GLORIE EROILOR NEAMULUI ROMANESC. In data de 29 MAI 2014 de INALTAREA DOMNULUI sarbatorim ZIUA EROILOR.

Stimati camarazi,


Va prezentam mai jos modelul de adresare catre Avocatul Poporului, in 

contestarea OUG nr. 57/2015, realizat si transmis deja de dl. av. Col. (r) Viorel 

Iepure, reamintindu-va ca domnia sa este cel care a castigat in 2010, pentru 

grupul SCMD de la Cluj, procesul de anulare a HG 735/2010.


Mentionam ca Avocatului Poporului trebuie sa ne adresam individual, nu ca 

organizatie.


Col. (r) dr. Mircea DOGARU 

Domnule Avocat al Poporului,

        Subsemnatul …………………………………….., domiciliat în ………………………………………., str. ………………………………….nr. ………, jud. ……………………., tel. …………………………………, e-mail …………………………, vă adresez prezenta

CERERE

prin care vă rog ca, în virtutea abilitării ce vă este conferită de art. 13 alin. 1 lit. f din Legea nr. 35/1997, să sesizați Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 40 punctele 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, dispoziții prin care este modificată Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Motive:

        În primul rând, sub aspectul procedural al modalității de modificare a Legii nr. 223/2015 privind pensile militare de stat, punctele 4, 5 și 6 ale art. 40 din O.U.G. nr. 57/2015 sunt neconstituționale raportat la art. 115 alin. 4 și 6 din Constituția României privind delegarea legislativă.

        În al doilea rând, pe fond, prin conținutul modificărilor aduse modului de calcul al pensiilor militare, normele pe care le contest sunt neconstituționale raportat la art. 16 alin. 1 din Constituția României privind egalitatea în drepturi și nediscriminarea.

Dezvoltarea motivelor de neconstituționalitate

        I. Conform Legii fundamentale, urgența reglementării prin ordonanță trebuie motivată iar ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile prevăzute de Constituție.

I.1. Articolul 115 alin. 4 din Constituție are următorul conținut:

”Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.

Contrar dispoziției constituționale, nicăieri în preambulul O.U.G. nr. 57/2015 nu este motivată urgența efectuării modificărilor și completărilor la Legea nr. 223/2015 prin care:

- s-a restrâns baza de calcul a pensiilor militare de stat de la ”media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate” (art. 28 alin. 1) la ”media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate” (art. 28 alin. 1 modificat);

- s-a redus cuantumul  pensiei de serviciu pentru vechimea cumulată de 25 de ani de la ”80% din baza de calcul” (art. 29 alin. 1 lit. a) la ”65% din baza de calcul” (art. 29 alin. 1 lit. a modificată);

- pentru vechimea cumulată mai mare de 25 de ani s-a stabilit o limitare a cuantumului pensiei la ”85% din baza de calcul” (art. 30 modificat, dispoziție nou introdusă).

Cu referire expresă la Legea nr. 223/2015, preambulul O.U.G. nr.57/2015 conține următoarea motivare:

”Având în vedere faptul că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016 şi luând în considerare faptul că în textul acesteia există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat,

    ţinând cont că, în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010 - 2012,

    având în vedere faptul că la data de 1 ianuarie 2016 intră în vigoare Legea nr. 223/2015, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizaţiei sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, nu mai sunt aplicabile pensiilor militare, ceea ce conduce la diminuarea drepturilor aflate în plată, stabilite la nivelul pensiei minime garantate, respectiv diminuarea cuantumului pensiei sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari,”

        Textul citat justifică doar efectuarea unor modificări, corelări și completări care, într-adevăr, se impuneau: stabilirea bazei lunare de calcul și a termenelor de declarare și de plată a sumelor reprezentând contribuții individuale la bugetul de stat (art. 31); stabilirea unui termen în care să se recalculeze pensiile militarilor, polițiștilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au făcut obiectul Legii nr. 119/2010 (art. 109), etc. Nu este motivată însă, în nici un fel, modificarea în dauna beneficiarilor pensiilor militare de stat a elementelor care stau la baza stabilirii cuantumului acestora.

I.2. Articolul 115 alin. 6 din Constituție are următorul conținut:

”Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririleprevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”

iar articolul 47 alin. 2 din Constituție prevede că ”Cetăţenii au dreptul la pensie…”.

Este evident că:

- restrângerea bazei de calcul a pensiei militare,

- reducerea cuantumului  pensiei de serviciu de la 80% la 65% din baza de calcul și

- limitarea cuantumului pensiei la 85% din baza de calcul pentru o vechime cumulată mai mare de 25 de ani

afectează în mod semnificativ dreptul la pensie al militarilor, drept stabilit inițial de către Parlamentul României printr-o lege cu caracter organic, adoptată cu o majoritate covârșitoare, după o lungă perioadă de consultări și după obținerea tuturor avizelor și rapoartelor necesare.

Grav este faptul că limitarea cuantumului pensiei la 85% din baza de calcul pentru o vechime cumulată mai mare de 25 de ani lipsește în mare măsură de eficiență dispozițiile favorabile din lege privind vechimea în serviciu și condițiile de muncă. Și mai grav este faptul că, prin această limitare, dispozițiile Legii nr. 223/2015 sunt mai dezavantajoase chiar decât cele din vechea lege a pensiilor militare de stat (Legea nr. 164/2001), care în art. 25 dispunea că ”pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei” (se stabilea o limită de 100% din baza de calcul).

II. Conținutul modificărilor aduse modului de calcul al pensiilor militare de stat prin O.U.G. nr.57/2015 crează o discriminare evidentă a pensionarilor militari față de alte categorii de pensionari care beneficiază de pensii de serviciu, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 16 al. 1 din Constituție referitoare la egalitatea în fața legii și la nediscriminare.

Articolul 16 al. 1 din Constituție are următorul conținut:

”Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

        Dispozițiile cu caracter discriminatoriu din art. 40 al O.U.G. nr. 57/2015 care modifică și completează Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt următoarele:

        II.1. Punctul 4, care dispune că articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins: ”(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate…”. În forma inițială, articolul 28 prevedea în alin. 1 că ”baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat estemedia tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate…”.  Totodată, art. 28 din lege, așa cum a fost modificat prin punctul 4 din O.U.G. nr. 57/2015, exclude în mod expres din baza de calcul a pensiei o serie de componente ale venitului brut (indemnizații, prime, sporuri, etc.).

        Baza de calcul a pensiilor militare de stat constând în media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază este discriminatorie raportat la:

        - baza de calcul a pensiilor judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi ale foştilor judecători şi procurori financiari şi consilieri de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, care constă în ”indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării” (art. 82 al. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor);

        - baza de calcul a pensiilor persoanelor care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet, care este similară cu cea a magistraților întrucât aceste persoane „beneficiază, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi” (art. 49 al. 4 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi);

          - baza de calcul a pensiilor personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi ale tehnicienilor criminalişti din cadrul parchetelor, care constă în ”media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare” (art. 68⁵ al. 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice);

        - baza de calcul a pensiilor personalului aeronautic civil navigant profesionist, care constă în ”media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare” (art. 42² alin. 1 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România);

        - baza de calcul a pensiilor membrilor Corpului diplomatic și consular al României, precum și personalului încadrat pe funcții de execuție specifice, care constă în ”salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală, la care se adaugă indemnizaţiile şi sporurile avute în ultima lună de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe înainte de data pensionării” (art. 1 al. 1 din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României).

        II.2. Punctul 5, care dispune că articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins: ”… a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special…, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28…”. În forma inițială, articolul 29 prevedea în alin. 1 lit. a că ”militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special…, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la art. 28”.

        Cuantumul de 65% din baza de calcul utilizat la stabilirea pensiilor militare de stat este discriminatoriu față de cuantumul de 80% din baza de calcul utilizat la stabilirea pensiilor de serviciu ale tuturor categoriilor profesionale menționate la punctul II.1. Textele de lege care prevăd cuantumul de 80% sunt cele care reglementează și baza de calcul și care sunt menționate mai sus pentru fiecare categorie profesională.

        II.3. Punctul 6, care dispune că articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins: ”Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28". În forma inițială a Legii nu exista o limitare raportată la baza de calcul a pensiei.

        Chiar dacă o raportare a pensiei militare de stat la baza de calcul se consideră a fi necesară, limitarea acesteia la 85% din această bază este discriminatorie față de limitarea la 100% din baza de calcul aplicată la stabilirea pensiilor de serviciu ale tuturor categoriilor profesionale menționate la punctul II.1. Textele de lege care prevăd limitarea la 100% din baza de calcul a pensiilor acestora sunt:

        - art. 82 al. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor;

        - art. 49 al. 4 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (”cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi”);

        - art. 68⁵ al. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice;

        - art. 42² alin. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România;

        - art. 1 al. 4 din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României.

Domnule Avocat al Poporului,

Pensiile militare de stat au constituit de-a lungul timpului ”originalul” pensiilor de serviciu, fiind pe deplin justificate întrucât reflectă statutul cu totul aparte al unei categorii profesionale chemate să-și apere țara chiar cu prețul sacrificiului suprem.

Natura juridică a pensiilor militare de stat decurge din specificul raporturilor de serviciu ale militarilor activi precum și din statutul deosebit al pensionarilor militari care, până la o anumită vârstă, fac parte din rezerva armatei.

Spre deosebire de salariații civili din orice alt sector public sau privat, care încheie contract de muncă în condițiile prevăzute de Codul muncii (funcția și atribuțiile concrete ale postului, durata normală a muncii exprimată în ore/zi sau ore/săptămână, normarea muncii, interzicerea muncii forțate, etc.), ”contractul de muncă” al militarilor de carieră îl constituie Jurământul militar și Statutul cadrelor militare, acte care impun sarcini și obligații specifice, mergând – în caz de nevoie – până la sacrificiul suprem, dar și o multitudine de restricții și îngrădiri ale drepturilor și libertăților (Secțiunea a 3-a din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare). Raporturile de serviciu ale militarilor exced, așadar, în mare măsură, cadrului legal prevăzut de Codul muncii și chiar unor drepturi protejate prin Constituție (ex.: art. 42 privind interzicerea muncii forțate).

Pe de altă parte, pensionarii militari au o situaţie specială faţă de alţi pensionari, în sensul în care, în funcţie de necesităţi, pot fi mobilizaţi sau concentraţi, nefiind retraşi complet din activitatea profesională. Pensionarii militari aflați în rezervă fac parte – conform Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și Legii nr. 80/1995 privind Statutului cadrelor militare – din rezerva operațională.

Prin urmare, cariera militară impune restricții, interdicții, sacrificii și rigori pe care statutul niciunei alte profesii nu le impune. De aceea consider că este neprincipial, nedrept și de neînțeles ca pensiile militare de stat să fie stabilite pe baza unor criterii și calcule dezavantajoase în comparație cu cele utilizate la stabilirea pensiilor de serviciu ale tuturor celorlalte categoriilor profesionale care beneficiază de astfel de pensii.

Menționez că prezenta cerere nu face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instanţe judecătoreşti și nici nu a format obiectul unei judecăţi.

          Precizez, de asemenea, că nu solicit confidențialitate privind informațiile și rezultatele prezentei cereri.

        Cu speranța că argumentele pe care le-am expus vor constitui pentru dumneavoastră motive suficiente pentru a considera că se impune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a celor trei puncte din art. 40 al O.U.G. nr. 57/2015,

        Vă mulțumesc!

                                        Cu stimă,

                                                        .............................................

        28.12.2015

            NOTĂ: Prezenta cerere se expediază prin poștă și prin poștă electronică.