HELSINKI/2018 ONOUĂ IALTA/1945?
Rezoluția summit-ului NATO de la Bruxelles face referire și la Republica Moldova. „Cerem Rusiei să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare privind Transnistria. Ne angajăm să sprijinim reformele democratice și eforturile de edificare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova”. Declarația finală a fost semnată de toți șefii de stat și de guvern ale statelor membre NATO și a fost publicată la finalul primei zile de întâlniri la varf a Consiliului Nord-Atlantic, pe 11 iulie.
Pentru Republica Moldova declarația este una mai mult decât favorabilă. Este o confirmare internațională a faptului că statului moldovean i-au fost aduse prejudicii de suveranitate din partea Federației Ruse și că instituțiile statului moldovean au fost slabe și nu au putut să apere.
Pe același 11 iulie, când era publicată rezoluția finală a summit-ului NATO, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, îl numește prin decret prezidențial pe vicepremierul Dimitri Kozak în funcția de reprezentat special pe domeniul dezvoltării relațiilor comercial-economice cu Republica Moldova. În 2003, Kozak a fost inițiatorul unui plan de federalizare a Republicii Moldova ca preț al reglementării conflictului din Transnistria, documentul a fost respins de președintele Voronin.
Aflat la summit-ul de la Bruxelles, președintele Trump a declarat că, după după întâlnirile de la NATO, și cele din Marea Britanie, cea mai ușoară întâlnire ar putea fi cea cu Putin, din Finlanda. Motivul este la suprafață, Trump a forțat mâna europenilor obligându-i să suplimenteze bugetele pentru apărare ale țărilor membre Uniunii Europene. Din discursul lui Trump la adresa Germaniei au lipsit cuvinte ca, democrație sau libertate, a vorbit mai mult despre bani și gazul rusesc.
De ce a dat Trump de pământ cu doamna Merkel? Ca să se teamă Putin. La Helsinki trebuie să se prezinte cu argumente concrete. Iar unul dintre argumente este cel care spune că, 33 de miliarde de dolari la bugetul NATO, transformă alianța nord-atlantică într-un puternic consorțiu militar în care Statele Unite au un cuvânt important. Putin a văzut că șeful de la Casa Albă poate impune noi cutume și comportamente altor șefi de stat după cum crede de cuviință. Comportamentul public al președintelui american a fost/este cu dedicație pentru Kremlin. Un mesaj care ar trebui să convingă că vorbele scrise în declarația finală a summit-ului NATO de la Bruxelles au acoperire, serioasă și credibilă, în bani.
Ce se va întâmpla la întâlnirea Trump – Putin? Cei doi lideri politici vor pune interesele lor naționale în discuție. Și vor încerca să le argumenteze. Aceste interese vor fi apoi garantate de noi angajamente bilaterale de securitate. Adică se va încerca obținerea unui consens pe zonele de confluență a intereselor divergente.
Teritoriul dintre Prut și Nistru este o zonă de confluență și de ciocnire a intereselor NATO/SUA cu cele ale Federației Ruse. Aici sunt puse în derulare mai multe scenarii prin care cele două puteri își argumentează pro şi contra viitoarele scenarii de consens. Sunt sigur că ultimele rezoluții internaționale, de la ONU și de la summit-ul NATO de la Bruxelles, care se referă la retragerea trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană, reprezintă un test pentru Federația Rusă. Nu exclud, ca rezoluția Parlamentului European, de suspendare a asistenței financiare macro-economice la adresa Republicii Moldova să fi reprezentat un test lansat de Moscova la adresa Statelor Unite.
Numirea lui Dimitri Kozak a fost dedicată președintelui american și face parte dintr-un scenariu de argumentare a răspunsurilor cu care Putin îi va răspunde lui Trump. Ceea ce înseamnă că, la Kremlin, argumentările au fost formulate. Nu știm care sunt acele răspunsuri. Știm însă că Dimitri Kozak este acel soldat universal care a dus la bun sfârșit orice sarcină primită de la Putin. Cu excepția federalizării Moldovei. Metafora ascunsă în această mutare a Moscovei poate fi legată de soarta, federală, a finalizării conflictului din estul Ucrainei.
Dacă Trump și Putin vor împărți lumea în zone de influențe, și așa afirmă toate scenariile, întâlnirea de la Helsinki va fi una istorică, echivalentă cu tragica întâlnire de la Ialta din 1945.