Treceți la conținutul principal

MApN semnează protocolul prin care cedează administraţiei locale Cetatea Aradului

Arad
MApN semnează protocolul prin care cedează administraţiei locale Cetatea Aradului
Cetatea Aradului / foto: arq.ro

   
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) va semna un protocol cu Primăria Arad, căreia ar urma să îi cedeze Cetatea Aradului, în care funcţionează o bază militară, consilierii locali aprobând, luni, forma de protocol care a fost convenită între părţi, a anunţat primarul Gheorghe Falcă.
Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a anunţat că s-a ajuns la o înţelegere cu MApN privind forma protocolului care va fi semnat între părţi în vederea demilitarizării Cetăţii Aradului şi a transferului acesteia către administraţia locală, pentru a fi valorificată turistic, transmite Mediafax.
Conform primarului, protocolul va fi semnat în scurt timp, după ce, luni, Consiliul Local Arad a fost chemat să aprobe conţinutul documentului, în forma convenită cu MApN.
În urma supunerii la vot, consilierii au adoptat cu unanimitate de voturi acest protocol, care urmează să fie semnat între primarul Falcă şi ministrul Apărării.
Astfel, imediat ce va fi semnat documentul, reprezentanţii administraţiei locale din Arad vor primi acces în perimetrul actualei baze militare, „pentru efectuarea studiilor şi documentaţiilor tehnico-economice necesare finanţării pentru lucrările de reabilitare a Cetăţii Aradului, în vederea aducerii în circuitul civil şi valorificării potenţialului istoric şi cultural”.
MApN se obligă prin acest protocol să pună la dispoziţia Primăriei documentele cu cerinţele necesare întocmirii planurilor de modernizare a unei unităţi militare din cartierul Gai.
Investiţiile în această unitate vor fi suportate de municipalitate, iar la final baza va fi transferată la MApN, în schimbul cetăţii.
Totodată, MApN cere Primăriei Arad 250 de locuinţe pentru militari, care ar urma să fie realizate prin programe ale ANL, apoi transferate ministerului.
Protocolul, care are o valabilitate de zece ani, poate fi denunţat unilateral de către oricare dintre părţi printr-o notificare adresată celeilalte părţi.
„În situaţia denunţării unilaterale a protocolului, denunţătorul va fi obligat să suporte prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii”, menţionează documentul.
După votul consilierilor locali, primarul Falcă a declarat că „au existat doi ani de tergiversări din partea Guvernului pentru semnarea acestui document”.
„Protocolul va permite punerea în aplicare a HG 1100/2010, care prezintă etapele de preluare a Cetăţii Aradului. Primăria şi-a respectat angajamentele asumate până acum faţă de MApN, dar a existat această tergiversare. Odată cu votul din 16 noiembrie, dar şi prin presiunea publică a Asociaţiei Cetatea pentru Arădeni, am primit acest protocol care a fost aprobat astăzi (luni – n.r.) în Consiliul Local şi va fi semnat în scurt timp la Bucureşti”, a spus Falcă.
Transferul efectiv al cetăţii către municipalitate va avea loc însă abia după ce va fi modernizată unitatea din Gai, unde vor fi mutaţi militarii. Lucrările vor dura cel puţin trei ani şi vor costa între şapte şi opt milioane de euro, bani alocaţi din bugetul Aradului.
Anul viitor, municipalitatea arădeană va începe să lucreze la planurile de reconversie şi va colabora în acest sens cu Facultatea de Arhitectură din Timişoara.
Potrivit lui Falcă, reprezentanţii Primăriei au fost deja la Arhivele din Viena, de unde au obţinut documente vechi despre cetate.
În urma consultării unor specialişti, Primăria Arad estimează că reconversia cetăţii va costa 190 de milioane de euro, jumătate din sumă urmând să fie solicitată Uniunii Europene.
În 4 decembrie, peste 500 de arădeni au format un lanţ uman în jurul unei părţi din Cetatea Aradului, iar ulterior au lansat 231 de lampioane, pentru a se marca numărul anilor trecuţi de la construirea cetăţii, participanţii cerând demilitarizarea acesteia şi integrarea în circuitul turistic.
Autorităţile arădene încearcă de aproape 25 de ani să obţină demilitarizarea cetăţii şi introducerea în circuitul turistic internaţional, însă abia în 2010 Guvernul a făcut primii paşi în acest sens. În 25 martie 2010, ministrul Apărării de atunci, Gabriel Oprea, a semnat, la Arad, alături de primarul Gheorghe Falcă, un protocol de predare a cetăţii către autorităţile locale. Chiar şi cu acest protocol, care între timp a expirat pentru că avea o valabilitate de trei ani, cetatea nu a fost transferată, iar autorităţile locale au acuzat periodic Guvernul că blochează proiectul.
Cetatea Aradului, construită în stil Vauban în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, este una dintre puţinele de acest tip din Europa care au rămas perfect conservate.
Obiectivul ocupă o suprafaţă de 90 de hectare, are 47 de pavilioane, iar construcţiile existente ocupă 150.000 de metri pătraţi.
Conform istoricilor, Cetatea Aradului a fost ridicată pentru apărare din ordinele Împărătesei Maria Tereza, iar legenda spune că piatra necesară pentru ridicarea ei a fost adusă de la Jimbolia, din mână în mână, acţiune la care ar fi participat mii de ţărani, mulţi dintre ei murind în timpul lucrărilor.
În ultimele decenii, cetatea a fost ocupată de Armată, servind drept cazarmă militară.

Postări populare de pe acest blog

GLORIE EROILOR NEAMULUI ROMANESC. In data de 29 MAI 2014 de INALTAREA DOMNULUI sarbatorim ZIUA EROILOR.

Mormantul Ostasului Necunoscut Mareste imaginea. Mormantul Ostasului Necunoscut este un simbol unic al recunostintei nationale si al cinstirii pe care poporul roman o datoreaza celor care si-au dat viata pentru apararea, libertatea si demnitatea tarii noastre. In luptele mondiale de la inceputul secolului trecut, Romania a pierdut aproape un milion de soldati si oameni de rand. Pe langa cimitirele si monumentele ridicate in orasele si satele tarii, in anul 1923, in Parcul Carol I, din Bucuresti, a fost inaugurat "Mormantul Ostasului Necunoscut". Acest lucru se datoreaza mai ales Societatii "Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi", infiintata in 1919 si transformata ulterior, in anul 1927, in Societatea "Cultul Eroilor". Mormantul Ostasului Necunoscut In anul 1923, la indemnul Societatii Eroilor, s-a luat decizia ca jertfa tuturor eroilor necunoscuti sa fie simbolizata de un monument special: &quo
Soţia lui Iohannis avea baza de date cu copii de vânzare 27 Aug 2014 Carmen Lăzurcă - Iohannis a fost profesoară la Şcoala specială din Sibiu Liberalul Klaus Iohannis, candidat la Preşedinţie, este acuzat că împreună cu soţia sa, Carmen, a intermediat în anii '90 înfierea unor copii unui cuplu canadian despre a căror soartă nu se mai ştie nimic de 14 ani, bănuindu-se că ar fi fost traficaţi pentru organe. Înaintea intermedierii adopţiilor, soţii Iohannis aveau o radiografie completă a situaţiei copiilor cu probleme din judeţ ce puteau fi folosiţi ca marfă. Şi aceasta pentru că el, Klaus, era inspector şcolar, iar ea, Carmen, profesoară de engleză la Şcoala Specială din Sibiu. Dar liantul în această afacere era soţia lui Iohannis, cea care i-a adus pe canadieni să vadă copii, profesoară de engleză şi aspirantă la statutul de Primă Doamnă. Tânăra profesoară Carmen Lăzurcă s-a angajat la Şcoala Specială din Sibiu deoarece  nu primise repartiţie în oraşul Sibiu. Tânar

Poezia este geniala : LECTIE DE ISTORIE.

LECTIE DE ISTORIE" de Nicolae Dragusin Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram Că sunt Om, că am o tară si o Limbă si un Neam Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri motii mei Că din ei răsare pâinea si prin mine trăiesc ei Valuri tulburi de uitare peste mortii mei se-asează Limba nu ne mai e limbă, tara nu mai este trează Azi ne-nvată imbecilii intereselor perfide Cum să ne uităm eroii si să venerăm partide Cum să cântărim istoria si s-o vindem pe bucăti Cum să facem Mall-uri, vile, scotând piatra din cetăti Pe Vlad Tepes cum să-l facem personaj de film de groază Capul lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează Ne învată idiotii că Bălcescu a fost las Si că Decebal batrânul a fost un sinucigas Cum de s-a ajuns aicea ca să vină fiii ploii Nesimtiti cât să-si permită a ne ponegri eroii? Niste dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate Si ni le aruncă-n fată ca pe legi adevărate Bieti defăimători de stirpe, lacomi si periculosi Ce-am fi noi fără istor