Treceți la conținutul principal
VALOAREA CONTRACTULUI CU ŢARA
Data apariţiei: 2016-01-06
Autor: colonel Florin Şperlea
Ştiu sigur o imagine pe care nu-mi doresc să o mai văd lăbărţându-se pe ecranele televizoarelor în emisiunile de ştiri: rezervişti ai armatei române protestând în spaţiul public pentru drepturile de pensie care li se cuvin. E limpede, locul lor nu este în piaţa mare, strigându-şi drepturile!
Nu o să discut aici – sunt două pagini dedicate subiectului pensiilor militare în această ediţie – chestiuni care ţin de particularităţi ale unei legi sau alte reglementări, ci o să mă refer la câteva chestiuni de principiu.
În nicio ţară care face parte din Alianţa Nord-Atlantică nu-mi amintesc să fi văzut rezervişti în stradă, cerându-şi insistent drepturile de pensie, după cum nu ştiu să fi citit în vreo ştire, fie şi strecurată discret de agenţiile mari de presă, că lideri ai unor state din NATO vor fi pomenit, în discursurile lor, de pensiile „nesimţite” ale militarilor.
Militarul – dincolo de Jurământul faţă de Ţară şi Drapel şi valoarea lui supremă, concretizată, adesea, în sângele vărsat pe câmpul de luptă sau chiar şi în misiuni în timp de pace – încheie, la intrarea în sistemul militar, un tip de contract. Drepturile şi libertăţile lui constituţionale sunt limitate, fiecare dintre cei care îmbracă uniforma militară asumându-şi noua condiţie. Statul se angajează să ofere militarului – care se pregăteşte permanent, într-o meserie profund vocaţională, pentru a fi capabil, atunci când e nevoie, să fie prezent la datorie chiar şi cu preţul vieţii sale – anumite drepturi compensatorii. Atât în timpul derulării contractului, dar şi după trecerea în rezervă, drepturile acestea compensatorii sunt sfinte. Financiare sau de altă natură, ele acoperă sau ar trebui să acopere ceea ce numim îndeobşte, cu o formulă poate mult prea tocită, dar care are încă sensul ei, privaţiunile serviciului militar. Şi chiar dacă armata română nu a fost efectiv implicată într-un conflict militar din mai 1945 până astăzi, asta nu înseamnă că aceste privaţiuni au fost puţine sau că nu s-a murit la datorie.
Când statul, prin decidenţii săi, schimbă regulile jocului, declanşând o falsă dezbatere publică privind drepturile compensatorii şi pensiile militare de stat, la care se simt îndreptăţiţi să ia parte toţi aceia care iau o pensie în statul român, atunci lucrurile capătă turnuri groteşti. Îmi amintesc, de pildă, de un taximetrist care îmi povestea, neştiind că sunt militar, că mama sa, femeie de serviciu într-o instituţie publică, ieşită la pensie mai devreme faţă de termen, din motive de sănatate, cu o pensie modestă, este îndreptăţită să primească mai mulţi bani sau tot atât cât primeşte un militar. Am avut atunci revelaţia unei grave rupturi în modul de înţelegere în societatea românească a profesiilor, a importanţei sociale a unor categorii profesionale şi a modului de constituire a sistemului de pensii.
Întrebările pe care şi le pun rezerviştii sunt multe. De ce se schimbă legile privind pensiile militare? De ce este nevoie de ordonanţe de urgenţă care să modifice legi organice? De ce este nevoie ca în ultimii cinci ani drepturile acestea să reprezinte motiv de dispute sociale, de scandări în spaţiul public, de drumuri inutile şi căutări perpetue de documente justificative?
Cel mai grav lucru este că ideea de profesie militară, la noi, începe să fie în suferinţă. Vă mărturisesc, cu toată onestitatea, că mă tem pentru dreptul meu la pensie în viitorul apropiat. Fiindcă s-a văzut că, în orice moment, un contract nu mai are valabilitatea cu care era creditat sau pe care, de bună credinţă fiind, i-o acordam. Că o lege care apără tihna apusurilor noastre poate fi schimbată peste noapte. Şi că s-ar putea să reiau, ca pensionar militar, calea protestului civic.
Nu-i siliţi pe tinerii de astăzi care se dedică, admirabil, carierei militare să se îndoiască de valoarea contractului cu Ţara! Este ultima redută. Dincolo de ea, consecinţele sunt de nebănuit.

Postări populare de pe acest blog

Generalul SRI (r) Aurel Rogojan afirmă că protestele anti Guvern sunt folosite într-un război hibrid împotriva României de către „rețele secrete”, care s-ar afla în mâinile președintelui Iohannis


DE ANDREI NICOLAE  /   ȘTIRI, POLITIC  /   Publicat: Vineri, 10 februarie 2017, 15:53  /   Actualizat: Vineri, 10 februarie 2017, 16:04  /   11 comentarii
ARTICOLE RELAȚIONATERăzboiul intern ne sparge granițeleRomânia dezmembrată. Spre un alt 1940? (România izolată) România este ținta unui război informațional hibrid, dus prin intermediul unor structuri secrete paralele ale serviciilor de informații, afirmă Generalul (r) Aurel Rogojan, în ultimul său articol din Cotidianul.
„După Ucraina și Republica Moldova, România pare a fi teatrul extins al operațiunilor de război hibrid. Nu pun la îndoială informațiile de care dispune Traian Băsescu, în acest sens, și la care s-a și referit public. De asemenea, nu pot să nu observ că la cinci ani de la avertismentele și numeroasele noastre exemple, Dan A…
CU PERMISIUNEA DOMNULUI Comandor (r), Prof. univ. dr. ing. Tănase SUSANU POSTEZ MATERIALUL DE MAI JOS : Domnule deputat Mihai Cătălin Botez, Spre știința, domnilor senatori și deputați din toate partidele. Eu vă mulțumesc pentru răspuns. Dar nu-i suficient. Noi, militarii, nu mai vrem vorbe. Vrem fapte. Militarii - într-o țară ca România în care politicienii sunt slugile Occidentului, Orientului, Nordului sau Sudului, numai poporului român nu - refuză să fie cârpa cu care unii politicieni își lustruiesc bocancii. O țară care se vrea în rândul țărilor de luat în seamă, are nevoie de-o armată dotată și cu moral ridicat, pe timp de pace ca și pe timp de război. Iar mirosul de război se simte în aer. Îl simțiți? Cine va pleca la luptă? Tinerii politicieni autiști sau coloneii și generalii avansați în grad fraudulos din Parlamentul României? Ar fi o idee….! Am spus că vrem fapte de la dumneavoastră. N-am văzut încă nici un parlamentar pe care să-l doară măcar în cot(!?) de soarta și nedreptăți…
Art. 40 din proiectul cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice . ,pe o perioadă destul de lungă ,nouă rezerviștilor ,ne pune capac. 

 Probabil că și noua putere ,preia obiceiul guvernului boc, privind pierderile naturale.

Un calcul simplu . 250 de pierderi pe lună M.Ap.N ( rezerviști ) x 12 luni = 3000 cadre decedate.

4 ani x 3000 / an  decese =  12.000 decese.  


Dăle DOAMNE , mintea cea de pe urmă  , că nu este bine.


A fost înregistrat în Parlament proiectul oficial al Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice! Și care lovește în plin, în drepturile de pensie ale personalului militar! Proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personaului plătit din fonduri publiceemanat de actuala coaliție de guvernare, a fost înregistrat la Senatul României, astăzi 24.04.2017 cu nr. B161/2017Traseul legislativ poate fi urmărit aici. Forma inițiatorului este aceasta.
Prevederea perversă care lovește în plin, în drepturile de pensie ale personalul…