Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a susţinut joi, după încheierea summitului de la Bruxelles, o conferinţă de presă în care a prezentat principalele concluzii la care au ajuns aliaţii.
În cadrul conferinței de presă, secretarul general al NATO a punctat faptul că „mediul de securitate euro-atlantic a devenit mai puțin stabil și predictibil ca urmare a anexării ilegale și ilegitime a Crimeii de către Rusia și a destabilizării în curs de desfășurare a estului Ucrainei”.
Redăm mai jos declaraţia finală a Summit-ului de la Bruxelles, așa cum este prezentat pe siteul Ministerului Afacerilor Externe:
1. Noi, șefii de stat și de guvern ai celor 29 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice, ne-am reunit la Bruxelles, într-un moment în care securitatea națiunilor noastre și sistemul internațional bazat pe norme sunt amenințate. NATO va continua să facă toate eforturile pentru asigurarea păcii, securității și stabilității întregului spațiu euro-atlantic. Suntem uniți în angajamentul nostru față de Tratatul de la Washington, față de scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite (ONU), precum și față de legătura transatlantică, care este vitală. Suntem hotărâți să protejăm și să apărăm securitatea noastră indivizibilă, libertatea noastră și valorile noastre comune, inclusiv libertatea individuală, drepturile omului, democrația și statul de drept.
NATO rămâne fundamentul unei apărări colective puternice și forumul transatlantic esenţial pentru consultări pe teme de securitate și pentru decizii între aliați. Alianța va continua să promoveze o abordare de tip 360 de grade a securității și să îndeplinească în mod eficient toate cele trei sarcini fundamentale stabilite în conceptul Strategic: apărarea colectivă, gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare. NATO este o Alianță defensivă.
Principala responsabilitate este aceea a protejării și apărării teritoriului și populației împotriva unui atac. Orice atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor, conform articolului 5 din Tratatul de la Washington. Vom continua să fim uniți și să acționăm împreună, pe baza solidarității, a obiectivelor comune și a unei partajări echitabile a responsabilităților.
2. Ne confruntăm cu un mediu de securitate periculos, imprevizibil și fluid, cu provocări și amenințări durabile care emană din toate direcțiile strategice, de la actori statali și non-statali, de la forțe militare; și de la atacuri teroriste, cibernetice și hibride. Acțiunile agresive ale Rusiei, inclusiv amenințarea și utilizarea forței pentru atingerea obiectivelor politice, reprezintă o provocare la adresa Alianței și subminează securitatea euro-atlantică și sistemul internațional bazat pe norme. Instabilitatea și persistența crizelor în întreaga regiune a Orientului Mijlociu și Nordului Africii alimentează terorismul.
De asemenea, contribuie la migrația ilegală și traficul de ființe umane. Criza actuală din Siria are un efect direct asupra stabilității regiunii și securității Alianței în ansamblul său. Ne confruntăm cu provocări hibride, inclusiv campanii de dezinformare și activități cibernetice răuvoitoare. Proliferarea armelor de distrugere în masă și tehnologiile avansate în domeniul balistic continuă, de asemenea, să amenințe securitatea națiunilor noastre. Din această perspectivă, unitatea și solidaritatea noastră sunt mai puternice ca niciodată; vom lua toate măsurile necesare pentru asigurarea apărării noastre colective.
3. Reafirmăm sprijinul nostru ferm pentru toate aspectele Angajamentului pentru cheltuielile de apărare, agreat la Summit-ul din Ţara Galilor şi pentru transmiterea de planuri naţionale credibile în vederea implementării acestuia, inclusiv previziunile orientative pentru creşterea bugetului până în 2024, capabilităţi planificate şi contribuţii. Partajarea echitabilă a responsabilităţilor reprezintă un pilon de bază al coeziunii, solidarităţii, credibilităţii şi capacităţii Alianţei de a respecta angajamentele prevăzute în articolele 3 şi 5. Salutăm progresul considerabil înregistrat de la Summit-ul din Ţara Galilor cu patru ani consecutivi de creştere reală a cheltuielilor de apărare ale statelor aliate, altele decât SUA. Toţi aliaţii au început să crească bugetul pentru apărare în termeni reali, iar două treimi dintre aliaţi au planuri naţionale elaborate pentru a cheltui 2% din PIB pentru apărare până în 2024.
Mai mult de jumătate dintre aliaţi cheltuiesc mai mult decât 20% din bugetul de apărare pe programe de înzestrare, inclusiv cercetare şi dezvoltare şi, potrivit planurilor lor naţionale, 24 dintre aliaţi vor atinge ţinta de 20% până în 2024. Aliaţii au rezultate mai bune în ceea ce priveşte capabilităţile sofisticate şi substanţiale pe care le cerem şi îşi îmbunătăţesc operativitatea, capacitatea de dislocare, sustenabilitatea în teren şi interoperabilitatea forţelor.
umărul activităţilor în care suntem angajaţi a crescut şi aliaţii continuă să contribuie cu forţe şi capabilităţi valoroase, în beneficiul securităţii spaţiului euro-atlantic prin operaţiile, misiunile şi alte activităţi ale NATO, precum şi prin operaţii şi misiuni derulate sub autoritate naţională şi sub cea a altor organizaţii. Luând act de planurile naţionale care există astăzi, apreciem progresul fără precedent şi recunoaştem că mai sunt multe lucruri de făcut. Ne afirmăm angajamentul pentru îmbunătăţirea echilibrului în ceea ce priveşte partajarea costurilor şi a responsabilităţilor ce revin unui membru al Alianţei.
4. De peste două decenii, NATO a lucrat pentru a construi un parteneriat cu Rusia, inclusiv prin mecanismul Consiliului NATO-Rusia (NRC). Activitățile și politicile recente ale Rusiei au redus stabilitatea și securitatea, au sporit gradul de impredictibilitate și au schimbat mediul de securitate. În timp ce NATO își respectă angajamentele internaționale, Rusia a încălcat valorile, principiile și angajamentele care stau la baza relației NATO-Rusia, așa cum sunt subliniate în Documentul de Bază al Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, semnat în 1997, în Actul Fondator NATO-Rusia, precum și în Declarația de la Roma din 2002, a distrus încrederea în însăși miezul cooperării noastre și a contestat principiile fundamentale ale arhitecturii globale și euro-atlantice de securitate. Deciziile pe care le-am luat sunt în deplină concordanță cu angajamentele internaționale pe care ni le-am asumat și, prin urmare, nu pot fi considerate de nimeni ca fiind contrare Actului Fondator NATO-Rusia.
5. Reafirmăm deciziile referitoare la Rusia pe care le-am adoptaticu prilejul Summit-urilor din Țara Galilor și de la Varșovia. Vom continua să răspundem mediului deteriorat de securitate prin întărirea posturii noastre de descurajare și apărare, inclusiv printr-o prezență avansată în estul Alianței. De asemenea, am suspendat toate activitățile de cooperare practică civilă și militară dintre NATO și Rusia, rămânând în în același timp deschiși dialogului politic. NATO nu caută confruntarea și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia.
6. Mediul de securitate euro-atlantic a devenit mai puțin stabil și predictibil ca urmare a anexării ilegale și ilegitime a Crimeii de către Rusia și a destabilizării în curs de desfășurare a estului Ucrainei; posturii militare a Rusiei și activităților militare provocatoare ale acesteia, inclusiv în apropierea granițelor NATO, cum ar fi dislocarea de rachete moderne cu capacitate duală în Kaliningrad, violările repetate ale spațiului aerian Aliat și continuarea acumulărilor militare în Crimeea; investițiilor semnificative în modernizarea forțelor strategice ale acesteia; retoricii sale nucleare iresponsabile și agresive; exercițiilor sale ample și de alertare desfășurate fără notificare; și creșterii numărului exercițiilor cu dimensiune nucleară. Toate acestea sânt amplificate de violarea continuă, neimplementarea și eludarea, de către Rusia, a numeroase obligații și angajamente în domeniul controlului armamentelor și măsurilor de consolidare a încrederii și securității. De asemenea, Rusia generează provocări la adresează securității și stabilității euro-atlantice prin acțiuni hibride, inclusiv prin încercarea de interferare în procesele electorale și încălcarea suveranității națiunilor noastre, cum a fost cazul în Muntenegru, prin campanii de dezinformare pe scară largă și activități cibernetice malițioase. Condamnăm atacul de la Salisbury, din Marea Britanie, cu întrebuințarea agentului neuro-toxic de tip militar și luăm notă de faptul că Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) a confirmat întrebuințarea unui agent neuro-toxic. Marea Britanie apreciază că, foarte probabil, Federația Rusă a fost responsabilă de acest atac și că nu există o explicație alternativă plauzibilă. Suntem solidari cu Marea Britanie în această evaluare.
7. Reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și a Republicii Moldova în cadrul granițelor acestora recunoscute pe plan internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, facem apel la Rusia să își retragă forțele staționate în cele trei țări fără consimțământul acestora. Condamnăm cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeii de către Rusia, anexare pe care nu o recunoaștem și nu o vom recunoaște. Discriminarea tătarilor din Crimeea și a membrilor altor comunități locale trebuie să înceteze. Trebuie să li se permită structurilor internaționale de monitorizare să își desfășoare activitatea lor esențială pentru protejarea drepturilor omului. Cerem implementarea deplină a Acordurilor de la Minsk de către toate părțile și sprijinim eforturile formatului Normandia și ale Grupului de Contact Trilateral. Răspunsul NATO vine în sprijinul acestui efort general, care include sancțiuni decise de Uniunea Europeană (UE), G7 și alții, pentru a promova o soluționare pașnică a conflictului și a răspunde acțiunilor Rusiei. Adresăm un apel Rusiei să înceteze orice sprijin politic, financiar și militar pentru grupurile militante, să înceteze intervenția militară în regiunile Donetsk și Luhansk, să își retragă trupele, echipamentul și mercenarii de pe teritoriul Ucrainei și să revină în cadrul Centrului Comun de Control și Coordonare. Suntem profund îngrijorați de faptul că se recurge la tortură și la transferul cetățenilor ucraineni în închisorile din Rusia. Subliniem importanța siguranței și accesului deplin și neîngrădit al Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE până la și inclusiv pe frontiera Rusia-Ucraina.
Cerem Rusiei să revină asupra recunoașterii regiunilor din Georgia, Abhazia și Osetia de Sud, drept state independente; să implementeze acordul de încetare a focului din 12 august 2008, mediat de UE, în special retragerea forțelor ruse de pe teritoriul Georgiei; să pună capăt militarizării acestor regiuni; să înceteze construcția de obstacole asemănătoare frontierelor. De asemenea, cerem Rusiei să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare privind Transnistria. Ne angajăm să sprijinim reformele democratice și eforturile de edificare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova.
8. Rămânem deschiși pentru un dialog periodic, concentrat și substanțial cu o Rusie dispusă să se angajeze pe bază de reciprocitate în NRC, cu scopul de a evita neînțelegerile, evaluarea greșită și escaladarea neintenționată și de a crește transparența și predictibilitatea. Vom continua să urmărim substanțierea dialogului nostru cu Rusia pentru a aborda chestiuni esențiale cu care ne confruntăm. Începând din 2016 am avut șapte reuniuni ale NRC la nivel de ambasadori, care ne-au ajutat să ne comunicăm cu claritate pozițiile. Conflictul din Ucraina și din preajma Ucrainei este, în actualele circumstanțe, primul subiect pe agenda noastră de discuții. Ne menținem angajamentul de a continua practica actuală de informare reciprocă, în cadrul NRC, cu privire la exercițiile militare înainte ca acestea să aibă loc, precum și la postură.
Cu toate acestea, deși bine venită, transparența voluntară oferită cu prilejul acestor briefinguri nu se substituie transparenței obligatorii în baza acordurilor existente de control al armamentelor, în special a Documentului de la Viena sub egida OSCE. Salutăm faptul că Rusia folosește din nou liniile de comunicare militară cu NATO. Ne menținem angajamentul de a folosi aceste canale pentru a promova predictibilitatea și transparența și a reduce riscurile; cerem Rusiei să procedeze în mod similar.
9. Continuăm să credem că un parteneriat între NATO și Rusia, bazat pe respectarea dreptului și angajamentelor internaționale, inclusiv așa cum în care acestea sunt reflectate în Actul Fondator NATO-Rusia și Declarația de la Roma, ar avea o valoare strategică. Dar nu putem și nu vom face compromisuri cu privire la principiile care stau la baza Alianței și a securității în Europa și America de Nord. În actualele circumstanțe, regretăm faptul că, în pofida apelurilor repetate ale Aliaților și ale comunității internaționale ca Rusia să își schimbe direcția, nu sunt întrunite condițiile pentru o astfel de relație. Nu se poate reveni la normalitate (business as usual) până când nu există o schimbare clară și constructivă a acțiunilor Rusiei, care să demonstreze respectarea dreptului internațional, a obligațiilor și a responsabilităților sale internaționale. Vom continua discuțiile strategice pe tema securității euro-atlantice și a abordării noastre în legătură cu Rusia. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord va continua să fie transparentă, predictibilă și hotărâtă.
10. Terorismul, sub toate formele și manifestările sale, continuă să prezinte o amenințare directă pentru securitatea populațiilor noastre și pentru stabilitatea și prosperitatea internaţională în sens larg. Respingem în mod categoric terorismul întrucât ameninţă direct valorile care unesc Alianța. Solidaritatea și fermitatea noastră vor triumfa. Suntem hotărâți să continuăm lupta contra terorismului, care a fost abordată printr-un efort coerent, semnificativ și de durată de către întreaga comunitate internațională, implicând un mare număr de instrumente și de actori. În timp ce națiunile dețin principala responsabilitate pentru propria lor securitate și reziliență, NATO aduce valoare adăugată și are un rol de jucat, în complementaritate cu eforturile internaționale mai largi și în concordanță cu legislația internațională și cu scopurile și principiile Cartei ONU.
Cooperarea în cadrul Alianței poate consolida eforturile naționale ale Aliaților și capacitatea acestora de prevenire, diminuare, răspuns și reziliență împotriva actelor teroriste. Condamnăm întregul sprijin financiar pentru terorism. Suntem, de asemenea, atenți la necesitatea de a evalua condiţiile favorabile extinderii terorismului. Rolul NATO în lupta contra terorismului este o parte integrantă a abordării omnidirecționale a Alianței în materie de descurajare, apărare și proiectare a stabilității; ca atare, contribuie la cele trei sarcini fundamentale: apărare colectivă, management al crizelor și securitate prin cooperare. Abordarea noastră în ceea ce priveşte terorismul și cauzele sale sprijină toate Rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la combaterea terorismului.
11. Suntem angajați față de rolul sporit al NATO în lupta comunității internaționale împotriva terorismului, inclusiv prin conștientizare și analiză, pregătire și reactivitate, capabilități, construirea de capacități, parteneriate, și operații. Vom implementa pe deplin Planul de Acțiuni pe care l-am agreat la reuniunea noastră din mai 2017 și îl vom actualiza până la sfârșitul anului 2018, pentru a-l adapta la prioritățile în schimbare și la amenințările teroriste care apar.
Contribuția sporită a NATO la combaterea terorismului trebuie sprijinită în continuare prin resurse umane și financiare, adecvate și sustenabile, aşa cum a fost agreat. Bazându-ne pe Programul de Lucru pentru Apărare Împotriva Terorismului vom continua să ne îmbunătățim capabilitățile și tehnologiile, inclusiv pentru apărare împotriva dispozitivelor explosive improvizate și împotriva amenințărilor chimice, bacteriologice, radiologice și nucleare (CBRN), și pentru a contracara utilizarea abuzivă a tehnologiilor în scop terorist. Am agreat o nouă politică privind datele biometrice, care, în concordanță cu legile naționale și normele internaționale aplicabile și sub rezerva cerințelor și restricțiilor naționale, va susține în continuare abilitatea noastră de identificare a luptătorilor teroriști și a altor factori de ameninţare, precum și de a respecta Rezoluția nr.2396 a Consiliului de Securitate al ONU. NATO este membru al Coaliției Globale pentru înfrângerea ISIL/Daesh, și și-a sporit sprijinul cu avioane AWACS și de realimentare în zbor.
NATO va continua, de asemenea, să colaboreze , după caz, cu state partenere și alți actori internaționali, în special UE și ONU, pentru asigurarea valorii adăugate și a complementarității. Din această perspectivă, activitățile noastre de construire de capacități și celelalte activități de parteneriat ajută statele partenere să combată ele însele terorismul și să nu permită teroriștilor să-și găsească refugiu, ceea ce, în schimb, consolidează securitatea NATO. NATO poate completa eforturile internaționale prin expertiza aliată. Cartografierea activităților de construire de capacități contra-teroriste în statele partenere, în cooperare cu statele partenere respective, va ajuta Alianța să determine unde poate aduce o valoare adăugată.
12. Salutăm progresul considerabil înregistrat în ceea ce privește întărirea posturii noastre, în concordanță cu angajamentele din Țara Galilor și de la Varșovia. În timp ce am reînnoit accentul pus pe descurajare și apărare colectivă, ne-am asigurat că NATO își menține capacitatea de a proiecta stabilitate și de a lupta împotriva terorismului. Suntem uniți și fermi în ceea ce privește capacitatea și disponibilitatea pentru apărare reciprocă, și suntem hotărâți să menținem întregul spectru de capabilități necesare pentru a oferi Alianței o varietate de opțiuni pentru a fi capabilă să continue adaptarea răspunsului la circumstanțe specifice și să răspundă tuturor amenințărilor, indiferent de unde apar, eventual din direcții multiple și în mai multe regiuni. Pe măsură ce continuăm să asigurăm credibilitatea, coerența și reziliența posturii de apărare și descurajare a Alianței, și capacitatea Alianței de a continua să protejeze libertatea și securitatea tuturor aliaților, creșterea nivelului de reacție, sporirea operativității și îmbunătățirea capacității de reîntărire sunt de importanță strategică. Vom continua să evaluăm elementele militare relevante ale posturii aliate întărite de apărare și descurajare pentru a asigura eficacitatea acesteia.
13. Continuăm să asigurăm capacitatea de reacție politică și militară a Alianței, inclusiv prin mai multe exerciţii regulate. În acest scop, vom continua să gestionăm în mod activ și coerent postura de ansamblu a Alianței, și să ne consolidăm informațiile, cunoașterea strategică, planificarea anticipativă și procesul decizional. Pentru a gestiona amenințări de securitate în continuă evoluție, am luat măsuri pentru a ne asigura că NATO poate continua să acționeze cu rapiditatea necesară. Salutăm progresul înregistrat în ceea ce privește reforma sectorului de informații, de la momentul deciziei noastre de la Varșovia de a crea poziția de Asistent al Secretarului General și o divizie NATO pentru informații. Vom continua să optimizăm sectorul de informații al NATO pentru a facilita sprijinul relevant şi în timp util pentru procesul decizional și operațiile aliate, inclusiv prin includerea prin sisteme de avertizare și informații îmbunătățite, în special în ceea ce privește terorismul, domeniul hibrid și cel cibernetic.
14. Vom continua să revigorăm cultura de operativitate. Ca parte a eforturilor noastre, Aliații continuă să se asigure că NATO are un spectru întreg de capabilități și forțe, care sunt antrenate, interoperabile, dislocabile și pregătite să asigure toate cerințele Alianței. Mai mult, astăzi, am agreat lansarea Inițiativei NATO pentru creșterea nivelului de operativitate și răspuns. Aceasta va asigura forțe naționale de un nivel calitativ superior, pregătite de luptă la un nivel de operativitate ridicat, care pot fi puse la dispoziția NATO. Din întreg pachetul de forțe existente, Aliații vor oferi în plus 30 de platforme maritime combatante de mare capacitate, 30 batalioane mecanizate de volum mediu sau mare și 30 de escadrile de luptă, susținute de forțe de sprijin de luptă, care vor fi gata de angajare în 30 zile. Acestea vor fi organizate și antrenate ca elemente ale unor formațiuni combatante extinse, care vor sprijini postura de ansamblu a NATO privind descurajarea și apărarea. Inițiativa NATO pentru creșterea nivelului de operativitate și răspuns va continua consolidarea capabilității de reacție rapidă a Alianței, fie pentru reîntărirea aliaților în sprijinul funcțiilor de apărare și descurajare, inclusiv pentru situații de luptă de mare intensitate, fie pentru intervenții militare rapide în situații de criză, atunci când este necesar. De asemenea, va promova importanța operațiilor întrunite sau multi-arme.
15. Postura noastră de descurajare și apărare se bazează pe forțe militare viabile de reîntărire, inclusiv de-a lungul Atlanticului. Urmărind toate direcțiile și toate provocările și amenințările potențiale, vom continua să întărim și să exersăm constant capacitatea Alianței de a reîntări rapid orice aliat care se confruntă cu o amenințare. Nu vom accepta să fim constrânși de niciun adversar potențial în ceea ce privește libertatea de mișcare a forțelor aliate pe dimensiunile terestră, aeriană sau maritimă, în orice parte a teritoriului Alianței. Capabilitățile Alianței, instruirea și exercițiile contribuie la capacitatea noastră de a opera liber.
16. Încă de la Varșovia, am adoptat o serie de măsuri pentru susținerea dislocării și menținerea forțelor aliate și a echipamentului acestora înspre teritoriul Alianței, în interiorul și în afara acestuia. În acest scop, salutăm Planul pentru pregătirea ariei de responsabilitate a SACEUR și vom acorda prioritate maximă implementării acestuia la nivel național. Am agreat îmbunătățirea legislației și procedurilor necesare, consolidarea comenzii și controlului, și sporirea capabilităților de transport, și, de asemenea, am recunoscut necesitatea de a moderniza infrastructura în Europa. În plus, astăzi am declarat capacitatea operațională inițială pentru Mobilitatea aeriană rapidă, care urmăreşte să permită deplasarea transfrontalieră a forțelor aeriene în termen scurt, în Europa.
17. Suntem determinați să ne întărim abilitatea de a desfășura și susține forțele și echipamentele pe teritoriul Alianței și în afara acesteia și ne propunem să îmbunătățim mobilitatea militară pe uscat, în aer sau pe mare, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2024. Aceasta necesită o abordare integrată la nivel guvernamental, inclusiv prin intermediul unor planuri naționale, precum și cooperarea inter-instituțională între actorii civili și militari, pe timp de pace, criză și conflict. Miniștrii Apărării vor evalua, anual, progresul înregistrat.
Ca o prioritate, ne propunem să:
Reducem timpii de trecere a frontierei și, în acest sens, să acordăm permisele diplomatice pentru deplasări pe cale terestră, maritimă și aeriană în maximum cinci zile, până la finalul anului 2019, și să reducem această perioadă și mai mult pentru forțele de întărire rapidă; Identificăm rutele principale și alternative capabile să susțină transporturile militare, până la finalul anului 2018; Utilizăm exercițiile adecvate pentru exersarea regulată a mobilității militare; Stabilim o rețea între NATO, entitățile naționale, civile și militare, inclusiv punctele naționale unice de contact, până la finalul anului 2019, pentru a facilita și accelera comunicațiile și coordonarea referitoare la trecerea frontierei. 18. Reiterăm faptul că eforturile NATO de asigurare a unei abordări coerente și sinergiilor cu UE în domeniul mobilității militare trebuie continuate, inclusiv în ceea ce privește procedurile, care trebuie să se aplice în mod egal tuturor aliaților.
19. Am agreat să consolidăm postura de apărare și descurajare a Alianței în toate domeniile. Întărim postura noastră maritimă și am luat măsuri concrete de îmbunătățire a cunoașterii situaționale maritime de ansamblu. Am pregătit evaluări strategice pentru Marea Baltică și Marea Neagră, pentru Atlanticul de Nord și pentru Marea Mediterană. Printr-un program consolidat de exerciții ne vom revigora abilitățile colective de luptă în domeniul naval în arii de interes-cheie, inclusiv în ceea ce privește tehnicile de luptă anti-submarin, operațiile de tip amfibiu și protecția liniilor de comunicații maritime. Postura va asigura, de asemenea, sprijinul pentru forţele de întărire pe mare și depe mare, dimensiunea transatlantică cu Atlanticul de Nord fiind, în acest sens, o linie de comunicații pentru reîntărire strategică. În domeniul aerian, am agreat o Strategie Aeriană Întrunită la nivel aliat, care reprezintă un facilitator-cheie pentru misiunile NATO de poliție aeriană și apărare împotriva rachetelor balistice pe timp de pace. Aceasta va consolida política noastră integrată în domeniul aerian și al apărării anti-rachetă și va furniza orientările necesare astfel încât capabilitățile noastre aerospațiale să poată opera împreună de o manieră integrată, mai rapid și mai eficient, în timp de pace, criză și conflict. Ne confruntăm, de asemenea, cu noi amenințări generate de rachetele de croazieră și proliferarea tehnologiilor aferente, precum și de noi provocări, precum cele vizând dispozitivele aeriene fără pilot și vom continua să monitorizăm evoluţiile care ar putea afecta securitatea Alianței. Recunoscând faptul că domeniul spațial este unul marcat de o dinamică ridicată și de dezvoltări rapide, aspect esențial pentru o postură de apărare și descurajare coerentă a Alianței, am agreat să dezvoltăm o politică spațială cuprinzătoare a NATO.
20. Amenințările cibernetice la adresa securității Alianței sunt din ce în ce mai frecvente, complexe, distructive și constrângătoare. NATO va continua adaptarea pentru a răspunde amenințărilor din spațiul cibernetic, generate de actori statali și non-statali, inclusiv sponsorizate de state. Apărarea cibernetică face parte din sarcina de bază a NATO de asigurare a apărării colective. Trebuie să putem opera cu aceeași eficacitate în spațiul cibernetic ca şi în plan aerian, terestru și maritim, respectiv să consolidăm și să sprijinim postura de ansamblu a Alianței. În acest scop vom continua să considerăm spațiul cibernetic ca fiind un domeniu operațional. Am decis asupra modalității de integrare a capacităților cibernetice suverane, oferite voluntar de către statele aliate în cadrul operațiilor și misiunilor Alianței, sub o strictă conducere politică. Reafirmând mandatul pur defensiv al NATO, suntem deciși să utilizăm întregul arsenal de capabilități, inclusiv capabilități cibernetice, pentru a descuraja, apăra și combate întregul spectru al amenințărilor hibride, inclusiv cele care fac parte din campanii hibride. Trebuie să consolidăm schimbul de informații pentru a ajunge la o mai bună cunoaștere a situației, pentru a sprijini NATO în procesul de luare a deciziilor, precum și în acțiunile sale. Vom continua să lucrăm împreună pentru a dezvolta măsuri care să ne permită să impunem costuri celor care ne fac rău. Statele aliate pot, atunci când este cazul, să atribuie activități cibernetice maligne și să răspundă de o manieră coordonată, admițând faptul că atribuirea unui atac cibernetic este o prerogativă exclusiv națională. Suntem decişi să consolidăm apărările cibernetice naționale, prin implementarea deplină a angajamentului politic privind consolidarea eforturilor naţionale în domeniul apărării cibernetice (”Cyber Defence Pledge”), aspect esențial pentru consolidarea rezilienței naționale și mărirea costurilor unui atac cibernetic. Ne reafirmăm angajamentul de a acționa în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Carta ONU, dreptul internaţional umanitar, respectiv drepturile omului, aplicabile în funcție de caz. Sprijinim de asemenea efortul pentru menținerea păcii și securității internaționale în spațiul cibernetic, precum și pentru promovarea stabilității, reducerea riscului de conflict, recunoscând că noi toți vom avea numai de beneficiat dintr-un spațiu cibernetic predictibil, sigur și în conformitate cu normele în vigoare. Vom continua să dezvoltăm cooperarea cu industriile și instituțiile academice aliate prin promovarea inovării, pentru a ține pasul cu progresele din domeniul tehnologic.
21. Națiunile noastre sunt supuse amenințării în creștere din partea statelor și actorilor non-statali care utilizează activități de tip hibrid pentru a crea ambiguitate și a face neclare limitele de separare dintre pace, criză și conflict. În timp ce responsabilitatea primară de a răspunde amenințărilor hibride aparține statelor vizate, NATO este gata, în baza deciziei Consiliului, să sprijine aliații în orice etapă a campaniei hibride. În cazurile războiului hibrid, Consiliul poate decide să invoce articolul 5 al Tratatului de la Washington, ca în cazul unui atac armat. Ne consolidăm reziliența, ne îmbunătățim cunoașterea situațională și ne întărim descurajarea și postura de apărare. Ne extindem, de asemenea, instrumentarul avut la dispoziție pentru a face față activităților hibride. Anunțăm crearea echipelor de sprijin pentru contracararea amenințărilor hibride, care oferă asistență ajustată și adaptată aliaților, la cererea acestora, în pregătirea răspunsului și în răspunsul la activitățile hibride. Vom continua să ne sprijinim partenerii pe măsură ce își întăresc reziliența la provocările hibride.
22. Susținem integral Rezoluția Consiliului de Securitate ONU 2166 referitoare la doborârea zborului civil MH-17 și solicităm Federației Ruse să accepte responsabilitatea pentru acesta și să coopereze pe deplin cu eforturile de stabilire a adevărului, realizare a justiției și atribuire a responsabilității.