duminică, 29 octombrie 2017
Ați observat? Politicienii retardați mioritici, doresc un fel de egalitarism doar la pensii între militari și cetățenii civili! Dar nu și în privința respectării drepturilor fundamentale ale militarilor români, drepturi pe care aceiași politicieni retardați, fac pipi!
Drepturile fundamentale sunt garantate, în egală măsură, tuturor cetățenilor lumii democrate. Prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, întărită pe continentul european, prin Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene! Mai departe, statele semnatare ale unuia sau ale ambelor documente menționate, au emanat constituții. Constituții care prevăd respectarea în totalitate, a drepturilor fundamentale ale omului. Nici Constituția României nu face excepție, în sensul că aceasta garantează respectarea drepturilor fundamentale, în egală măsură pentru toți cetățenii români, indiferent de rasă, religie, etnie. Dar și atenție - indiferent de apartenența profesională!
Cu toate acestea, politicienii români, fentează în modul cel mai cras, respectarea drepturillor fundamentale și constituționale ale militarilor români! Prin introducerea într-o lege internă, respectiv în Legea nr. 80/1995 privind statul cadrelor militare, a unei întregi secțiuni întregi care încalcă în modul cel mai grav, militarilor români, drepturi fundamentale și constituționale, elementare! Este vorba despre Secțiunea a 3-a din Legea nr. 80/1995 privind statul cadrelor militare.
Aducem în atenția tuturor respectiva Secțiune a 3-a din Legea nr. 80/1995 privind statul cadrelor militare, urmare a faptului că cei din zona "R-26500 Elita", vrem sa spunem STOP, tuturor acelor politicieni care practica un soi de egalitarism la pensii între militarii români și cetățenii civili! Politicieni care în schimb, fac pipi pe respectarea drepturilor fundamentale și constituționale ale militarilor români, drepturi în cazul cărora nu mai doresc nici o egalitate în drepturi cu cetățenii civili!
Extrase din Declarația Universală a Drepturilor Omului
Articolul 1
Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi.
Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi.
Articolul 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate in prezenta Declaratie fara nici un fel de deosebireca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari.
Articolul 7
Toti oamenii sint egali in fata legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta Declaratie si impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare.
Articolul 8
Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sint recunoscute prin constitutie sau lege.
Articolul 12
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
Articolul 13
Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul granitelor unui stat. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de reveni in tara sa.
Articolul 17
Orice persoana are dreptul la proprietate, atit singura, cat si in asociatie cu altii. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.
Articolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gindirii, de constiinta si religie;
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
Articolul 13
Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul granitelor unui stat. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de reveni in tara sa.
Articolul 17
Orice persoana are dreptul la proprietate, atit singura, cat si in asociatie cu altii. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.
Articolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gindirii, de constiinta si religie;
Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.
Articolul 20
Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica.
Articolul 21
Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi. Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
Articolul 22
Orice persoana, in calitatea sa de membru al societatii, are dreptul la securitatea sociala; ea este indreptatita ca prin efortul national si colaborarea internationala, tinindu-se seama de organizarea si resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalitatii sale.
Articolul 23
Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale. Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselelor sale.
Articolul 28
Orice persoana are dreptul la o orinduire sociala si internationala in care drepturile si libertatile expuse in prezenta Declaratie pot fi pe deplin infaptuite.
Articolul 29
In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decit numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv in scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societate democratica.
Articolul 30
Nici o dispozitie a prezentei Declaratii nu poate fi interpretata ca implicind pentru vreun stat, grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savirsi vreun act indreptat spre desfiintarea unor drepturi sau libertati enuntate in prezenta Declaratie".
Interzicerea sau restrîngerea exerciţiului unor drepturi şi libertãţi
Art. 28
Cadrelor militare în activitate le este interzisã exercitarea urmãtoarelor drepturi:
a) sa facã parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori sa desfãşoare propaganda prin orice mijloace sau alte activitãţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice; b) sa candideze pentru a fi alese în administraţia publica localã şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;
c) sa declare sau sa participe la greva.
Art. 29
Cadrelor militare în activitate le este restrînsa exercitarea unor drepturi şi libertãţi, astfel:
a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afarã serviciului;
b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisã; c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea sa prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale;
d) aderarea la culte religioase este libera, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de pãstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalca bunele moravuri sau afecteazã exercitarea profesiei;
e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisã în condiţiile stabilite prin regulamentele militare. g) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisã, cu excepţia activitãţilor la care se participa în misiune;
h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în strãinãtate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale.
Art. 30
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiţerii în activitate au obligaţia de a nu efectua activitãţi care contravin demnitãţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.
Cadrelor militare în activitate le este interzis:
a) sa îndeplineascã alte funcţii decît cele în care sînt încadrate, cu excepţia cumulului prevãzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale;
b) sa fie asociat unic ori sa participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societãţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societãţilor comerciale din subordinea Ministerului Apãrãrii Naţionale, din cadrul industriei de apãrare sau în legãtura cu aceasta.
Art. 31
Ofiţerii, maistrii militari şi subofiţerii în rezerva, pe timpul cît sînt concentraţi sau mobilizaţi în unitãţi militare, pot rãmîne membri ai partidelor, formatiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisã desfãşurarea oricãror activitãţi cu caracter politic sau sindical, în unitãţi militare".
La care mai adăugăm, un exercițiu de discriminare stabilit prin alte legi, conform căruia dintre toți pensionarii români, singurii cu atribuții la mobilizare/război, sunt militarii. Bărbați și femei!
De remarcat:
- Secțiunea 3-a din Legea nr. 80/1995 privind statul cadrelor militare din România, încalcă în mod grosolan, o multitudine de prevederi elementare din Declarația Universală a Drepturilor Omului (prevederi integrate ad-litteram atât în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, cât și în Constituția României);
- Secțiunea 3-a din Legea nr. 80/1995 privind statul cadrelor militare din România cuprinde multe prevederi identice sau asemănatoare care au fost cândva aplicate de către Germania fascistă, unor etnii precum evreilor, rromilor sau polonezilor. Precum și de către colonialiștii albi, negrilor din Republica Africa de Sud, în perioada de apartheid.
Dincolo de evidențe, există și o întrebare pe care o adresăm franc, militarilor nu doar în rezervă, ci și în activitate! Până când trebuie să mai suportăm "egalitarismul" ăsta la pensii, trâmbițat de tot felul de fătălăi și pițipoanece politice? Dar care în schimb, nu dau nici nici 2 bani găuriți pe egalitatea între cetățeni, privind respectarea drepturilor fundamentale elementare și pentru militarii români?
Sugerăm încă o dată tuturor militarilor români, încolțiți de diverse fufe și aurolaci politici - care practică doctrina "egalitarismului la pensii", să le dea peste bot urgent, fără nici o reținere, cu Secțiunea 3-a din Legea nr. 80/1995 privind statul cadrelor militare din România. Fiind mult prea evident că astfel de politicieni, formatori de opinie și ce or mai fi, nu numai că nu au nici o legătură cu respectarea drepturilor fundamentale sau cu egalitatea în drepturi între cetățeni, ci încurajează încălcarea acestor drepturi, cu rea credință.
C.C.O.M. "R-26500 Elita"
C.C.O.M. "R-26500 Elita"