Treceți la conținutul principal


GLORIE EROILOR NEAMULUI ROMANESC. In data de 21 MAI 2015 de INALTAREA DOMNULUI sarbatorim ZIUA EROILOR.

Mormantul Ostasului Necunoscut

Mormantul Ostasului Necunoscut este un simbol unic al recunostintei nationale si al cinstirii pe care poporul roman o datoreaza celor care si-au dat viata pentru apararea, libertatea si demnitatea tarii noastre.
In luptele mondiale de la inceputul secolului trecut, Romania a pierdut aproape un milion de soldati si oameni de rand. Pe langa cimitirele si monumentele ridicate in orasele si satele tarii, in anul 1923, in Parcul Carol I, din Bucuresti, a fost inaugurat "Mormantul Ostasului Necunoscut". Acest lucru se datoreaza mai ales Societatii "Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi", infiintata in 1919 si transformata ulterior, in anul 1927, in Societatea "Cultul Eroilor".
Mormantul Ostasului Necunoscut
In anul 1923, la indemnul Societatii Eroilor, s-a luat decizia ca jertfa tuturor eroilor necunoscuti sa fie simbolizata de un monument special: "Mormantul Ostasului Necunoscut". Drept urmare, trebuiau aduse trupurile mai multor eroi necunoscuti si identificata o persoana care sa-l aleaga pe cel care avea sa fie ingropat in noul mormant.
Mormantul Ostasului Necunoscut
In ziua de 5 mai 1923 au fost dezgropate osemintele a noua ostasi romani, din diferite zone ale tarii: Marasesti, Marasti si Grozesti, din judetul Bacau; Cimitirul Ciresoaia, din comuna Poieni, judetul Bacau; Azuga, Topraisar, din judetul Constanta; Rasovita - Arcani, din judetul Gorj; Balaria, din judetul Vlasca; Ciucea, din judetul Cojocna, Transilvania. Pentru o si mai buna simbolistica a infratirii tuturor romanilor, in ziua de 9 mai, a mai fost adus trupul unui erou necunoscut, din Chisinau - Basarabia.
In ziua de 13 mai 1923, cei zece eroi necunoscuti au fost asezati in sicrie din lemn de stejar, captusite cu tabla de zinc, si depuse in Biserica Adormirea Maicii Domnului, din localitatea Marasesti.
Urma sa fie gasita o persoana pentru alegerea unuia dintre cei zece eroi. S-a hotarat sa fie ales un orfan de razboi, elev incepator al unui liceu militar, care sa aiba cele mai bune rezultate scolare si un comportament exemplar. In ziua de 5 mai 1923, de la liceele militare din Iasi, Craiova, Chisinau si Manastirea Dealu, au fost primite patru rapoarte. In cele din urma, a fost ales elevul Amilcar Sandulescu, elev al Liceului Militar D.A.Sturdza, din Craiova.
Mormantul Ostasului Necunoscut
Despre modul in care a ales sicriul cu trupul Ostasului Necunoscut, elevul Amilcar Sandulescu avea sa-si aminteasca astfel: "M-am dus inaintea celor zece sicrie, tremurand, si stateam la indoiala pe care sa pun mana. Dar, deodata, m-am dus la sicriul al patrulea. Indemnat de constiinta, am pus mana pe el. In momentul acela, un mare fior mi-a strabatut tot sufletul si mi-au venit pe buze cuvintele: "Acesta este tatal meu!" Ingenunchind, m-am rugat: "Doamne, Dumnezeul meu, ai in paza pe toti eroii neamului, ai si pe tatal meu!"
Celelalte noua sicrie au fost duse in Cimitirul Eroilor, din localitatea Marasesti, unde, in ziua de 14 mai 1923, au fost inmormantate cu onoruri militare. Sicriul cu osemintele Eroului Necunoscut a fost purtat pe brate de o garda de cavaleri ai ordinului militar "Mihai Viteazul". A fost depus pe vagonul-platforma al unui tren special, cu destinatia Bucuresti, si a fost intampinat solemn in Gara de Nord.
Dupa oficierea slujbei religioase si onorurile militare de rigoare, sicriul a fost asezat pe un pat de tun si tras de opt cai pana la Biserica Mihai Voda, unde a stat vreme de aproape doua zile. In ziua de 17 mai 1923, in prezenta familiei regale, Ostasul Necunoscut a fost aseazat in Parcul Carol, in sunetul clopotele bisericilor. Timp de doua minute, orice activitate publica a fost intrerupta.
Mormantul Ostasului Necunoscut
Epitaful care acopera sicriul Ostasului Necunoscut spune: "Aici doarme fericit intru Domnul Ostasul Necunoscut, savarsit din viata in jertfa pentru unitatea neamului romanesc. Pe oasele lui odihneste pamantul Romaniei intregite. 1916-1919."
Ansamblul funerar din Parcul Carol a fost executat in anul 1927, dupa planurile intocmite de sculptorul Emil Willy Becker. In ziua de 28 octombrie 1934, langa mormant a fost ridicata si sfintita o cruce din piatra, iar o candela a fost aprinsa, spre a arde vesnic.
In noaptea zilei de 22 decembrie 1958, autoritatile comuniste au demontat in mare taina sicriul Ostasului Necunoscut si l-au dus in Mausoleul din Marasesti. In ziua de 20 septembrie 1991, sicriul a fost exhumat si depus in interiorul Mausoleului, langa sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, unde a stat vreme de o luna. Abia in ziua de 26 octombrie 1991, sicriul Ostasului Necunoscut a fost readus in Parcul Carol I, din Bucuresti.
Mormantul Ostasului Necunoscut
Pentru ca in mausoleu se afla inca trupul lui Petru Groza, sicriul Eroului Necunoscut a fost asezat intr-un loc provizoriu, pe o alee a parcului. Abia in ziua de 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia stramutarii Mormantului Ostasului Necunoscut la locul sau, din anul 1923, adica pe esplanada din fata actualului Memorial al Eroilor Neamului.
Teodor Danalache
Mormantul Ostasului Necunoscut

Postări populare de pe acest blog

GLORIE EROILOR NEAMULUI ROMANESC. In data de 29 MAI 2014 de INALTAREA DOMNULUI sarbatorim ZIUA EROILOR.

Mormantul Ostasului Necunoscut Mareste imaginea. Mormantul Ostasului Necunoscut este un simbol unic al recunostintei nationale si al cinstirii pe care poporul roman o datoreaza celor care si-au dat viata pentru apararea, libertatea si demnitatea tarii noastre. In luptele mondiale de la inceputul secolului trecut, Romania a pierdut aproape un milion de soldati si oameni de rand. Pe langa cimitirele si monumentele ridicate in orasele si satele tarii, in anul 1923, in Parcul Carol I, din Bucuresti, a fost inaugurat "Mormantul Ostasului Necunoscut". Acest lucru se datoreaza mai ales Societatii "Mormintele Eroilor Cazuti in Razboi", infiintata in 1919 si transformata ulterior, in anul 1927, in Societatea "Cultul Eroilor". Mormantul Ostasului Necunoscut In anul 1923, la indemnul Societatii Eroilor, s-a luat decizia ca jertfa tuturor eroilor necunoscuti sa fie simbolizata de un monument special: &quo
Soţia lui Iohannis avea baza de date cu copii de vânzare 27 Aug 2014 Carmen Lăzurcă - Iohannis a fost profesoară la Şcoala specială din Sibiu Liberalul Klaus Iohannis, candidat la Preşedinţie, este acuzat că împreună cu soţia sa, Carmen, a intermediat în anii '90 înfierea unor copii unui cuplu canadian despre a căror soartă nu se mai ştie nimic de 14 ani, bănuindu-se că ar fi fost traficaţi pentru organe. Înaintea intermedierii adopţiilor, soţii Iohannis aveau o radiografie completă a situaţiei copiilor cu probleme din judeţ ce puteau fi folosiţi ca marfă. Şi aceasta pentru că el, Klaus, era inspector şcolar, iar ea, Carmen, profesoară de engleză la Şcoala Specială din Sibiu. Dar liantul în această afacere era soţia lui Iohannis, cea care i-a adus pe canadieni să vadă copii, profesoară de engleză şi aspirantă la statutul de Primă Doamnă. Tânăra profesoară Carmen Lăzurcă s-a angajat la Şcoala Specială din Sibiu deoarece  nu primise repartiţie în oraşul Sibiu. Tânar

Poezia este geniala : LECTIE DE ISTORIE.

LECTIE DE ISTORIE" de Nicolae Dragusin Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram Că sunt Om, că am o tară si o Limbă si un Neam Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri motii mei Că din ei răsare pâinea si prin mine trăiesc ei Valuri tulburi de uitare peste mortii mei se-asează Limba nu ne mai e limbă, tara nu mai este trează Azi ne-nvată imbecilii intereselor perfide Cum să ne uităm eroii si să venerăm partide Cum să cântărim istoria si s-o vindem pe bucăti Cum să facem Mall-uri, vile, scotând piatra din cetăti Pe Vlad Tepes cum să-l facem personaj de film de groază Capul lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează Ne învată idiotii că Bălcescu a fost las Si că Decebal batrânul a fost un sinucigas Cum de s-a ajuns aicea ca să vină fiii ploii Nesimtiti cât să-si permită a ne ponegri eroii? Niste dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate Si ni le aruncă-n fată ca pe legi adevărate Bieti defăimători de stirpe, lacomi si periculosi Ce-am fi noi fără istor