Treceți la conținutul principal
UN  FEL  DE  MOTTO:
Anul 1989: ,,ARMATA E CU NOI!”
Anii 1995-2005(aprox.) ,,Afaraaa!!! NU MAI E NEVOIE DE VOI!””
Anul 2010: ,,ARMATA?!? … LA GUNOI!!!!”
ACUM: "…SA NU DEA DUMNEZEU SA AVETI NEVOIE DE NOI!”

Orice Armată îşi merită poporul !

armata intervenind la inundatiile din mai 2005 fotopresamil.ro foto catalin ovreiu
Habar nu am de ce, dintr-o dată, toţi militarii pe care-i cunosc (şi Slavă Domnului că-i cunosc şi mă cunosc destul de mulţi) adoptă practica lamentărilor. Ca şi mine de altfel! O fi o caracteristică a educaţiei primite? Sau o fi un impuls al subconştientului nostru militar? Să ne plângem fricos-anonim şi să strigăm cu gura închisă ?

De fapt care e problema dragi colegi? Problema este că noi nu vrem să pricepem ceea ce Mugur Isărescu spunea (chiar ieri în ziarul Gândul) „franc” în faţă, ceea ce ăla pe care noi îl poreclim comandant suprem n-are „cohones” să ne spună: „Militarii au dreptate când spun că nu trebuie sacrificaţi, însă aritmetica bugetară este cinică şi nu ascultă de motivaţiile sociale”, spunea guvernatorul BNR. Tot referitor la acest subiect Mugur Isărescu dădea exemplul pensionarilor militari, “care au ieşit la pensie datorită reformelor din sistemul armatei”. El însuşi povestea cum în anul 2000, când ocupa funcţia de premier, s-a dus la Bruxelles şi oficialii NATO i-au spus că România are o armată de tip estic, care trebuie redusă drastic, şi au întrebat dacă statul este pregătit să asigure pensiile persoanelor care ies din armată. Ghiciţi care a fost răspunsul? Ţineţi cont că pe vremea aia Traian Băsescu era ministru, doamna Udrea încă nu ştia ce e aia poşetă de piele, Raluca Turcan doar ce terminase facultatea la Moscova (?) iar premierul Boc abia visa sa intre în Parlament ca deputat !
De ce vă miraţi că “cinismul” bugetar împreunat cu propaganda şi prostirea populaţiei nu vă recunosc meritele? Aşa va fi întotdeauna. Cum spunea Latinul? Dolce et decorum est Pro Patria mori! (sau mai bine spus…dulce e sa mori pentru Patrie!). Mai e ceva nou în ecuaţia asumărilor guvernamentale răsturnate peste noapte? Ce mai tura-vura! Nu vedeţi reacţiile maselor zăpăcite de atâta propagandă băsesciană? Salarii nesimţite, pensii nesimţite etc! De când nu aţi mai simţit atâta ostilitate din partea “publicului larg”? De pe 21 decembrie 1989, aşa e?
V-au vopsit în culorile cele mai negre, v-au acuzat că sunteţi principala cauză a nesimţirilor bugetare (în timp ce ei făceau afaceri de milioane direct cu bugetul) v-au acuzat de securism (în timp ce ei aveau posturi babane înainte de 1989 pe la diverse reprezentanţe externe!) şi de toate relele acestei naţii (în timp ce propriii membri de partid încasau sume fabuloase doar din participarea prin AGA şi alte Consilii de Administraţie). Le-a fost frică de Rusia şi au vrut cu tot dinadinsul în NATO, ca să se mai plimbe şi ei pe la Bruxelles. Acuma vă scuipă şi vă înjură fiindcă le cereţi să-şi ţină cuvântul promis! Pentru ei se poate, pentru voi, nu!
V-au pus în genunchi şi v-au adus pe cap diverşi şefi care-aveau singura calitate că sunt colegi de facultate, veri, fraţi, cumetri sau parteneri de afaceri cu şeful statului ori cu diverşi miniştri. Căci, în ultimii ani, obedienţa a devenit principalul criteriu de promovare şi nu competenţa. Obedienţa scabroasă, uleioasă, pupăcioasă şi umilitoare. Aţi înghiţit zâmbind tot ce-au avut ei în “planul de afaceri”: retrocedări, avansări şi tăieri de bugete. Rânjind satisfăcut, i-aţi văzut pe toţi analfabeţii şi pe toate paraşutele dându-vă lecţii de morală creştină şi de onoare militară. Aţi înghiţit gândindu-vă la familii şi la cariere. Şi-acuma vă miraţi că bătaia de joc continuă?
De ce atuncea vă miraţi că un premier “de buzunar” nu are nici în clin nici în mânecă cu Armata sau că un josnic afacerist de Ilfov se laudă că ar fi Ministru al Apărării? Asta suntem şi asta merităm! Nici măcar clasă socială nu mai suntem ci un fel de Paria! Cu avansări fără noimă, generali de carton făcuţi peste noapte doar în conformitate cu hachiţele unui preşedinte incoerent, cu o debandadă generală chiar şi în structurile de forţă ale sistemului national de apărare, la ce vă aşteptaţi? Chiar vă puneţi speranţa în Gabriel Oprea?  Sau în legile ţării? Greşiţi! Nu vedeţi? Primari de sector defilând în uniformă de general, primari de comune în uniforme de marină, partide făcute peste noapte pe lângă Cercurile Militare, hectare întregi de teren ale Armatei transferate către protipendada politică, afaceri de milioane de euro pe lângă contractele de înzestrare, un dispreţ profund faţă de toate acordurile încheiate de statul român cu NATO etc. Chiar credeţi că veţi fi ascultaţi? Sunteţi naivi!
Orice popor îşi merită, cu vârf şi îndesat conducătorii şi orice Armată îşi merită poporul. Dar parcă atâta bătaie de joc la adresa militarilor eu nu am mai văzut !
cpt.cdor (rez) ing O. M.


Postări populare de pe acest blog

GLORIE EROILOR NEAMULUI ROMANESC. In data de 29 MAI 2014 de INALTAREA DOMNULUI sarbatorim ZIUA EROILOR.

Mormantul Ostasului Necunoscut Mareste imaginea. Mormantul Ostasului Necunoscut este un simbol unic al recunostintei nationale si al cinstirii pe care poporul roman o datoreaza celor care si-au dat viata pentru apararea, libertatea si demnitatea tarii noastre. In luptele mondiale de la inceputul secolului trecut, Romania a pierdut aproape un milion de soldati si oameni de rand. Pe langa cimitirele si monumentele ridicate in orasele si satele tarii, in anul 1923, in Parcul Carol I, din Bucuresti, a fost inaugurat "Mormantul Ostasului Necunoscut". Acest lucru se datoreaza mai ales Societatii "Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi", infiintata in 1919 si transformata ulterior, in anul 1927, in Societatea "Cultul Eroilor". Mormantul Ostasului Necunoscut In anul 1923, la indemnul Societatii Eroilor, s-a luat decizia ca jertfa tuturor eroilor necunoscuti sa fie simbolizata de un monument special: &quo
Soţia lui Iohannis avea baza de date cu copii de vânzare 27 Aug 2014 Carmen Lăzurcă - Iohannis a fost profesoară la Şcoala specială din Sibiu Liberalul Klaus Iohannis, candidat la Preşedinţie, este acuzat că împreună cu soţia sa, Carmen, a intermediat în anii '90 înfierea unor copii unui cuplu canadian despre a căror soartă nu se mai ştie nimic de 14 ani, bănuindu-se că ar fi fost traficaţi pentru organe. Înaintea intermedierii adopţiilor, soţii Iohannis aveau o radiografie completă a situaţiei copiilor cu probleme din judeţ ce puteau fi folosiţi ca marfă. Şi aceasta pentru că el, Klaus, era inspector şcolar, iar ea, Carmen, profesoară de engleză la Şcoala Specială din Sibiu. Dar liantul în această afacere era soţia lui Iohannis, cea care i-a adus pe canadieni să vadă copii, profesoară de engleză şi aspirantă la statutul de Primă Doamnă. Tânăra profesoară Carmen Lăzurcă s-a angajat la Şcoala Specială din Sibiu deoarece  nu primise repartiţie în oraşul Sibiu. Tânar

Poezia este geniala : LECTIE DE ISTORIE.

LECTIE DE ISTORIE" de Nicolae Dragusin Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram Că sunt Om, că am o tară si o Limbă si un Neam Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri motii mei Că din ei răsare pâinea si prin mine trăiesc ei Valuri tulburi de uitare peste mortii mei se-asează Limba nu ne mai e limbă, tara nu mai este trează Azi ne-nvată imbecilii intereselor perfide Cum să ne uităm eroii si să venerăm partide Cum să cântărim istoria si s-o vindem pe bucăti Cum să facem Mall-uri, vile, scotând piatra din cetăti Pe Vlad Tepes cum să-l facem personaj de film de groază Capul lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează Ne învată idiotii că Bălcescu a fost las Si că Decebal batrânul a fost un sinucigas Cum de s-a ajuns aicea ca să vină fiii ploii Nesimtiti cât să-si permită a ne ponegri eroii? Niste dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate Si ni le aruncă-n fată ca pe legi adevărate Bieti defăimători de stirpe, lacomi si periculosi Ce-am fi noi fără istor