Treceți la conținutul principal

 

Armata română în Al Doilea Război Mondial (1941-1945)!

DIVIZIA 1 BLINDATĂ

Ar putea fi o imagine cu în aer liber



Armata română în Al Doilea Război Mondial (1941-1945)!





DIVIZIA 1 BLINDATĂ. Câteva repere!
♦ Comandanţi: generalii Ioan Sion (22 iun. 1941 – 20 aug. 1941 şi 10 oct. 1941 – 10 ian. 1942), Carol Schmidt (20 aug. – 10 oct. 1941), Radu Gherghe (10 ian. 1942 – 20 mart. 1943), Nicolae Stoenescu (20 mart. 1943 – 4 apr. 1944), Radu Korne (4 apr. – 20 sept. 1944), Gheorghe Nicolescu (20 sept. – 15 nov. 1944).
♦ Compunere: regimentele 3, 4 vânători moto, 1, 2 care de luptă, 1 artilerie moto.
♦ Efective şi dotare (16 iun. 1941): 283 ofiţeri, 433 subofiţeri, 6 014 trupă, 5 367 puşti, 234 puşti-mitralieră, 39 mitraliere, 18 aruncătoare de mine, 36 tunuri, 725 autovehicule, 134 care de luptă.
♦ La 21 iun. 1941, se găsea concentrată în zona Râmnicu-Sărat, la dispoziţia Marelui Cartier General.
• Dislocată în N Moldovei (24 iunie 1941), în zona Truşeşti, Şoldăneşti, Vânători, în subordinea Corpului 11 armată german, a sprijinit, în zilele de 1 şi 2 iul., acţiunea de forţare a Prutului.
• În noaptea de 3 spre 4 iul., a trecut râul şi a înaintat spre Nistru, intervenind (4 iul.) în sprijinul Regimentului 203 infanterie german, la Brătuşeni, şi eliberând (a doua zi) satele Chetroşiţa Veche şi Parcova.
• Continuând urmărirea, a înfrânt inamicul la Moşana, Climăuţi, Corbul, trecând, la 12 iul., în subordinea Corpului 54 armată german.
• De la Bălţi, s-a deplasat spre zona Cobâlca, Româneşti, Camincea, înfrângând, din mişcare, forţele sovietice de la Perescina, Logăneşti, Drăsliceni şi Grăţieşti.
• La 16 iul., a contribuit decisiv la eliberarea Chişinăului, continuând apoi urmărirea spre Tighina.
♦ La 4 aug. 1941, a trecut Nistrul, la Criuleni şi Vadul lui Vodă, fiind angajată în operaţia Armatei 4 române de la Odessa, iniţial în subordinea Corpului 5 armată.
• Acţionând pe direcţia Şibka – Katargi, a cucerit Veseli Kut şi Terbicova (7 aug.), a interceptat şoseaua Katargi – Jerebka (8 aug.) şi calea ferată Berezovka – Odessa (9 aug.), după care a luptat, în zilele de 11 şi 12 aug., la Blagodatnoe şi Arghirovka, la E de limanul Kujalnik.
• La 14 aug., a fost înlocuită de Divizia 15 infanterie şi regrupată la Baranovo, Vasilievka şi Zelepova.
• În etapa a doua a bătăliei de la Odessa, D. 1 Bl. a sprijinit ofensiva diviziilor 7 şi 11 infanterie la Karpova (18 aug.), după care a ocupat un dispozitiv de luptă în zona Salz, Kol. Kandel, Grădiniţa, la dispoziţia Corpului 1 armată.
• Începând cu 23 aug., în urma pierderilor mari înregistrate în lupte, a trecut cu o parte din unităţi în refacere la Chişinău, pe front rămânând Regimentul 1 artilerie moto, integrat operativ Diviziei 14 infanterie, şi Detaşamentul motomecanizat „colonel Eftimiu” (constituit la 20 aug.).
• Subordonat Corpului 11 armată român, acesta a participat apoi la luptele de la Beleaevka, E Maiaki, S Marienthal. La 27 sept. a fost transformat în Detaşamentul de asalt nr. 1, continuând operaţiile până la căderea Odessei.
♦ În campania anului 1941, D. 1 Bl. a pierdut 34 ofiţeri, 102 subofiţeri, 1 125 trupă (morţi şi răniţi), 463 puşti, 54 puşti mitraliere, 5 mitraliere, 206 autovehicule, 111 care de luptă. Decoraţii: 15 ordine „Mihai Viteazul”, clasa a III-a şi 26 „Crucea de Fier” germană, clasa a II-a.
♦ Readusă în ţară, în nov. 1941, D.1 Bl. a fost deplasată din nou pe frontul din Cotul Donului în aug. 1942, în subordinele Corpului 5 armată cu următoarele efective şi dotare: 501ofiţeri, 593 subofiţeri, 11 592 trupă, 9 335 puşti, 378 puşti mitralieră, 61 mitraliere, 67 aruncătoare de mine, 36 tunuri, 1 376 autovehicule, 112 care de luptă.
• Începând cu 11 nov., a fost trecută în compunerea Corpului 48 blindat german, în zona Perelasovski, Osinovski, Verh. Cerenski, Viasovski, Varlamovski.
• După declanşarea ofensivei sovietice, la 19 nov. 1942, a luptat pentru limitarea pătrunderii realizate de inamic în sectorul de apărare al Diviziei 14 infanterie şi în acoperirea flancului drept al Diviziei 5 infanterie.
• Pentru a face joncţiunea cu Divizia 22 blindată germană, s-a deplasat în zona Sirkovski, Sredni Zarizinski, Nij. Fominski.
• După ce a înfrânt inamicul de la colhozul Winterlager, a cucerit înălţimile dintre văile Țariţa şi Țuţkan.
• În noaptea de 21 spre 22 nov., sub presiunea inamicului, a rupt lupta şi s-a repliat la S de râul Kurtlak şi la E de râul Cir, regrupându-se, la 23 nov., la Novo Riabukin, Oserski, Osinovski.
• A doua zi, a rezistat şase ore atacului inamic, repliindu-se apoi la V de Cir, în zona Solotovski, Mihailovka.
• Peste două zile, la 26 nov., a realizat, în sfârşit, joncţiunea cu Divizia 22 blindată germană.
• La 3 dec., resturile D.1 Bl., împreună cu resturile Diviziei 7 cavalerie, au constituit Gruparea „general Gherghe”, care a primit misiunea să apere sectorul dintre Cernîşevskaia şi Miasovski.
• În urma ofensivei sovietice din 17 dec., s-a retras pe valea Glinaia, respingând, la 26 dec., atacurile Diviziei 22 moto siberiană, în zona Solotovski, Mihailovka; în aceeaşi zi a rupt lupta şi s-a retras la Morozovskaia.
• Pierderile înregistrate în Cotul Donului s-au ridicat la 130 ofiţeri, 87 subofiţeri, 3 067 trupă (morţi, răniţi şi dispăruţi), circa 3 000 degeraţi, 474 puşti, 149 puşti mitraliere, 22 mitraliere, 55 aruncătoare de mine, 22 tunuri, 678 autovehivule, 86 care de luptă.
• De la 31 dec., a început marşul către ţară, ajungând în garnizoanele de reşedinţă la sfârşitul lunii mart. 1943 cu 309 ofiţeri, 436 subofiţeri, 5 472 trupă, 698 autovehicule, 26 care de luptă.
♦ În mart. 1944, D.1 Bl. (denumită la 15 iul. Divizia 1 blindată „România Mare”) a fost trimisă pe frontul din Moldova, în zona Roman, Elisabeta Doamna, Trifeşti, în rezerva Grupării de armate „general Wöhler”, contribuind la oprire aatacurilor executate de trupele sovietice.
• La 20 aug., în subordinea Grupului de corpuri de armată „Kirschner”, a contraatacat, inamicul pătruns la S de Bahlui. În urma unui puternic atac executat de sovietici în seara zilei, forţele D. 1 Bl. au fost separate: o parte în sectorul Păuşeşti, Hărpăşeşti, altă parte la Sineşti. Sub presiunea inamicului, acestea s-au retras până la 23 aug., prin lupte, la V de râul Moldova.
♦ După primirea ordinului de încetare a ostilităţilor, D. 1 Bl., aflată în contact cu inamicul la V de Roman, a început deplasarea spre Focşani, fiind fracţionată din cauza marii aglomerări de trupe de pe comunicaţie.
• O parte din forţe au reuşit să ajungă la Adjud, în seara zilei de 24 aug., continuând drumul spre Focşani, Buzău şi Bucureşti.
• Restul au ajuns la Oneşti, la 23 aug., ora 14.00, de unde s-au îndreptat spre Caşin, fiind interceptate de sovietici înainte de trecerea Trotuşului.
• În urma înţelegerii cu comandamentul Diviziei 72 de gardă, a fost constituit, la 27 aug., Detaşamentul „locotenent-colonelul Gheorghe Matei”, care a luptat alături de sovietici în zona Ghimeş, Palanca (2 – 11 sept.), la V de Sovata (11 – 17 sept.) şi la Reghin (17 – 27 sept.).
♦ Desfiinţată la 3 nov. 1944. O parte din personal şi din armament a trecut în compunerea Diviziei 2 munte, iar restul la comandamentul Diviziei 1 gardă.
• A continuat să funcţioneze Regimentul 2 care de luptă; trimis pe front în mart. 1945, acesta s-a remarcat în luptele din Slovacia şi Austria.
DIVIZIA 1 BLINDATĂ-INSTRUCȚIE. În aug. 1944, a participat la acţiunile militare împotriva trupelor germane în zonele Băneasa, Otopeni (două batalioane din Regimentul 2 care de luptă), Floreşti, Băicoi, Târgşor (un detaşament din Regimentul 2 care de luptă), Ploieşti (o companie din Regimentul 2 care de luptă), Moreni (trei companii de recruţi din regimentele 3 şi 4 vânători moto), Mogoşoaia, S Ploieşti (un batalion vânători moto). Comanda Regimentului 4 vânători şi două batalioane au acţionat în podişul transilvan (1 sept. – 10 oct.), în cadrul Detaşamentului „general Nicolescu”.
Poate foloseşte cuiva! Cine dispune de informaţii/fotografii suplimentare le poate posta la Comentarii (fără elogii sau denigrări).
Pe larg: Alesandru Duţu, Armata română în război, 1941-1945, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2016.

Postări populare de pe acest blog

GLORIE EROILOR NEAMULUI ROMANESC. In data de 29 MAI 2014 de INALTAREA DOMNULUI sarbatorim ZIUA EROILOR.

Mormantul Ostasului Necunoscut Mareste imaginea. Mormantul Ostasului Necunoscut este un simbol unic al recunostintei nationale si al cinstirii pe care poporul roman o datoreaza celor care si-au dat viata pentru apararea, libertatea si demnitatea tarii noastre. In luptele mondiale de la inceputul secolului trecut, Romania a pierdut aproape un milion de soldati si oameni de rand. Pe langa cimitirele si monumentele ridicate in orasele si satele tarii, in anul 1923, in Parcul Carol I, din Bucuresti, a fost inaugurat "Mormantul Ostasului Necunoscut". Acest lucru se datoreaza mai ales Societatii "Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi", infiintata in 1919 si transformata ulterior, in anul 1927, in Societatea "Cultul Eroilor". Mormantul Ostasului Necunoscut In anul 1923, la indemnul Societatii Eroilor, s-a luat decizia ca jertfa tuturor eroilor necunoscuti sa fie simbolizata de un monument special: &quo
Soţia lui Iohannis avea baza de date cu copii de vânzare 27 Aug 2014 Carmen Lăzurcă - Iohannis a fost profesoară la Şcoala specială din Sibiu Liberalul Klaus Iohannis, candidat la Preşedinţie, este acuzat că împreună cu soţia sa, Carmen, a intermediat în anii '90 înfierea unor copii unui cuplu canadian despre a căror soartă nu se mai ştie nimic de 14 ani, bănuindu-se că ar fi fost traficaţi pentru organe. Înaintea intermedierii adopţiilor, soţii Iohannis aveau o radiografie completă a situaţiei copiilor cu probleme din judeţ ce puteau fi folosiţi ca marfă. Şi aceasta pentru că el, Klaus, era inspector şcolar, iar ea, Carmen, profesoară de engleză la Şcoala Specială din Sibiu. Dar liantul în această afacere era soţia lui Iohannis, cea care i-a adus pe canadieni să vadă copii, profesoară de engleză şi aspirantă la statutul de Primă Doamnă. Tânăra profesoară Carmen Lăzurcă s-a angajat la Şcoala Specială din Sibiu deoarece  nu primise repartiţie în oraşul Sibiu. Tânar

Poezia este geniala : LECTIE DE ISTORIE.

LECTIE DE ISTORIE" de Nicolae Dragusin Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram Că sunt Om, că am o tară si o Limbă si un Neam Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri motii mei Că din ei răsare pâinea si prin mine trăiesc ei Valuri tulburi de uitare peste mortii mei se-asează Limba nu ne mai e limbă, tara nu mai este trează Azi ne-nvată imbecilii intereselor perfide Cum să ne uităm eroii si să venerăm partide Cum să cântărim istoria si s-o vindem pe bucăti Cum să facem Mall-uri, vile, scotând piatra din cetăti Pe Vlad Tepes cum să-l facem personaj de film de groază Capul lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează Ne învată idiotii că Bălcescu a fost las Si că Decebal batrânul a fost un sinucigas Cum de s-a ajuns aicea ca să vină fiii ploii Nesimtiti cât să-si permită a ne ponegri eroii? Niste dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate Si ni le aruncă-n fată ca pe legi adevărate Bieti defăimători de stirpe, lacomi si periculosi Ce-am fi noi fără istor