General de brigadă Florin Jianu, şeful Direcţiei Financiar-Contabile:
„Am ajuns la un proiect care, dacă va deveni act normativ, va elimina anomaliile din salarizare”
Domnule general, câte persoane din MApN au beneficiat de prevederile HG nr. 1/2017, care a stabilit că nivelul salariului de bază minim brut pe țară este de 1.450 de lei?
După datele noastre, aproximativ 46.000 de persoane din MApN, militari și civili. Odată cu mărirea salariului minim brut pe țară la 1.450 de lei, o parte din personalul civil și militari, până la gradul de sublocotenent inclusiv, se aflau sub nivelul acestuia.
Drepturile s-au plătit începând cu 1 februarie, dar diferențele n-au fost mai mari de 200 de lei. Doresc să fac o precizare, anume aceea că noi am anticipat această situație și, înainte de apariția HG nr.1, am solicitat ca atunci când se stabilește salariul minim brut în plată pe țară, solda de funcție să fie asimilată acestuia.
Din păcate, solicitarea noastră nu s-a luat în calcul, au fost reținute doar propunerile sindicatelor din sectorul civil, invitate la discuții.
Să înțelegem că, acum, nu sunt clare elementele care compun solda de funcție?
Să nu facem o confuzie. Una este solda de funcție, alta solda funcției de bază. De fapt, problemele privind salarizarea cadrelor militare au început odată cu abrogarea Legii nr. 138/1999. S-a întâmplat în 2009, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 330.
Când s-a constatat că nu se pot pune în aplicare prevederile acesteia, s-a emis OG nr. 1/2010, prin care s-a decis să rămână în plată salariile/soldele valabile la 31.12.2009. Prin urmare, au rămas în plată cuantumurile soldelor stabilite în baza Legii nr. 138/1999. Numai că, aceasta fiind abrogată, definițiile nu mai erau valabile.
Ca o paranteză, trebuie precizat faptul că orice lege are în cuprinsul său și definițiile sintagmelor folosite. Legea-cadru nr. 284/2010 a introdus, la definiții, sintagma solda funcției de bază, precizând că aceasta se compune din solda funcției, solda de grad, gradații și indemnizație de comandă.
Pentru că nici legea cadru nu s-a aplicat, s-au emis legi anuale de salarizare. După OG nr.1/2010, în 2011, a intrat în vigoare Legea nr. 285/2010, care prevede că în solda de funcție se introduc sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, precum indemnizația de dispozitiv, solda de merit, titlul de doctor, sporul de specialist de clasă.
În 2010, salariul minim era de 600 de lei. Pentru solda de funcție a unui soldat, profesionist coeficientul de ierarhizare era de 1,64, deci, 600 ori 1,84 egal 984 de lei, mai mult cu 384 de lei decât salariul minim în plată.
Numai că, legile anuale de salarizare impuneau ca noile încadrări să se facă la nivelul funcțiilor similare în plată în 2009. În statele de organizare, funcțiile sunt prevăzute cu coeficienți de ierarhizare din Legea-cadru nr. 284/2010, dar pentru că prevederile respective nu se aplică, pentru stabilirea soldelor suntem obligați să ne întoarcem mereu la 2009.
Din punct de vedere al Ministerului Muncii și Justiţiei Sociale, solda funcției de bază este echivalentă cu salariul de bază al salariaților din sistemul civil. Salariul de bază include salariul de încadrare, plus vechimea și sporul de conducere.
Solda funcției de bază am menționat că include și solda de grad, ceea ce, din punctul nostru de vedere, nu este normal.
Din cauza acestor prevederi considerați că s-a ajuns în situația ca un nou încadrat să aibă venitul mai mare ca unul cu vechime în MApN?
Sunt și asemenea cazuri, dar puține și punctuale, pentru că, repet, la o nouă încadrare ne raportăm tot la 2009.
De exemplu, se poate întâmpla ca un soldat/ gradat profesionist care vine cu vechime din viața civilă să-l depășească la venituri pe unul cu vechime de câțiva ani în MApN, întrucât sistemul militar de stabilire a gradațiilor recunoaște vechimea din civilie.
În cele mai multe situații însă, noii angajați au venituri egale cu ceilalți din categoria de personal din care fac parte. Ceea ce pot spune la acest moment este faptul că o creștere efectivă a veniturilor se va simți în momentul în care solda de funcție, definită de Legea nr. 285, va fi asimilată cu salariul minim pe economie.
Noi am depus un amendament în acest sens. Sperăm să fie discutat acum, când în Parlament se dezbate și se supune aprobarea prin lege a OUG nr. 9/2017.
Pentru a se elimina anomaliile pe care le-ați menționat, considerați că este nevoie de o lege specială de salarizare pentru militari?
Sunt foarte multe argumente în favoarea unei legi speciale de salarizare a militarilor. După părerea mea, se impune un pachet care să cuprindă legea de organizare a MApN, statutul personalului militar și salarizarea.
Instituția militară îndeplinește o funcție fundamentală a statului, de apărare, nu prestează un serviciu social, iar legislația în domeniul salarizării trebuie să poată fi rapid adaptată la orice situație. Este nevoie de un sistem suplu, simplu de gestionat, dar și de plată.
Solda de grad să fie elementul cert, de departajare a militarilor în raport cu civilii, iar cea de funcție să asigure recompensarea atribuțiilor, misiunilor și responsabilităților îndeplinite, precum și evoluția în carieră a fiecăruia.
În proiectul elaborat de noi am pornit cu un coeficient de 1,04 pentru soldat, 1 fiind egal cu valoarea salariului minim pe economie plus 10, adică 1.450 plus 145 egal 1.595. Pentru a stimula evoluția în carieră, am prevăzut acordarea unui indice de importanță pentru fiecare eșalon superior.
Apoi, venim cu particularități privind acordarea unor majorări ale soldei de funcție pentru personalul aeronavigant, din marină, forțe speciale etc. Am discutat despre toate acestea cu categoriile de forțe, am ajuns la un acord și la un proiect care, dacă ar deveni act normativ, ar elimina nu numai anomaliile din salarizare, ci și alte divergențe.
Acum cred că este prematur să intrăm în amănunt, dar vă asigur că am avut în vedere atât respectarea ierarhiei militare, cât și interesul instituției și evoluția în carieră a cadrelor militare.
În afară de conducerea MApN, care am înțeles că susține propunerile dumneavoastră, vă bucurați de sprijin și din partea altor instituții? Până la urmă, adoptarea unor legi depinde, în cea mai mare măsură, de voința politică.
Sunt destui care văd armata doar ca o instituție consumatoare de fonduri. Spun asta cu părere de rău. Cei care gândesc așa ar trebui să conștientizeze că armata, chiar dacă este consumatoare de fonduri, plătește bugetului de stat TVA, prin achiziții de bunuri și servicii pe plan intern, asigură locuri de muncă pentru un număr mare de persoane, are performanțe notabile în dezvoltarea economică a țării, a cercetării și în alte domenii, precum învățământ, sănătate, sport etc.
Pentru civili se poate face ceva? Cunoașteți situația cu salariile, grupele de muncă și cu pensiile de care beneficiază aceștia după ani de muncă în MApN.
La civili, din păcate, nu avem cum să intervenim, pentru că ei sunt salarizați în funcție de prevederile aplicabile familiei ocupaționale în cadrul căreia se regăsesc posturile și funcțiile în care își desfășoară activitatea. În timp de pace însă, în MApN, anumite funcții pot fi îndeplinite de civili, în aceleași condiții ca și militarii. De aceea, am luat în calcul situația de a acorda personalului civil echivalentul soldei de funcție respective, la care să se adauge vechimea și un spor pentru activitatea desfășurată în MApN, încadrându-l și în aceeași grupă de muncă precum militarul.
La ieșirea la pensie nu se poate acorda și civililor un spor pentru munca desfășurată în MApN, diferențiat, evident, în funcție de numărul anilor de activitate?
Este o idee bună, care cred că merită să fie discutată și analizată.
Domnule general, anul acesta, se vor acorda tichete de vacanță?
Deocamdată, în legătură cu acest subiect nu vă pot da amănunte. Nu este nimic clar stabilit în afară de prevederea legii. Să așteptăm normele de aplicare.
O ultimă întrebare: cât va primi lunar un rezervist voluntar încadrat pe o funcție de sergent, în perioadele când nu participă la instruire sau exerciții?
Raportându-ne la nivelul de acum al soldelor, aproximativ 140 de lei.
Evoluția soldei lunare brute, actele normative în care era prevăzută și perioada de aplicabilitate a acestora
- 1975-1993, D.C.S. 163/1975: solda funcției de bază: retribuția de funcție, solda de grad, gradații; drepturi salariale suplimentare: indemnizație de comandă, spor pentru condiții de muncă, prime personal aero și naval, premii.
- 1993-1999, HG0282/1993: solda funcției de bază: solda de funcție, solda de grad, gradații, indemnizație de comandă, solda de merit; drepturi salariale suplimentare: indemnizație de dispozitiv, spor pentru condiții de muncă, prime personal aero și naval, premii.
- 1999 -2009, Legea138/1999:solda funcției de bază: solda de funcție, solda de grad, gradații, indemnizație de comandă, solda de merit, indemnizație de dispozitiv; drepturi salariale suplimentare: spor confidențialitate, indemnizație specialist de clasă, spor pentru condiții de muncă, prime personal aero și naval, premii.
- 2010,Legea-cadru330/2009: solda funcției de bază: solda de funcţie (compusă din solda de merit, indemnizație de dispozitiv, spor de confidențialitate), solda de grad, gradații, solda de comandă, sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu; drepturi salariale suplimentare: indemnizație specialist de clasă, spor pentru condiții de muncă, prime personal aero și naval.
- 2011-2015, Legea-cadru284/2010șiLegeanr.285/2010: solda funcției de bază: solda de funcţie(compusă din solda de merit, indemnizație de dispozitiv, spor de confidențialitate, sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu, solda de grad, gradații, solda de comandă; drepturi salariale suplimentare: spor pentru condiții de muncă, prime personal aero și naval.