duminică, 17 ianuarie 2016
Disperarea mea de Soldat - Col. (r) Costinel PETRACHE
Camarazi,
1.Pentru noi, Sodații, Țara este Onoarea și Demnitatea.
2.Și profesia noastră este tot Țara.
3.Noi, Soldații, suntem singurii dintre truditorii Țării, care, cu prețul vieții, îi jurăm să nu o lăsăm atunci când îi greu. Atunci, să nu o lăsăm!
4.„Vă dăm pensiile, toate, Dar vrem Țara înapoi!”, este disperarea mea de Soldat, când văd că Țara, precum preșul de sub un dulap trecut de vârstă, este trasă de sub generația noastră, dar și de sub generația care este supusă agresiv alienării spiritului national, căreia, din păcate, îi lipsesc Onoarea și Demnitatea, ca Țară. Disperarea mea, dar, cred, și a multora dintre voi.
5. Pe 24 Ianuarie să reamintim Țării, dar mai cu seamă netrebnicilor care au condus-o în ultimul sfert de veac, că România Modernă s-a întemeiat sub conducerea unui colonel, Domnul Alexandru Ioan Cuza!
6. Să ne batem pentru „Poporul Român - Opere Complete”, cum scria A.Păunescu în 1968. Noi, generația noastră, nu suntem produsul unui teren viran ocupat de o istorie incoloră!
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Ţării. Ea este Onoarea şi Demnitatea noastră!
- 24 Ianuarie 2016 -
Motto
Aţi dat Ţara-afar` din Ţară,
Să se stingă în surghiun,
Avea dreptul ca să moară
Într-un sat, într-un cătun...
Aţi dat Ţara-afar` din Ţară,
Mercenari ai lumii noi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Pas cu pas – o crimă-n rate,
V-aţi dat Ţara între voi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Trădători cu maţe sparte,
Ne-aţi lăsat de Ţară goi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Ne-aţi zdrobit credinţa-n frate,
Voi, strânsură de slugoi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Pe reţete compensate
Ne-aţi dat viaţa la gunoi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Ce-i a voastră demnitate?
E-o scursură de puroi!
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Aparenta libertate
Aţi hoţit-o pentru voi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Alungară-ţi din Cetate
Dreptul simplu, de-a fi Noi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Noi trăim pe apucate,
Voi, precum nişte strigoi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Aţi făcut din nedreptate
Jugul zilnic pentru noi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Aţi vândut tot ce se poate,
Ne-aţi stors Neamul de eroi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Suntem umbre, mai vânate,
Terfelite în noroi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Revoluţii confiscate,
Alta este-acum în toi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Viaţa nostră se împarte
Între juguri şi nevoi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Am jurat, cu preţul vieţii,
Să-i fim Ţării ultim scut,
Şi să vă-ntrebăm, nemernici,
Ce rău, Ţara v-a făcut?
Suntem dincolo de moarte
Doar soldaţi, atât, şi-n noi
Vine strigăt de departe,
De va fi, murim puhoi,
Vă dăm pensiile, toate,
Dar vrem Ţara înapoi!
Costinel Petrache, un Soldat Român