Treceți la conținutul principal
VALOAREA CONTRACTULUI CU ŢARA
Data apariţiei: 2016-01-06
Autor: colonel Florin Şperlea
Ştiu sigur o imagine pe care nu-mi doresc să o mai văd lăbărţându-se pe ecranele televizoarelor în emisiunile de ştiri: rezervişti ai armatei române protestând în spaţiul public pentru drepturile de pensie care li se cuvin. E limpede, locul lor nu este în piaţa mare, strigându-şi drepturile!
Nu o să discut aici – sunt două pagini dedicate subiectului pensiilor militare în această ediţie – chestiuni care ţin de particularităţi ale unei legi sau alte reglementări, ci o să mă refer la câteva chestiuni de principiu.
În nicio ţară care face parte din Alianţa Nord-Atlantică nu-mi amintesc să fi văzut rezervişti în stradă, cerându-şi insistent drepturile de pensie, după cum nu ştiu să fi citit în vreo ştire, fie şi strecurată discret de agenţiile mari de presă, că lideri ai unor state din NATO vor fi pomenit, în discursurile lor, de pensiile „nesimţite” ale militarilor.
Militarul – dincolo de Jurământul faţă de Ţară şi Drapel şi valoarea lui supremă, concretizată, adesea, în sângele vărsat pe câmpul de luptă sau chiar şi în misiuni în timp de pace – încheie, la intrarea în sistemul militar, un tip de contract. Drepturile şi libertăţile lui constituţionale sunt limitate, fiecare dintre cei care îmbracă uniforma militară asumându-şi noua condiţie. Statul se angajează să ofere militarului – care se pregăteşte permanent, într-o meserie profund vocaţională, pentru a fi capabil, atunci când e nevoie, să fie prezent la datorie chiar şi cu preţul vieţii sale – anumite drepturi compensatorii. Atât în timpul derulării contractului, dar şi după trecerea în rezervă, drepturile acestea compensatorii sunt sfinte. Financiare sau de altă natură, ele acoperă sau ar trebui să acopere ceea ce numim îndeobşte, cu o formulă poate mult prea tocită, dar care are încă sensul ei, privaţiunile serviciului militar. Şi chiar dacă armata română nu a fost efectiv implicată într-un conflict militar din mai 1945 până astăzi, asta nu înseamnă că aceste privaţiuni au fost puţine sau că nu s-a murit la datorie.
Când statul, prin decidenţii săi, schimbă regulile jocului, declanşând o falsă dezbatere publică privind drepturile compensatorii şi pensiile militare de stat, la care se simt îndreptăţiţi să ia parte toţi aceia care iau o pensie în statul român, atunci lucrurile capătă turnuri groteşti. Îmi amintesc, de pildă, de un taximetrist care îmi povestea, neştiind că sunt militar, că mama sa, femeie de serviciu într-o instituţie publică, ieşită la pensie mai devreme faţă de termen, din motive de sănatate, cu o pensie modestă, este îndreptăţită să primească mai mulţi bani sau tot atât cât primeşte un militar. Am avut atunci revelaţia unei grave rupturi în modul de înţelegere în societatea românească a profesiilor, a importanţei sociale a unor categorii profesionale şi a modului de constituire a sistemului de pensii.
Întrebările pe care şi le pun rezerviştii sunt multe. De ce se schimbă legile privind pensiile militare? De ce este nevoie de ordonanţe de urgenţă care să modifice legi organice? De ce este nevoie ca în ultimii cinci ani drepturile acestea să reprezinte motiv de dispute sociale, de scandări în spaţiul public, de drumuri inutile şi căutări perpetue de documente justificative?
Cel mai grav lucru este că ideea de profesie militară, la noi, începe să fie în suferinţă. Vă mărturisesc, cu toată onestitatea, că mă tem pentru dreptul meu la pensie în viitorul apropiat. Fiindcă s-a văzut că, în orice moment, un contract nu mai are valabilitatea cu care era creditat sau pe care, de bună credinţă fiind, i-o acordam. Că o lege care apără tihna apusurilor noastre poate fi schimbată peste noapte. Şi că s-ar putea să reiau, ca pensionar militar, calea protestului civic.
Nu-i siliţi pe tinerii de astăzi care se dedică, admirabil, carierei militare să se îndoiască de valoarea contractului cu Ţara! Este ultima redută. Dincolo de ea, consecinţele sunt de nebănuit.

Postări populare de pe acest blog

BĂGĂTORII  DE  SEAMĂ

Văzând conţinutul acţiunii în contencios administrativ, formulată de S.C.M.D. în contradictoriu cu LOV, şi „băgătorii de seamă” de pe unele site-uri care, cu o poftă viscerală, cronică şi netratabilă, critică orice demers făcut de S.C.M.D. în sprijinul cadrelor miliare în rezervă, nu pot decât să constat totala lipsă de colegialitate (ca să mă exprim eufemistic) a celor care, cu rea-credinţă, dacă nu pot construi ceva, dărâmă. Sigur că, de principiu, o acţiune în justiţie, oricât de întemeiată şi bine motivată ar fi, nu este perfectă şi suportă îmbunătăţiri. În cazul în speţă, chiar dacă pot fi discuţii cu privire la obiectul acţiunii şi referitor la instanţa de fond competentă să judece acţiunea, nu este un "capăt de ţară" pentru că se pot face completări/precizări până la primul termen de judecată iar Tribunalul Bucureşti îşi va verifica competenţele în baza art.131 alin.(1) C.proc.civilă, inclusiv pe cea materială, şi va putea, dacă este cazul, să dispun…
CITIȚI ȘI SĂ VĂ ÎNGROZIȚI ,CE NE - A ADUS NOUA CA ȚARĂ , AȘA ZISA REVOLUȚIE DIN 1989 . E GROAZNIC. .





Primesc si retransmit !
> EXCEPȚIONAL
> DE ÎNGRIJORĂTOR!!!!! >
> 27 de ani cat doua razboaie
> mondiale >
> Romania a
> pierdut in Primul Razboi Mondial 220.000 de soldati si
> ofiteri si inca 250.000
> de civili (morti mai ales ca urmare a tifosului
> exantematic); probabil inca
> 50.000 de romani au murit luptand in armate straine
> (austro-ungara sau rusa). >
> Aproape 100.000 de romani au murit sub haina militara in cel
> de-Al Doilea
> Razboi Mondial si inca 200.000 au murit in lagarele de
> prizonieri. Cateva sute
> de mii de evrei cetateni romani au murit in timpul
> razboiului (cei mai multi
> dintre ei din teritoriul aflat sub stapanirea maghiara in
> Ardealul de Nord). >
> Desi greu de numarat, victimele regimului comunist (detinuti
> politici morti in
> lagare de munca, deportati sau in puscarie) sunt probabil
> cate…
Formula finală de (re)calculare (a se citi "întru veșnică siluire") a pensiilor militarilor, așa cum a fost prestabilită prin O.U.G. nr. 57/2015 de către maneliștii politici ostili în totalitate Armatei Române! Dormiți in continuare în pace, stimați militari in rezervă și în retragere! Formula este  banal de simplă! Este redată de esența O.U.G. nr. 57/2015 și care este următoarea: o pensie recalculată după regulile pensiilor militare trebuie nu trebuie să aibă niciodată ca rezultat final un cuantum superior celui al actualei pensii atribuite unui militar și care este calculată în mod paradoxal, după principii contributive. Așa își bat maneliștii politici joc de Armata României. Până la capăt. Punct! 
Atentie insa la alt fenomen!Maneliștii politici consideră cel mai probabil despre militarii în rezervă/retragere că suntem fie analfabeți în masă, fie retardați, fie o combinație între cele 2 categorii! Vă explicăm! Pe fondul nemulțumirilor din ce în ce mai accentuate ale militar…