aceleasi atributii ca pe timp de pace! Normal, de aceea sunt cetateni civili!
Daca se poate improviza ceva totusi? Nu, nu se poate! Luam ca etalon exemplul cu acel politist "D" - civil pur-sange. Ce s-ar putea face cu acesta la razboi in conditiile in care nu a indeplinit nici macar o zi de serviciu militar? Nimic, nici in functii de executie, nici in functii de comanda! In conditiile in care instruirea unui simplu soldat necesita minim 4 luni pt. a deveni puscas de infanterie! Deci acest om ar beneficia de pensie militara, degeaba - in afara cadrului de normalitate pt. care un cetatean sa beneficieze de acest drept!
Si atunci, nu vi se pare ca treaba asta a devenit ceva in genul la razboi fuga inapoi, dar la pensii militare inainte?
REZOLVAREA
 |
| Si el are cascheta si uniforma! De ce nu o fi avand drept de pensie militara? |
Si mai este un aspect care este tot pe stil NATO! In Romania sunt mii sau zeci de mii de soldati/gradati profesionisti in rezerva! Cu minim 10-15-20 ani exclusiv in serviciul militar, multi cu misiuni in teatrele de operatii si cu ani suficienti in alte profesii incat sa indeplineasca conditiile din proiecte pt. o pensie militara, fie ea si anticipata! Dar ei nu au drept de pensie militara in conditiile actualelor proiecte de lege, au in schimb toate fatucile civile care dirijeaza circulatia pe drumuri de tara si toti functionarii publici la fel de civili care isi risca viata pt. tara controland precupetele sa nu vanda morcovi fara autorizatie prin vreo piata! Sau gardienii din penitenciare la fel de civili - protagonistii unor exhibitii sau orgii prin peniteciare!
Rezolvarea propriu-zisa? Nu mai merge cu improvizatii, intrucat sunt lucruri care deja "put" prea tare! Pensiile militare trebuie acordate exact ca in NATO, pentru anii efectuati exclusiv in serviciul militar, fara "combinatii", fara echivalari "din pix" si fara alte "smecherii"! In caz contrar, militarii autentici sunt "prostiti" in stil barbar de niste baieti "smecheri" care isi aroga drepturi care nu li se cuvin, vazandu-si imperturbabili interesele dupa regula "La pensii militare inainte, iar la razboi inapoi. Sa mearga militarii sa lupte, mereu au fost mai boi ca noi!"
Nota: Prezentul material nu are tendinta de a dezbina, ci exprima o realitate! Nici nu prea mai e ceva de dezbinat din moment ce militarii autentici pensionati pana in anul 2011, am fost deja "aruncati la gunoi"! La fel si soldatii/gradatii profesionisti trecuti in rezerva fara drept de pensie, dar cu ani vechime in serviciul militar cat o intreaga sectie de functionari publici civili la un loc!
Semnat: G. Olescu
Breaking News! Proiectul "pe bune" al Legii Pensiilor Militare Hibride, dar la fel de prost si de discriminatoriu pt. cei pensionati pana in anul 2011, cu modificari esentiale si in varianta (aproape) finala!
ATENŢIE!
De urmărit in mod special modificarile esentiale din articolele: 28, 29, 30, 31, 60, 61, 110, 111, 112, 113, 123 (inscrise cu rosu). Proiectul e "pe bune" - a se citi UPDATE-ul din final, adica e un alt proiect care trebuie din nou preavizat de ministere! Ce este inscris cu culoarea roz - nu face parte din proiect, sunt doar observatii si propuneri care ne apartin! De ce pensii militare "hibride"? Scrie in proiect: ori militar, ori functionar public civil - tot aia este! Ar mai lipsi dintre beneficiarii pensiilor militare viitoare si alti purtatori de uniforme nemilitare precum padurarii, angajatii C.F.R., vatmanii de tramvaie, paznicii de la B.R.D., B.C.R. si Raiffeisen, angajatele de la Carrefour, portarii de la hoteluri sau chelnerii de la Mc Donald's, proiectul actual putand fi considerat asa cum este conceput oricum un fel de program "pensii militare pt. toti" - intrucat ori in serviciul militar, ori in afara lui, toata lumea are drept la pensie militara!
In ceea ce priveste pe militarii pensionati pana in anul 2011 (pensii in sistemul public stabilite in baza Legii nr. 119/2010, a O.U.G. nr. 1/2011 si a Legii nr. 241/2013) - adica marea majoritate a celor in rezerva/retragere, ramanem in continuare la categoria "negri": fara recalculare, deci totul va fi tot ca inainte. A se vedea in acest sens, diferenta radicala intre art. 111 si 112. In ceea ce priveste actualizarea pensiilor in raport de cresterea soldelor militarilor in activitate, undeva la Sf. Asteapta - dupa cum stipuleaza prevederile Art. 111 (2) la care se mai adauga inca 24 de luni!
In ceea ce priveste pe militarii pensionati pana in anul 2011 (pensii in sistemul public stabilite in baza Legii nr. 119/2010, a O.U.G. nr. 1/2011 si a Legii nr. 241/2013) - adica marea majoritate a celor in rezerva/retragere, ramanem in continuare la categoria "negri": fara recalculare, deci totul va fi tot ca inainte. A se vedea in acest sens, diferenta radicala intre art. 111 si 112. In ceea ce priveste actualizarea pensiilor in raport de cresterea soldelor militarilor in activitate, undeva la Sf. Asteapta - dupa cum stipuleaza prevederile Art. 111 (2) la care se mai adauga inca 24 de luni!
De (re)constatat si urmatoarele anomalii/erori constante care demonstreaza ca "proiectantii" sfideaza sistematic regulile logicii aritmetice:
- la Art. 21 (1) lit. a), varsta de pensionare pt. timpul lucrat in conditii deosebite de munca nu se reduce cu 3 luni la fiecare an lucrat in conditii deosebite asa cum este normal, ci dupa ureche (varsta trebuie redusa cu 1 an la fiecare 4 ani lucrati in conditii deosebite, ori in tabel apare altceva ca si cum s-ar fi defectat numaratoarea).
- la Art. 21 (1) lit. b), varsta de pensionare pt. timpul lucrat in conditii speciale de munca se reduce cu 6 luni la fiecare an lucrat in conditii speciale ceea ce este perfect normal (varsta de pensionare se reduce cu 6 luni la fiecare an lucrat inconditii speciale).Ceea ce este anormal insa, este ca in acelasi tabel este inclusa si varsta de pensionare pt. grupa alte conditii tot cu 6 luni lucrat la fiecare an in alte conditii, lucru eronat intrucat vechimea suplimentara acordata in cazul grupei alte conditii este de 12 luni la fiecare an lucrat in alte conditii, si nu tot de 6 luni ca in cazul grupei conditii speciale. In acest caz este necesar introducerea unui tabel separat si pt. grupa alte conditii, similar celor pt. grupeleconditii deosebite si conditii speciale care sa prevada reducerea varstei de pensionare si pt. grupa alte conditii cu timpul acordat ca vechime suplimentara in munca in alte conditii, respectiv cu 12 luni la fiecare an lucrat in alte conditiisi nu tot cu 6 luni ca in cazul grupei conditii speciale.
- la art. 29 sunt prevazute 3 baze de calcul de stabilire a pensiei in functie de incadrarea in grupele de munca, desi de 14 ani de zile militarii sunt incadrati in 4 grupe de munca si nu in 3 grupe de munca. Eroarea este la Art. 29 c) unde este inclusa la gramada la procentul de 80% "activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa I de munca". Numai ca in baza legislatiei actuale, grupa alte conditii, este distincta si fata de grupa conditii speciale si fata de grupa I de munca, fiind grupa cu risc superior in munca celor 2 mentionate. Situatie in care procentul pt. determinarea bazei de calcul in cazul grupei alte conditii, respectand algoritmul de crestere din 5% in 5% de la o grupa de munca la alta, trebuie sa fie de 85%, si nu tot de 80% ca in cazul grupei conditii speciale si grupei I de munca.
REFERITOR LA GRUPA "ALTE CONDITII", A NU SE UITA! IN CAZ DE RAZBOI, TOTI, DAR ABSOLUT TOTI INDIFERENT DE ARMA SI DE SPECIALITATE, INTRAM IN GRUPA "ALTE CONDITII"! CUM SA EXISTE IN ACEST CAZ ACEEASI REDUCERE A VARSTEI DE PENSIONARE SI ACEEASI BAZA DE CALCUL PT. DETERMINAREA PENSIEI CA LA GRUPA DE RISC INFERIOR IN MUNCA DENUMITA "CONDITII SPECIALE"?
Atentie si la 2 detalii de care ne putem lovi mai curand decat credem! Foarte multi dintre noi - este practic valabil pt. oricine are sub 63 de ani varsta!
- Primul detaliu! Pt. multi poate parea improbabil, dar este o chestiune extrem de realista! Doamnelor si domnilor, in timp ce televiziunile prezinta telenovele si zulufii puscariasei Elena Udrea, Romania tocmai a fost amenintata direct de Rusia cu razboi! Situatie in care ar trebui sa reanalizam cu mult mai multa atentie atat modul de acordare a pensiilor de urmas, cat si a celor de invaliditate! Intrucat in caz de razboi, astfel de pensii vor predomina pt. cei mai multi dintre noi si pentru toti militarii in general si urmasilor familiile noastrel! Proiectul actual de lege fiind foarte zgarcit in cazul victimelor mutilate de razboi si cu urmasii familiilor celor ucisi in razboi! In cazul celor in rezerva, rezulta astfel: sunt reactivati, isi pierd pensia actuala beneficiind de solda, lupta, iar daca nu crapa si devin in cel mai fericit caz invalizi, vor fi repensionati cu o pensie de invaliditate de 3-4 ori mai redusa decat pensia dinainte de razboi sau decat solda acordata pe timpul reactivarii. Aceste elemente trebuie reanalizate in lege!
- Al 2-lea detaliu! In cazul mobilizarii celor in rezerva, ce se intampla cu pensiile noastre? Conform proiectului ramanem fara acestea si beneficiem de solde, urmand ca dupa demobilizare (daca mai supravietuim) sa se recalculeze o alta pensie s.a.m.d. Bun! Dar, ceilalti "oameni ai muncii" pot cumula pensia cu salariul, ceea ce inseamna ca doar noi, militarii, intram (din nou) la clasa "negri"! In consecinta, si acest element ar trebui reanalizat in lege!
In sfarsit! Din punct de vedere al soldatilor/gradatilor profesionisti - nu trebuie sa ii ignoram intrucat sunt militari ca si noi, proiectul are o mare lacuna care afecteaza in clar categoria respectiva de militari! Grupele de munca nu pot fi aplicare si S.G.P. precum cadrelor militare in activitate, intrucat la acest moment nu exista niciun act normativ similar H.G. nr. 1294/2001 sau H.G. nr. 1822/2004, actele normative mentionate referindu-se strict la incadrarea locurilor de munca, activitatilor si specialitatilor doar pt. cadrele militare.
***
În data de 10.02.2015, orele 10, la sediul Serviciului Român de Informaţii, din strada Nerva Traian nr. 5, sector 3, Bucureşti a avut loc întâlnirea între reprezentanţii şi specialiştii din structurile întregului sistem de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, pe de –o parte, şi liderii organizaţiilor sindicale ale poliţiştilor şi personalului contractual din Ministerul Afacerilor Interne, ale funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ale cadrelor militare disponibilizate şi în rezervă şi retragere, pe de altă parte, pentru a discuta prevederile noului proiect de lege a pensiilor militare de stat pe care vi-l anexăm alăturat.
Facem precizarea că, atât Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România cât şi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. a susţinut şi susţine în continuare modificarea art. 28 alin. 1 din proiect, în sensul că: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c.
Facem precizarea că, atât Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România cât şi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. a susţinut şi susţine în continuare modificarea art. 28 alin. 1 din proiect, în sensul că: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c.
***
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
CAMERA DEPUTAŢILOR
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
Art. 2. - Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:
Art. 2. - Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la acesta;
b) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
d) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;
e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea şi administrarea, de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat de către instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
f) principiul recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei.
Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat cu contract, precum şi preotul militar aşa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar;
b) poliţist – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
c) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public cu statut special, din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul Justiţiei sau în unităţi subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind statutul funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare;
d) pensionar militar – este persoana definită la lit. a) - c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;
e) vechimea în serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională s–a aflat în una dintre următoarele situaţii:
Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt definiţi de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat cu contract, precum şi preotul militar aşa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea şi organizarea clerului militar;
b) poliţist – este funcţionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare;
c) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public cu statut special, din sistemul administraţiei penitenciare încadrat în Ministerul Justiţiei sau în unităţi subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind statutul funcţionarului public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare;
d) pensionar militar – este persoana definită la lit. a) - c), care beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi;
e) vechimea în serviciu este perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională s–a aflat în una dintre următoarele situaţii:
- a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
- a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist;
- a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor publici cu statut special, cu excepţia învăţământului liceal;
- a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
- a fost în captivitate;
- a îndeplinit activităţi misionar pastorale, duhovniceşti şi religioase, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, prin încheierea unui contract invidual de muncă.
f) vechime cumulată - perioadele de timp recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în vederea obţinerii unei pensii în condiţiile legii;
g) vechime efectivă – vechimea prevăzută la lit. f), care nu cuprinde sporurile acordate pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, respectiv grupa II si I de muncă;
h) stagiu potenţial - perioada de timp prevăzută de prezenta lege acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru vechimea nerealizată din cauza afecţiunilor invalidante;
i) stagiu de cotizare – perioada în care persoanele prevăzute la art. 3 lit. a), b), şi c) au datorat/plătit contribuţii de asigurări sociale de stat în sistemul public de pensii.
j) vârstă standard de pensionare - vârsta stabilită de prezenta lege, la care se poate obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;
k) case de pensii sectoriale - casele de pensii care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, care îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege şi funcţionează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate în instituţiile din sistemul naţional de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.
Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi pot iniţia propuneri de acte normative în domeniu, în condiţiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6 - Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.
Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, sumele necesare organizării şi funcţionării sistemului pensiilor militare de stat şi altor prestaţii prevăzute de lege.
Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii.
Art. 10. – Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul unitar de pensii publice se aplică şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
(2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiţiei se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar.
(3) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor, poliţistilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care au trecut în rezervă/retragere, respectiv au încetat raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.
Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.
Art. 5. – (1) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi pot iniţia propuneri de acte normative în domeniu, în condiţiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6 - Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.
Art. 7. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrat rezidenţa/şederea în România, pentru care casele de pensii sectoriale stabilesc drepturile de pensie şi întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, sunt furnizate acestora, gratuit, de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
Art. 8. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale, sumele necesare organizării şi funcţionării sistemului pensiilor militare de stat şi altor prestaţii prevăzute de lege.
Art. 9. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii.
Art. 10. – Reglementările privind locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul unitar de pensii publice se aplică şi militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiei din care fac parte şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare.
Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare.
(2) Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii aplicabile militarilor din cadrul Ministerului Justiţiei se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar.
(3) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor, poliţistilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care au trecut în rezervă/retragere, respectiv au încetat raporturile de serviciu, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 13. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.
CAPITOLUL II
Sistemul pensiilor militare de stat
Art. 14. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
SECŢIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 15. – Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
Art. 16. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b) vechimea efectivă este de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.
(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 17. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) La acordarea pensiei anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art. 18. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).
(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă.
Art. 19. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).
Art. 20. – La împlinirea vârstei prevăzută de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine, din oficiu, pensie de serviciu pentru limită de vârstă.
Art. 21. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
Art. 16. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b) vechimea efectivă este de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.
(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 17. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) La acordarea pensiei anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art. 18. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).
(3) La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă.
Art. 19. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e).
Art. 20. – La împlinirea vârstei prevăzută de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine, din oficiu, pensie de serviciu pentru limită de vârstă.
Art. 21. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:
a) pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:
[NOTA: ATENTIE, TABEL ERONAT - VARSTA PT. GRUPA "CONDITII DEOSEBITE" TREBUIE REDUSA CU 3 LUNI LA FIECARE AN LUCRAT IN "CONDITII DEOSEBITE", RESPECTIV CU 1 AN LA 4 ANI LUCRATI IN "CONDITII DEOSEBITE].
Vechime realizată în condiţii deosebite
(ani împliniţi)
|
Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
| |
Ani
|
Luni
| |
6
(4 ani e corect) | 1 |
–
|
8
|
1
(2 ani e corect) |
6
|
10
|
2
|
–
|
12
|
2
(3 ani e corect) |
6
|
14
|
3
|
–
|
16
|
3
(4 ani e corect) |
6
|
18
|
4
|
–
|
20
|
4
(5 ani e corect) |
6
|
22
|
5
|
–
|
24
|
5
(6 ani e corect) |
6
|
26
|
6
|
–
|
28
|
6
(7 ani e corect) |
6
|
30
|
7
|
–
|
32
|
7
(8 ani e corect) |
6
|
35
|
8
|
–
|
b) pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:
[NOTA: ATENTIE, TABELUL ESTE INTOCMIT CORECT IN PRIVINTA REDUCERII VARSTEI DE PENSIONARE - 6 LUNI LA FIECARE AN LUCRAT IN "CONDITII SPECIALE". TABELUL CUPRINDE 2 ERORI:
- PRIMA EROARE ESTE CA DUPA MAI MULT DE 26 ANI LUCRATI IN "CONDITII SPECIALE", NU SE MAI ACORDA NICIO REDUCERE A VARSTEI DE PENSIONARE, DE EXEMPLU. PT ANUL 27, 28, 29, 30 ETC., CA SI CUM CEI IN CAUZA AR LUCRA IN "CONDITII NORMALE" CEEA CE ESTE O ANOMALIE!
- A DOUA EROARE: GRUPA "ALTE CONDITII" NU ARE CE CAUTA IN ACEST TABEL, FIIND GRUPA DISTINCTA DE MUNCA IN CAZUL CAREIA VARSTA DE PENSIONARE TREBUIE REDUSA CU 12 LUNI LA FIECARE AN LUCRAT IN "ALTE CONDITII"].
Vechime realizată în (la gramada) condiţii specialeşi alte condiţii
(ani împliniţi)
|
Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
| |
Ani
|
Luni
| |
2
|
1
|
–
|
3
|
1
|
6
|
4
|
2
|
–
|
5
|
2
|
6
|
6
|
3
|
–
|
7
|
3
|
6
|
8
|
4
|
–
|
9
|
4
|
6
|
10
|
5
|
–
|
11
|
5
|
6
|
12
|
6
|
–
|
13
|
6
|
6
|
14
|
7
|
–
|
15
|
7
|
6
|
16
|
8
|
–
|
17
|
8
|
6
|
18
|
9
|
–
|
19
|
9
|
6
|
20
|
10
|
–
|
21
|
10
|
6
|
22
|
11
|
–
|
23
|
11
|
6
|
24
|
12
|
–
|
25
|
12
|
6
|
26 de ani şi peste (peste 26 ani in CS nu se mai intampla nimic, ca si cum s-ar lucra in CN)
| 13 | – |
c) ESTE NECESAR A FI INTRODUS TABEL SEPARAT PENTRU GRUPA "ALTE CONDITII", ASTFEL:
c) pentru activitate realizată în alte condiţii de munca:
Vechime realizată în alte condiţii
(ani împliniţi)
|
Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):
| |
Ani
|
Luni
| |
1
|
1
|
–
|
2
|
2
|
-
|
3
|
3
|
–
|
4
|
4
|
-
|
5
|
5
|
–
|
6
|
6
|
-
|
7
|
7
|
–
|
8
|
8
|
-
|
9
|
9
|
–
|
10
|
10
|
-
|
11
|
11
|
–
|
12
|
12
|
-
|
13
|
13
|
–
|
14
|
14
|
-
|
15
|
15
|
–
|
16
|
16
|
-
|
17
|
17
|
–
|
18
|
18
|
-
|
19
|
19
|
–
|
20
|
20
|
-
|
ETC
|
ETC
|
–
|
ETC
|
ETC
|
-
|
ETC
|
ETC
|
–
|
ETC
|
ETC
|
-
|
ETC
|
ETC
|
–
|
(2) Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiţii stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.
Art. 22. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal din unităţi/structuri de intervenţie şi acţiuni speciale, personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază la cerere de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.
(2) La împlinirea vârstei standard de pensionare persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.
Art. 23. – (1) Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e).
(2) Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1294/2001, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, cu modificările ulterioare.
Art. 24. – La stabilirea pensiei, se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condiţiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr.1294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr.1822/2004, cu modificările ulterioare, astfel:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în alte condiţii.
Art. 25. – (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16,17,18,22 şi art. 40 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii.
(3) În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 26. – (1) Pentru cadrele militare/poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) si b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.
(2) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemele de asigurări sociale se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, iar la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.
Art. 27 – Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei, opţional, în unul din sisteme.
Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), mai puţin solda de grad/salariul gradului profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionate în condiţiile art. 19, 27 şi art. 39, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (1) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unor funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, o reprezintă media soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază, corespunzătoare funcţiilor îndeplinite în 6 luni consecutive, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a-c, din ultimi 5 ani de activitate anteriori trimiterii în misiune permanentă în străinătate, sau suspendării pentru exercitarea unei funcţii de demnitate publică, actualizate la data deschiderii dreptului la pensie. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul gradului profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(5) În situaţia în care baza de calcul stabilită conform alin. 4 este mai mică decât cea stabilită conform alin. 1, personalul aflat în misiune permanentă în străinătate poate opta pentru situaţia mai avantajoasă.
(6) Soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul la misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, valorifică 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în concediu fără plată.
(7) Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se stabileşte în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază, cuvenit în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special.
Art. 29. – Pensia de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 70%
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 75%
c) pentru activitatea desfăşurată (la gramada) în condiţii speciale şi alte condiţii, respectiv grupa I de munca, 80%.
NECESITA CORECTARE/MODIFICARE/COMPLETARE! GRUPA "ALTE CONDITII" NU POATE AVEA ACELEASI PROCENTE DIN BAZA DE CALCUL PRECUM GRUPA CONDITII SPECIALE/GRUPA I DE MUNCA, INTRUCAT ESTE GRUPA DISTINCTA DE MUNCA! NECESITA COMPLETARE/MODIFICARE.ASTFEL:
c) pentru activitatea desfăşurată in alte condiţii de munca, 85%.
Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, prevăzute la art. 29 lit. b) şi c), se acordă militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.
(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la alin. (1) au lucrat mai puţin de 20 ani în condiţii deosebite respectiv 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii, la procentul corespunzător activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupele II sau I de muncă, fără a depăşi procentul prevăzut la art. 29 lit. c).
Art. 31. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Art. 32. – (1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuţia individuală o reprezintă solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază.
(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat suportată de personalul prevăzut la art. 1, nu va conduce la diminuarea sau majorarea venitului net realizat lunar din solde/salarii.
SECŢIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
Art. 33. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:
a) producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
Art. 34. – Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 33 lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art. 35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările ulterioare.
(2) Comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală.
Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, de către comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într–un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico–militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico–militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4) termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi executorii.
Art. 38. – Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico–militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 39. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi–au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.
Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29-31.
(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 si 26.
(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectivă se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii de 25 de ani prevăzută la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 39, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. – Pensia pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, este egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţie de bază avută la data respectivă. Militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special, în rezervă sau în retragere, poate opta pentru pensia din sistemul public de pensii.
Art. 42.– (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie pentru însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(3) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.
Art. 43.– (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, pană la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico–militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plătii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s–a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art. 44. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);
c) au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 lit. b) şi ale art. 18 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 45. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate.
(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea revizuire medicală
(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
Art. 46. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au dreptul la pensie de invaliditate pot opta, la deschiderea dreptului de pensie, pentru pensia mai avantajoasă dintre pensia de invaliditate şi pensia de serviciu anticipată sau anticipată parţială, după caz, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea acestora.
(2) La împlinirea vârstei prevăzută de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta, beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.
Art. 47. – (1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.
(2) Casa de pensii sectorială comunică, lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
a) producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
Art. 34. – Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 33 lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art. 35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările ulterioare.
(2) Comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală.
Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, de către comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico–militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într–un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico–militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico–militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4) termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi executorii.
Art. 38. – Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico–militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 39. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi–au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.
Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29-31.
(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 25 si 26.
(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea efectivă se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii de 25 de ani prevăzută la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(4) Numărul anilor potenţiali nu poate fi mai mare decât vechimea pe care persoana ar fi putut să o realizeze de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare.
(5) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 39, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. – Pensia pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, este egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţie de bază avută la data respectivă. Militarul, poliţistul ori funcţionarul public cu statut special, în rezervă sau în retragere, poate opta pentru pensia din sistemul public de pensii.
Art. 42.– (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie pentru însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(3) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.
Art. 43.– (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, pană la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico–militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plătii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s–a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art. 44. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);
c) au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 lit. b) şi ale art. 18 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 45. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate.
(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea revizuire medicală
(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
Art. 46. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au dreptul la pensie de invaliditate pot opta, la deschiderea dreptului de pensie, pentru pensia mai avantajoasă dintre pensia de invaliditate şi pensia de serviciu anticipată sau anticipată parţială, după caz, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea acestora.
(2) La împlinirea vârstei prevăzută de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limita de vârsta, beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.
Art. 47. – (1) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.
(2) Casa de pensii sectorială comunică, lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
SECŢIUNEA a 3–a
Pensia de urmaş
Art. 48. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.
Art. 49. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s–a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzută la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 51. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s–a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 52. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 50 sau la art. 51 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 53. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 54. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 55. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 56. – (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază avut la data decesului.
(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie din sistemul public de pensii.
Art. 57. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. (2).
Art. 58. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 59. – Opţiunea prevăzută la art. 58 poate fi făcută atât în cadrul sistemului pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme de pensii.
Art. 49. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s–a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzută la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 51. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s–a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 52. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 50 sau la art. 51 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 53. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 54. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 55. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 56. – (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază avut la data decesului.
(2) În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie din sistemul public de pensii.
Art. 57. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 54 alin. (2).
Art. 58. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 59. – Opţiunea prevăzută la art. 58 poate fi făcută atât în cadrul sistemului pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme de pensii.
SECŢIUNEA a 4–a
Indexarea şi actualizarea pensiilor
Art. 60. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea procentuală reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie deschise în cursul anului.
(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, luat în considerare la indexarea pensiilor militare de stat, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.
(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
Art. 61. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau soldele de funcţie/salariile de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30, 31 şi 110 și în funcție de vechimea avută la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, astfel:
a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate;
b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deținute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza acestei legi.
(2) În anul în care pot fi aplicabile atât prevederile art. 60, cât şi cele ale alin. (1) se aplică dispozițiile cele mai favorabile.
(3) Procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.
(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.
(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie deschise în cursul anului.
(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, luat în considerare la indexarea pensiilor militare de stat, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.
(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
Art. 61. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau soldele de funcţie/salariile de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30, 31 şi 110 și în funcție de vechimea avută la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, astfel:
a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate;
b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deținute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza acestei legi.
(2) În anul în care pot fi aplicabile atât prevederile art. 60, cât şi cele ale alin. (1) se aplică dispozițiile cele mai favorabile.
(3) Procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
SECŢIUNEA a 5–a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 62. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s–a încredinţat sau i s–a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.
(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(3) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:
a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/ instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;
b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data trecerii în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu.
c) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi documentele necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s–au aflat susţinătorii.
(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(6) Casele de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.
Art. 63. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 62 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 64. – (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii.
b) din prima zi a lunii următoare celei in care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s–a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.
Art. 65. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
Art. 66. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
Art. 67. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s–a încredinţat ori i s–a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 68. – (1) Plata pensiei se face, în funcţiei de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
Art. 69. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 68 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 70. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s–a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii sectoriale.
Art. 71. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i–a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 52 şi–au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 45;
f) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 49 lit. c);
g) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Datele referitoare la decesul persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 73. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul şi–a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) ori cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 49 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 49 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 42 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 74. – În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s–a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s–a făcut în temeiul prevederilor art. 73 alin. (1) lit. c).
d) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plăţii pensiei în cazul prevăzut la art. 73 alin. (4).
Art. 75. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Art. 76. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 77. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 49 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 78. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare, nevalorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 79. – (1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă şi anticipate ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate sau a redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de pensii sectoriale în termen de 15 zile persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de poliţist şi funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul a pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art. 80. – Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i–a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.
Art. 81. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(3) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:
a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/ instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;
b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data trecerii în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu.
c) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi documentele necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s–au aflat susţinătorii.
(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(6) Casele de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.
Art. 63. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 62 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 64. – (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii.
b) din prima zi a lunii următoare celei in care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s–a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.
Art. 65. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
Art. 66. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
Art. 67. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s–a încredinţat ori i s–a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 68. – (1) Plata pensiei se face, în funcţiei de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
Art. 69. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 68 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 70. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s–a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii sectoriale.
Art. 71. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i–a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 52 şi–au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) sau cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu s–a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 45;
f) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 49 lit. c);
g) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Datele referitoare la decesul persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 73. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul şi–a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 49 lit. c) ori cel prevăzut la art. 51 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico–militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 49 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
g) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
h) pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 49 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 42 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 74. – În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s–a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s–a făcut în temeiul prevederilor art. 73 alin. (1) lit. c).
d) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plăţii pensiei în cazul prevăzut la art. 73 alin. (4).
Art. 75. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Art. 76. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 77. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 49 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 78. – Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare, nevalorificate la stabilirea pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 79. – (1) Deciziile de pensii pentru limită de vârstă şi anticipate ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate sau a redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de pensii sectoriale în termen de 15 zile persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de poliţist şi funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul a pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art. 80. – Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i–a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.
Art. 81. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
CAPITOLUL II
Alte drepturi de asigurări sociale
Art. 82. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele drepturi de asigurări sociale:
a) tratament balnear care se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform prevederilor legale;
c) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, pensionarului militar sau a unui membru al familiei acestuia.
(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.
(3) În cazul decesului unui membru de familie, ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
(4) Se consideră membru de familie, în sensul alin. (3):
a) soţul/soţia;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate.
Art. 83. – (1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.
Art. 84. – Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:
a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia;
b) casa de pensii sectorială sau centrul militar zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.
Art. 85. – (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului.
(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legii.
a) tratament balnear care se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform prevederilor legale;
c) ajutor de deces, conform prevederilor legale, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, pensionarului militar sau a unui membru al familiei acestuia.
(2) Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face această dovadă.
(3) În cazul decesului unui membru de familie, ajutorul de deces se acordă dacă acesta nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
(4) Se consideră membru de familie, în sensul alin. (3):
a) soţul/soţia;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate.
Art. 83. – (1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul de stat şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unei anumite vechimi în serviciu.
Art. 84. – Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:
a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al acestuia;
b) casa de pensii sectorială sau centrul militar zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.
Art. 85. – (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.
(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului.
(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (2) se achită la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legii.
CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale
Art. 86. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.
Art. 87. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 88. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art. 89. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condiţiile legii;
d) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
e) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii;
f) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;
g) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
h) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 90. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Serviciul Român de Informaţii.
Art. 87. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 88. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art. 89. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal, în condiţiile legii;
d) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
e) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare, în condiţiile legii;
f) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;
g) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
h) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
i) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 90. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
CAPITOLUL IV
Răspunderea juridică
Art. 91. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
SECŢIUNEA 1
Infracţiuni
Art. 92. – Completarea cu intenţie a formularelor–tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor şi datelor referitoare la pensionarii militari, constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
SECŢIUNEA a 2–a
Contravenţii
Art. 93. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 80 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectorială a modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei;
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 94. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 93 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 95. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 93 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 94 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 96. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 94 şi 95 constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 97. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 94–96 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 80 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectorială a modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei;
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 94. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 93 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 95. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 93 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 94 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 96. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 94 şi 95 constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 97. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 94–96 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat
Art. 98. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie,fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 99. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 100. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Art. 101. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel.
Art. 102. – Litigiile se soluţionează de către instanţa competentă, potrivit legii.
Art. 103. – Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 104. – Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel.
Art. 105. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 106. – Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie,fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 99. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de comisiile de contestaţii în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 100. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Art. 101. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel.
Art. 102. – Litigiile se soluţionează de către instanţa competentă, potrivit legii.
Art. 103. – Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Art. 104. – Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel.
Art. 105. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 106. – Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii
Art. 107. – (1) Dovada vechimii pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia în vigoare la data emiterii acestora.
(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 10 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii speciale, respectiv condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiţii speciale.
(3) Constituie vechime şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a de muncă.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Art. 108. – (1) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, baza de calcul prevăzută la art. 28 din prezenta lege este solda lunară/salariul de bază la care se adaugă sporul pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, prevăzute de legislația în vigoare la 31.12.2009.
(2) În perioada prevăzută la alin. (1), la baza de calcul folosită pentru stabilirea și actualizarea pensiei militare de stat determinată în condiţiile art. 28 se aplică un indice de corecţie de 1,18.
(3) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010, contribuţia individuală la bugetul de stat prevăzută la art. 32, se calculează la solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislația în vigoare la 31.12.2009.
(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 10 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii speciale, respectiv condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt încadrate în condiţii speciale.
(3) Constituie vechime şi perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a de muncă.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Art. 108. – (1) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, baza de calcul prevăzută la art. 28 din prezenta lege este solda lunară/salariul de bază la care se adaugă sporul pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, prevăzute de legislația în vigoare la 31.12.2009.
(2) În perioada prevăzută la alin. (1), la baza de calcul folosită pentru stabilirea și actualizarea pensiei militare de stat determinată în condiţiile art. 28 se aplică un indice de corecţie de 1,18.
(3) În perioada de aplicare etapizată a prevederilor Legii–cadru nr. 284/2010, contribuţia individuală la bugetul de stat prevăzută la art. 32, se calculează la solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislația în vigoare la 31.12.2009.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
Art. 109.– (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii necesare stabilirii drepturilor de pensie sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art.110.– Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţia individuală la bugetul de stat/bugetul asigurărilor sociale, contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară, respectiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat, beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilit in condiţiile art. 29, 30 şi 31, astfel:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Art. 111. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate şi revizuite în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.
(2) Prima actualizare prevăzută la art. 61 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de 24 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.
(3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se acordă începând cu luna următoare depunerii documentelor.
(4) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (3), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).
Art. 112. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (1), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se plătesc începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul prevăzut la alin. (2).
(5) Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale în funcţie de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau le-au încetat raporturile de serviciu.
(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în cazul persoanelor de la alin. (5) dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în termenul prevăzut la alin. (2).
(7) În situaţia în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (2) drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii.
(8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).
Art. 113. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 111 şi 112, şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Art.114. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) Drepturile pentru urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizate sau concentrate în unităţi militare, decedate ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, se actualizează, anual conform prevederilor art. 60.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător pensiilor prevăzute la art. 41.
Art. 115. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 116. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 117. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 118. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează potrivit legii şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 119. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 120. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.
Art. 121. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.
Art. 122. – La stabilire, pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art.110.– Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţia individuală la bugetul de stat/bugetul asigurărilor sociale, contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară, respectiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat, beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilit in condiţiile art. 29, 30 şi 31, astfel:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Art. 111. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate şi revizuite în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.
(2) Prima actualizare prevăzută la art. 61 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de 24 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.
(3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se acordă începând cu luna următoare depunerii documentelor.
(4) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (3), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).
Art. 112. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
(2) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (1), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi şi se plătesc începând cu luna următoare celei în care se împlineşte termenul prevăzut la alin. (2).
(5) Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale în funcţie de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau le-au încetat raporturile de serviciu.
(6) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi în cazul persoanelor de la alin. (5) dacă cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale în termenul prevăzut la alin. (2).
(7) În situaţia în care cererea a fost depusă la casele de pensii sectoriale cu depăşirea termenului prevăzut la alin. (2) drepturile de pensie recalculate se cuvin şi se plătesc începând cu luna următoare depunerii cererii.
(8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 61 alin. (3).
Art. 113. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 111 şi 112, şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos.
Art.114. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) Drepturile pentru urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizate sau concentrate în unităţi militare, decedate ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, se actualizează, anual conform prevederilor art. 60.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător pensiilor prevăzute la art. 41.
Art. 115. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 116. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 117. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 118. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează potrivit legii şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 119. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 120. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.
Art. 121. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.
Art. 122. – La stabilire, pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 123. - (1) Diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi OUG nr. 1/2011, se restituie titularilor, la cererea acesora, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Art. 124. – Prezenta lege intră în vigoare la data de .......
Art. 125. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;
b) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare;
c) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28decembrie 2010, cu modificările ulterioare;
d) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;
e) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Art. 124. – Prezenta lege intră în vigoare la data de .......
Art. 125. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;
b) art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 22 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare;
c) art. 89 alin. (1) din Anexa nr. VII la Legea–cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28decembrie 2010, cu modificările ulterioare;
d) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;
e) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
Anexă
VÂRSTA
standard de pensionare pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale
Luna şi anul naşterii
|
Luna şi anul pensionării
|
Vârsta la ieşirea la pensie
(ani/luni)
|
| Ianuarie 1958 | Septembrie 2013 |
55/8
|
| Februarie 1958 | Octombrie 2013 |
55/8
|
| Martie 1958 | Noiembrie 2013 |
55/8
|
| Aprilie 1958 | Ianuarie 2014 |
55/9
|
| Mai 1958 | Februarie 2014 |
55/9
|
| Iunie 1958 | Martie 2014 |
55/9
|
| Iulie 1958 | Mai 2014 |
55/10
|
| August 1958 | Iunie 2014 |
55/10
|
| Septembrie 1958 | Iulie 2014 |
55/10
|
| Octombrie 1958 | Septembrie 2014 |
55/11
|
| Noiembrie 1958 | Octombrie 2014 |
55/11
|
| Decembrie 1958 | Noiembrie 2014 |
55/11
|
| Ianuarie 1959 | Ianuarie 2015 |
56/0
|
| Februarie 1959 | Februarie 2015 |
56/0
|
| Martie 1959 | Martie 2015 |
56/0
|
| Aprilie 1959 | Mai 2015 |
56/1
|
| Mai 1959 | Iunie 2015 |
56/1
|
| Iunie 1959 | Iulie 2015 |
56/1
|
| Iulie 1959 | Septembrie 2015 |
56/2
|
| August 1959 | Octombrie 2015 |
56/2
|
| Septembrie 1959 | Noiembrie 2015 |
56/2
|
| Octombrie 1959 | Ianuarie 2016 |
56/3
|
| Noiembrie 1959 | Februarie 2016 |
56/3
|
| Decembrie 1959 | Martie 2016 |
56/3
|
| Ianuarie 1960 | Mai 2016 |
56/4
|
| Februarie 1960 | Iunie 2016 |
56/4
|
| Martie 1960 | Iulie 2016 |
56/4
|
| Aprilie 1960 | Septembrie 2016 |
56/5
|
| Mai 1960 | Octombrie 2016 |
56/5
|
| Iunie 1960 | Noiembrie 2016 |
56/5
|
| Iulie 1960 | Ianuarie 2017 |
56/6
|
| August 1960 | Februarie 2017 |
56/6
|
| Septembrie 1960 | Martie 2017 |
56/6
|
| Octombrie 1960 | Mai 2017 |
56/7
|
| Noiembrie 1960 | Iunie 2017 |
56/7
|
| Decembrie 1960 | Iulie 2017 |
56/7
|
| Ianuarie 1961 | Septembrie 2017 |
56/8
|
| Februarie 1961 | Octombrie 2017 |
56/8
|
| Martie 1961 | Noiembrie 2017 |
56/8
|
| Aprilie 1961 | Ianuarie 2018 |
56/9
|
| Mai 1961 | Februarie 2018 |
56/9
|
| Iunie 1961 | Martie 2018 |
56/9
|
| Iulie 1961 | Mai 2018 |
56/10
|
| August 1961 | Iunie 2018 |
56/10
|
| Septembrie 1961 | Iulie 2018 |
56/10
|
| Octombrie 1961 | Septembrie 2018 |
56/11
|
| Noiembrie 1961 | Octombrie 2018 |
56/11
|
| Decembrie 1961 | Noiembrie 2018 |
56/11
|
| Ianuarie 1962 | Ianuarie 2019 |
57/0
|
| Februarie 1962 | Februarie 2019 |
57/0
|
| Martie 1962 | Martie 2019 |
57/0
|
| Aprilie 1962 | Mai 2019 |
57/1
|
| Mai 1962 | Iunie 2019 |
57/1
|
| Iunie 1962 | Iulie 2019 |
57/1
|
| Iulie 1962 | Septembrie 2019 |
57/2
|
| August 1962 | Octombrie 2019 |
57/2
|
| Septembrie 1962 | Noiembrie 2019 |
57/2
|
| Octombrie 1962 | Ianuarie 2020 |
57/3
|
| Noiembrie 1962 | Februarie 2020 |
57/3
|
| Decembrie 1962 | Martie 2020 |
57/3
|
| Ianuarie 1963 | Mai 2020 |
57/4
|
| Februarie 1963 | Iunie 2020 |
57/4
|
| Martie 1963 | Iulie 2020 |
57/4
|
| Aprilie 1963 | Septembrie 2020 |
57/5
|
| Mai 1963 | Octombrie 2020 |
57/5
|
| Iunie 1963 | Noiembrie 2020 |
57/5
|
| Iulie 1963 | Ianuarie 2021 |
57/6
|
| August 1963 | Februarie 2021 |
57/6
|
| Septembrie 1963 | Martie 2021 |
57/6
|
| Octombrie 1963 | Mai 2021 |
57/7
|
| Noiembrie 1963 | Iunie 2021 |
57/7
|
| Decembrie 1963 | Iulie 2021 |
57/7
|
| Ianuarie 1964 | Septembrie 2021 |
57/8
|
| Februarie 1964 | Octombrie 2021 |
57/8
|
| Martie 1964 | Noiembrie 2021 |
57/8
|
| Aprilie 1964 | Ianuarie 2022 |
57/9
|
| Mai 1964 | Februarie 2022 |
57/9
|
| Iunie 1964 | Martie 2022 |
57/9
|
| Iulie 1964 | Mai 2022 |
57/10
|
| August 1964 | Iunie 2022 |
57/10
|
| Septembrie 1964 | Iulie 2022 |
57/10
|
| Octombrie 1964 | Septembrie 2022 |
57/11
|
| Noiembrie 1964 | Octombrie 2022 |
57/11
|
| Decembrie 1964 | Noiembrie 2022 |
57/11
|
| Ianuarie 1965 | Ianuarie 2023 |
58/0
|
| Februarie 1965 | Februarie 2023 |
58/0
|
| Martie 1965 | Martie 2023 |
58/0
|
| Aprilie 1965 | Mai 2023 |
58/1
|
| Mai 1965 | Iunie 2023 |
58/1
|
| Iunie 1965 | Iulie 2023 |
58/1
|
| Iulie 1965 | Septembrie 2023 |
58/2
|
| August 1965 | Octombrie 2023 |
58/2
|
| Septembrie 1965 | Noiembrie 2023 |
58/2
|
| Octombrie 1965 | Ianuarie 2024 |
58/3
|
| Noiembrie 1965 | Februarie 2024 |
58/3
|
| Decembrie 1965 | Martie 2024 |
58/3
|
| Ianuarie 1966 | Mai 2024 |
58/4
|
| Februarie 1966 | Iunie 2024 |
58/4
|
| Martie 1966 | Iulie 2024 |
58/4
|
| Aprilie 1966 | Septembrie 2024 |
58/5
|
| Mai 1966 | Octombrie 2024 |
58/5
|
| Iunie 1966 | Noiembrie 2024 |
58/5
|
| Iulie 1966 | Ianuarie 2025 |
58/6
|
| August 1966 | Februarie 2025 |
58/6
|
| Septembrie 1966 | Martie 2025 |
58/6
|
| Octombrie 1966 | Mai 2025 |
58/7
|
| Noiembrie 1966 | Iunie 2025 |
58/7
|
| Decembrie 1966 | Iulie 2025 |
58/7
|
| Ianuarie 1967 | Septembrie 2025 |
58/8
|
| Februarie 1967 | Octombrie 2025 |
58/8
|
| Martie 1967 | Noiembrie 2025 |
58/8
|
| Aprilie 1967 | Ianuarie 2026 |
58/9
|
| Mai 1967 | Februarie 2026 |
58/9
|
| Iunie 1967 | Martie 2026 |
58/9
|
| Iulie 1967 | Mai 2026 |
58/10
|
| August 1967 | Iunie 2026 |
58/10
|
| Septembrie 1967 | Iulie 2026 |
58/10
|
| Octombrie 1967 | Septembrie 2026 |
58/11
|
| Noiembrie 1967 | Octombrie 2026 |
58/11
|
| Decembrie 1967 | Noiembrie 2026 |
58/11
|
| Ianuarie 1968 | Ianuarie 2027 |
59/0
|
| Februarie 1968 | Februarie 2027 |
59/0
|
| Martie 1968 | Aprilie 2027 |
59/1
|
| Aprilie 1968 | Mai 2027 |
59/1
|
| Mai 1968 | Iulie 2027 |
59/2
|
| Iunie 1968 | August 2027 |
59/2
|
| Iulie 1968 | Octombrie 2027 |
59/3
|
| August 1968 | Noiembrie 2027 |
59/3
|
| Septembrie 1968 | Ianuarie 2028 |
59/4
|
| Octombrie 1968 | Februarie 2028 |
59/4
|
| Noiembrie 1968 | Aprilie 2028 |
59/5
|
| Decembrie 1968 | Mai 2028 |
59/5
|
| Ianuarie 1969 | Iulie 2028 |
59/6
|
| Februarie 1969 | August 2028 |
59/6
|
| Martie 1969 | Octombrie 2028 |
59/7
|
| Aprilie 1969 | Noiembrie 2028 |
59/7
|
| Mai 1969 | Ianuarie 2029 |
59/8
|
| Iunie 1969 | Februarie 2029 |
59/8
|
| Iulie 1969 | Aprilie 2029 |
59/9
|
| August 1969 | Mai 2029 |
59/9
|
| Septembrie 1969 | Iulie 2029 |
59/10
|
| Octombrie 1969 | August 2029 |
59/10
|
| Noiembrie 1969 | Octombrie 2029 |
59/11
|
| Decembrie 1969 | Noiembrie 2029 |
59/11
|
| Ianuarie 1970 | Ianuarie 2030 |
60/0
|