duminică, 14 decembrie 2014
Zvonuri, vorbe si alte supozitii despre viitoarea lege a pensiilor militare!
"Pe 10 Noiembrie 2014 ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa vorbind rezervistilor constanteni despre viitoarea lege a pensiilor militare a afirmat ca aceasta va fi ”mult mai clară” şi nu va lăsa loc de interpretare.
Pentru a fi mai convingator dl.ministru a dat asigurari ferme ca « în curând vor fi începute demersurile pentru aprobarea actului normativ » deoarece ” legea este finalizată, este la avizare la organismele competente şi, în scurt timp, vom urma procedurile privind aprobarea legii. Doresc ca acestă lege a pensiilor militare să fie un sistem juridic care să nu lase loc la interpretare. Acest proiect de lege, odată ce va fi adoptat, să fie un sistem juridic stabilit pentru militarii români".
Nu am crezut atunci in cuvantul d-lui ministru, nici altadata si mai ca nu as crede nici azi. Daca nu ar fi aparut un zvon.Care, ca orice zvon, poate fi doar constatat ca atare, dar nu si crezut.
Numai ca unele surse (bine informate!) verificate reciproc, sustin ca totusi a inceput sa se miste ceva! Se pare ca dl.ministru s-a tinut de vorba si ca proiectul de lege privind pensiile militare a fost finalizat si trimis la Ministerul Muncii!
La sedinta Comitetului Executiv Naţional al partidului de guvernamant din saptamana trecuta, acesta a afirmat ca proiectul de lege privind pensiile militare a fost finalizat si ca la sfarsitul saptamanii va fi trimis la Ministerul Muncii, M.A.I. şi celelalte ministere interesate. Tot atunci ministrul a susţinut că prin noul proiect de lege "nimeni" nu va pierde la pensie."Rezolvarea problemelor pensiilor în sistemul militar se poate face doar printr-o nouă lege. Proiectul de lege este finalizat, o să îl înaintez la Ministerul Muncii şi la celelalte ministere care au pensionari din fostul sistem militar, astfel încât să se revină la normalitate. Prin legea privind pensionarea unică s-a bulversat acest sistem, au fost create discriminări, la unii au scăzut, la alţii au crescut. Când am venit la minister am găsit mii de dosare încă neprocesate şi le-am adus la zi, le-am finalizat, am găsit 28.000 de contestaţii şi se rezolvau patru contestaţii pe zi, acum se rezolvă în jur de 100 pe zi, dar indiferent câte artificii am crea legat de pensiile militarilor, problema nu se rezolvă decât printr-o lege care să privească exact pensiile celor care provin din sistemul de apărare. Atunci când s-a trecut de la legea privind pensiile militare la această lege, cheltuielile M.Ap.N. au crescut cu peste 500 de milioane. O revenire la normalitate este urgentă şi nu se poate face decât printr-o nouă lege. Cred că azi sau mâine voi şi trimite proiectul de lege spre Ministerul Muncii, la M.A.I., la servicii, după care îl voi supune dezbaterii publice".
El a precizat că proiectul va fi pus apoi în dezbatere publică şi va urma procedurile parlamentare pentru a fi adoptat. "După ce va fi dezbătută şi cu rezerviştii, şi cu structurile militare şi cu sindicatele, voi veni cu legea în Parlament, pentru că legea care a existat privind pensiile militare este o lege care a funcţionat zece ani de zile, nu a creat discriminări şi a fost elaborată pe principiile ţărilor membre NATO. Legea nu va crea discriminări şi va aprecia la justa valoare munca unui militar. Eu sunt de părere că trebuie trecută prin Parlament şi vreau să treacă prin dezbatere publică. Se vor calcula pensiile militare pe principiile normale care sunt în statele membre NATO. Proiectul de lege va crea principii serioase de pensionare".
Mai mult aseara la Antena 3, Ministrul Muncii a spus ca «legea pensiilor militare a fost avizata pozitiv. Probabil va fi inaintata parlamentului spre dezbatere la inceputul anului viitor»".
PARTEA 2 - PENSII MILITARE DOAR PT. MILITARII IN ACTIVITATE?
Materialul referindu-se la "zvonuri, vorbe si alte supozitii", trebuie sa amintim ca exista opinii exprimate in diverse medii virtuale conform carora o viitoare lege a pensiilor militare nu se va adresa si militarilor deja pensionati. Opiniile respective aduc ca argument o interventie atribuita unui sinistru lider al A.N.C.M.R.R. pe nume C.Alexandru, conform careia in cazul revenirii la pensiile militare de stat, nu ar mai trebui recalculate si pensiile care au mai fost o data recalculate in baza Legii nr. 119/2010. Este evident de ce acel C. Alexandru este un sinistru. Face parte din categoria celor cu pensii majorate substantial cu pompa in urma Legii nr. 119/2010, avand temeri ca in urma revenirii la sistemul de pensii militare de stat, cuantumul pensiei acestuia va fi inghetat (sau chiar diminuat) asa cum s-a intamplat in cazul a cca. 70 000 de rezervisti, cu pensii diminuate in urma aparitiei Legii nr. 119/2010, ulterior inghetate (la multi pe viata) prin Legea nr. 241/2013.
PARTEA 3 - LEGEA PENSIILOR MILITARE SI EFICIENTA NATO
Din informatii de data aceasta verificate (provin de la militarii in activitate), toate rapoartele privind analiza starii moralului si care sunt inaintate periodic esaloanelor superioare de catre toate structurile active ale armatei, indica o destabilizare profunda a intregului sistem militar urmare a desfiintarii dreptului la pensie militara. Destabilizarea consta in urmatoarele elemente:
- depasirea varstei de eficienta in desfasurarea actiunilor si activitatilor militare, urmare a imbatranirii personalului de comanda si de executie din toate structurile operationale. Desfiintarea pensiilor militare de stat a impins varsta de pensionare a personalului militar la 60 de ani. Urmare a acestui fapt, s-a creat un blocaj general in sensul fixarii pt. urmatorii 15 ani a tuturor cadrelor militare pe aceleasi functii detinute in anul 2011. Astfel, un ofiter superior cu varsta de 45 de ani in 2011, blocheaza un locotenent cu varsta de 30 de ani in anul 2011, pt. urmatorii 15 ani, respectiv pana in momentul in care primul are drept de pensie. Urmarea este aceea ca locotenentul ramane tot locotenent pana la varsta de 45 de ani. La subofiteri/maistri militari, situatia este identica. In consecinta, urmare a blocajului mentionat se formeaza in mod inerent structuri militare intregi unde personalul de executie si comanda va avea varsta medie de 45-60 de ani. Luand exemplul unui batalion operational oarecare, devine evident ce se intampla din punct de vedere al eficientei in desfasurarea actiunilor si activitatilor militare: structurile efective de lupta incadrate cu sublocotenenti/locotenenti/capitani sau sergenti/sergenti-majori/plutonieri/plutonieri majori cu varste medii de 45 de ani, pot fi apte eventual pt. culesul porumbului sau deszapezirea drumurilor, dar cu certitudine respectivele structuri nu mai au capacitatea de a desfasura actiuni de lupta.
- abandonarea sistemului de catre personalul relativ tanar, care incadreaza functiile de comanda si (mai ales) de executie. Este urmare a blocajului mentionat la punctul anterior si care era inerent. Sa ne imaginam ca noi am fi sublocotenenti sau sergenti (gradul de sergent este grad de subofiter) tineri. Si trebuie sa treaca 15 ani de instructie si misiuni infernale, sa putem fi avansati la gradul urmator. Grad care este cel de locotenent sau de sergent-major, ceea ce inseamna tot instructie si misiuni infernale. In conditiile in care varsta maxima de eficienta pt. a indeplini misiuni operationale la talpaeste de 35 de ani. Pe acest fond, ofiterii si subofiterii (maistri militari) tineri, parasesc sistemul in valuri. Si noi am proceda la fel!
- abandonarea masiva a sistemului de catre gradatii si soldatii profesionisti. Sunt 2 cauze principale. Una este salarizarea derizorie, iar cea de-a 2-a este aceeasi cauza legata de varsta mentionata anterior. La fel ca si in cazul ofiterilor sau subofiterilor, varsta maxima de eficienta pt. a indeplini misiuni operationale la talpa este tot de 35 de ani. In conditiile in care soldatii si gradatii profesionisti, indeplinesc misiuni doar la talpa armatei. Este evident ca in conditiile date, este logic ca dupa cativa ani petrecuti in profesia de soldat sau gradat profesionist, sa te dezmeticesti si sa optezi sa deviibodyguard civil. Salarizarea este asemanatoare, uneori superioara. In plus, misiunile civile de paza si protectie sunt infinit mai lejere decat viata de soldat sau de gradat profesionist, astfel incat chiar este posibil sa iesi la pensie in sistemul public dintr-o astfel de profesie. Armata nu ofera soldatilor si gradatilor profesionisti decat un simplu sut in spate atunci cand implinesc varsta de 50 de ani. Caz in care este absurd sa astepti varsta de 50 de ani doar sa primesti sutul romanesc in spate la final de cariera! La acest moment, varsta media la care soldatii si gradatii profesionisti parasesc sistemul este de 35 de ani, avand o vechime de 20-25 ani in serviciul militar.
Toate cele mentionate sunt semnalate de ani de zile de fiecare structura a armatei. O lege a pensiilor militare ar rezolva toate problemele mentionate. Cunoastem despre americani ca au drept de pensie militara dupa minim 20 de ani de serviciu militar, de la soldat la general. Sau britanicii - drept de pensie militara dupa minim 18 de ani de serviciu militar (cu mentiunea ca in cazul britanicilor si militarii cu vechime de 2-18 ani beneficiaza de o renta proprotionala cu vechimea in serviciul militar), tot de la soldat la general. Putini insa cunosc faptul ca atat americanii, cat si britanicii sau alte natii NATO au o lege a pensiilor militare si dintr-un considerent pur pragmatic: acela de avea un sistem militar stabil, motivandu-si pe de o parte propriii militari sa ramana in sistem o perioada cat mai lunga de timp, pe de alta parte folosesc legea ca motivatie si pt. reinrolarea la nevoie a celor trecuti in rezerva. Nu in ultima instanta, in afara de elementele care tin eficienta militara, este si mai economic sa acorzi drept de pensie de serviciu militarilor tarii tale, decat sa inlocuiesti tot timpul personalul care paraseste sistemul in absenta oricarei motivatii, iar in cazul unei reinrolari a celor trecuti in rezerva, sa constati ca nu raspunde nimeni prezent!
- abandonarea masiva a sistemului de catre gradatii si soldatii profesionisti. Sunt 2 cauze principale. Una este salarizarea derizorie, iar cea de-a 2-a este aceeasi cauza legata de varsta mentionata anterior. La fel ca si in cazul ofiterilor sau subofiterilor, varsta maxima de eficienta pt. a indeplini misiuni operationale la talpa este tot de 35 de ani. In conditiile in care soldatii si gradatii profesionisti, indeplinesc misiuni doar la talpa armatei. Este evident ca in conditiile date, este logic ca dupa cativa ani petrecuti in profesia de soldat sau gradat profesionist, sa te dezmeticesti si sa optezi sa deviibodyguard civil. Salarizarea este asemanatoare, uneori superioara. In plus, misiunile civile de paza si protectie sunt infinit mai lejere decat viata de soldat sau de gradat profesionist, astfel incat chiar este posibil sa iesi la pensie in sistemul public dintr-o astfel de profesie. Armata nu ofera soldatilor si gradatilor profesionisti decat un simplu sut in spate atunci cand implinesc varsta de 50 de ani. Caz in care este absurd sa astepti varsta de 50 de ani doar sa primesti sutul romanesc in spate la final de cariera! La acest moment, varsta media la care soldatii si gradatii profesionisti parasesc sistemul este de 35 de ani, avand o vechime de 20-25 ani in serviciul militar.
Toate cele mentionate sunt semnalate de ani de zile de fiecare structura a armatei. O lege a pensiilor militare ar rezolva toate problemele mentionate. Cunoastem despre americani ca au drept de pensie militara dupa minim 20 de ani de serviciu militar, de la soldat la general. Sau britanicii - drept de pensie militara dupa minim 18 de ani de serviciu militar (cu mentiunea ca in cazul britanicilor si militarii cu vechime de 2-18 ani beneficiaza de o renta proprotionala cu vechimea in serviciul militar), tot de la soldat la general. Putini insa cunosc faptul ca atat americanii, cat si britanicii sau alte natii NATO au o lege a pensiilor militare si dintr-un considerent pur pragmatic: acela de avea un sistem militar stabil, motivandu-si pe de o parte propriii militari sa ramana in sistem o perioada cat mai lunga de timp, pe de alta parte folosesc legea ca motivatie si pt. reinrolarea la nevoie a celor trecuti in rezerva. Nu in ultima instanta, in afara de elementele care tin eficienta militara, este si mai economic sa acorzi drept de pensie de serviciu militarilor tarii tale, decat sa inlocuiesti tot timpul personalul care paraseste sistemul in absenta oricarei motivatii, iar in cazul unei reinrolari a celor trecuti in rezerva, sa constati ca nu raspunde nimeni prezent!
PARTEA 4 - SUPOZITII DESPRE STATUTUL REZERVISTULUI
Discutand despre o posibila lege a pensiilor militare, am aflat ca aceasta va fi emisa doar sub forma unui pachet compactcare sa guverneze cariera militara. Pachet care include pe langa legea in cauza si statutul militarilor in activitate, precum si statutul rezervistului - cele 3 legi fiind astfel intercorelate. De altfel, exact asa este si in NATO, de exemplu in S.U.A.unde orice militar cunoaste inca de la intrarea in sistem toate legile care ii vor guverna cariera, abia apoi decide daca intra sau nu in sistem. Asupra celor 3 proiecte de legi, planeaza insa o secretomanie desavarsita. E adevarat ca avem la cunostinta despre existenta a 2 initiative de proiecte de lege privind pensiile militare. Care insa nu au nici in clin, nici in maneca cu ale legi similare din NATO, fiind vorba despre proiecte hibride: niciun proiect nu acorda drept de pensie militara doar pt. vechimea in serviciul militar si ambele proiecte acorda drept de pensie militara si altor categorii de cetateni care insa nu sunt militari. Situatie in care, tinand cont de faptul ca despre statutul militarilor in activitate si statutul rezervistului, nu cunoastem absolut nimic public, este posibil ca proiectul legii pensiilor militare sa fie cu totul altul decat initiativele despre care am mentionat. Cel mai probabil, legea pensiilor militare are o legatura extrem de stransa cu statutul rezervistului. Rezervist despre care in diverse declaratii publice a aparut afirmatia ca in viitor ar fi voluntar. Situatie in care nu este exclus ca dreptul la pensie militara sa fie conditionat de voluntariatul ca rezervist.
***
Pana una alta, tot ce este cert este faptul ca in urma desfiintarii dreptului la pensie militara, la 1 ianuarie 2015 cca. 70 000 de rezervisti intra in al 2-lea an de inghetare (neindexare) a pensiilor (inghetare care succede dupa alti 2 ani de diminuare), si faptul ca intregul sistem militar a devenit extrem de instabil si vulnerabil urmare a unor decizii sau indecizii politice. Decizii aflate in mod fatalist in pixul unor aventurieri politici si care spre deosebire de liderii politici ai altor natii nu constientizeaza ca instabilitatea si vulnerabilitatea armatei unei natii, poate desfiinta in mod subit acea natie!