IMPORTANT DE STUDIAT PENTRU TOȚI CAMARAZII !!!
TEXT PRELUAT !!!
Cu toate piedicile puse prin raspunsurile inselatoare cand nu erau evazive ale MAI, dupa nenumarate zile si nopti nedormite in care am scris si rescris de zeci de ori argumentatia din modelele de actiuni pentru recuperarea diferentelor intre salariul de functie si salariul minim, am reusit sa imi dau seama cum ne-au ars Carmen Dan si slugile din Aparatul Central, la salarii si la pensii.
TEXT PRELUAT !!!
Cu toate piedicile puse prin raspunsurile inselatoare cand nu erau evazive ale MAI, dupa nenumarate zile si nopti nedormite in care am scris si rescris de zeci de ori argumentatia din modelele de actiuni pentru recuperarea diferentelor intre salariul de functie si salariul minim, am reusit sa imi dau seama cum ne-au ars Carmen Dan si slugile din Aparatul Central, la salarii si la pensii.
Mai jos, ca sa nu fie o postare cat o lucrare de doctorat, ma rezum sa va explic modul in care au eludat aplicarea HG 1/2017, cu efect negativ asupra salariilor si pensiilor de serviciu. Si o sa va rog sa dati share ca sa raspandim explicatiile astea la toti cei interesati, activi sau pensionari. Explicatiile mele sunt valabile si pentru cadrele militare din MAI, inlocuind "salariul de functie" cu " solda de functie".
Astfel,
La intrarea in vigoare a HG 1/2017, salariul de functie al politistilor se calcula cu formula [coeficient de ierarhizare al functiei x valoare sectoriala de referinta].
Similar, salariul de grad profesional al politistilor se calcula cu formula [coeficient de ierarhizare al gradului profesional x valoare sectoriala de referinta].
Coeficientii de functie/de grad profesional cat si valoarea de referinta ( 197, 3387 lei) erau preluati din OG 38/2003 si OG 8/2008, din texte abrogate de la 1.01.2010, prin art. 48 din legea 330/2009.
La intrarea in vigoare a HG 1/2017, in elementul salarial denumit „salariu de functie” al reclamantilor erau pozitionate si drepturile compensatorii tranzitorii stabilite pe baza fostelor sporuri nerecunoscute de Legea 330/2009, fara insa ca cuantumurile acestor drepturi compensatorii sa fi devenit majorare a cuantumului salariului de functie.
Aceasta concluzie se trage atat din analiza dreptului incident – in special art.1 (5) din Legea 285/2010 care a interzis ca mutarea drepturilor compensatorii in salariul de functie sa fie considerata „creștere salariala” - cat si din modul in care unitatile MAI au pus in practica dreptul incident.
In practica, unitatile MAI nu au emis, anterior HG 1/2017, acte individuale prin care sa fi dispus ca se majorează pentru politisti, cuantumul salariului de funcție cu cuantumurile drepturilor compensatorii din structura salariului de funcție.
O modificare a unui raport concret de munca/de serviciu, aflat in derulare, se poate face pe doua cai.
O prima modalitate este cea in care apar norme juridice care se aplica direct, nemijlocit, unui raport concret de munca/de serviciu, cu consecința modificării lui direct in baza legii. Aceste norme care sa fi majorat cuantumul salariului de funcție, cu cuantumurile drepturilor compensatorii mutate in salariul de funcție, nu au existat in ordinea de drept, pana la intrarea in vigoare a HG 1/2017.
O a doua modalitate este cea in care apar norme care reglementează ca se majorează cuantumul salariului de funcție cu drepturile compensatorii mutate in salariul de funcție dar care necesita emiterea de acte individuale care sa pună in practica prevederile legale abstracte. Prealabil aparitiei HG 1/2017 nu au existat astfel de norme si, in realitatea de fapt, nu existau nici acte individuale emise de unitatile MAI si comunicate politistilor in care sa se fi dispus eventual ca se "majoreaza" cuantumul salariului de functie cu cuantumurile drepturilor compensatorii tranzitorii din structura salariului de functie.
Neexistand nici norme si nici acte juridice individuale care sa ateste eventuala manifestare de vointa a unitatilor MAI in sensul majorarii salariului de functie, singura constatare care se poate face este ca drepturile compensatorii tranzitorii se aflau pozitionate in structura elementului salarial „salariul de functie”, fara sa fi devenit majorare a cuantumului salariului de functie.
Aceasta conduita a unitatilor de politie o apreciem ca fiind conforma legii.
Similar, salariul de grad profesional al politistilor se calcula cu formula [coeficient de ierarhizare al gradului profesional x valoare sectoriala de referinta].
Coeficientii de functie/de grad profesional cat si valoarea de referinta ( 197, 3387 lei) erau preluati din OG 38/2003 si OG 8/2008, din texte abrogate de la 1.01.2010, prin art. 48 din legea 330/2009.
La intrarea in vigoare a HG 1/2017, in elementul salarial denumit „salariu de functie” al reclamantilor erau pozitionate si drepturile compensatorii tranzitorii stabilite pe baza fostelor sporuri nerecunoscute de Legea 330/2009, fara insa ca cuantumurile acestor drepturi compensatorii sa fi devenit majorare a cuantumului salariului de functie.
Aceasta concluzie se trage atat din analiza dreptului incident – in special art.1 (5) din Legea 285/2010 care a interzis ca mutarea drepturilor compensatorii in salariul de functie sa fie considerata „creștere salariala” - cat si din modul in care unitatile MAI au pus in practica dreptul incident.
In practica, unitatile MAI nu au emis, anterior HG 1/2017, acte individuale prin care sa fi dispus ca se majorează pentru politisti, cuantumul salariului de funcție cu cuantumurile drepturilor compensatorii din structura salariului de funcție.
O modificare a unui raport concret de munca/de serviciu, aflat in derulare, se poate face pe doua cai.
O prima modalitate este cea in care apar norme juridice care se aplica direct, nemijlocit, unui raport concret de munca/de serviciu, cu consecința modificării lui direct in baza legii. Aceste norme care sa fi majorat cuantumul salariului de funcție, cu cuantumurile drepturilor compensatorii mutate in salariul de funcție, nu au existat in ordinea de drept, pana la intrarea in vigoare a HG 1/2017.
O a doua modalitate este cea in care apar norme care reglementează ca se majorează cuantumul salariului de funcție cu drepturile compensatorii mutate in salariul de funcție dar care necesita emiterea de acte individuale care sa pună in practica prevederile legale abstracte. Prealabil aparitiei HG 1/2017 nu au existat astfel de norme si, in realitatea de fapt, nu existau nici acte individuale emise de unitatile MAI si comunicate politistilor in care sa se fi dispus eventual ca se "majoreaza" cuantumul salariului de functie cu cuantumurile drepturilor compensatorii tranzitorii din structura salariului de functie.
Neexistand nici norme si nici acte juridice individuale care sa ateste eventuala manifestare de vointa a unitatilor MAI in sensul majorarii salariului de functie, singura constatare care se poate face este ca drepturile compensatorii tranzitorii se aflau pozitionate in structura elementului salarial „salariul de functie”, fara sa fi devenit majorare a cuantumului salariului de functie.
Aceasta conduita a unitatilor de politie o apreciem ca fiind conforma legii.
La aparitia HG 1/2017, la presiunile Partidului Social Democrat, prin reprezentant ministrul Carmen Dan, de a nu se majora cheltuielile cu personalul MAI, functionarii din Aparatul Central, in particular cei din Directia Generala Financiara, au gasit strategia de a deturna drepturile compensatorii tranzitorii din salariul de functie, de la scopul pentru care au fost acordate de legiuitor, spre a fi utilizate ca o falsa majorare a salariului de functie, in scopul de a se raporta cuantumuri majorate fictive ale salariului de functie, superioare sau cat mai apropiate de valoarea salariului brut minim pe tara garantat. Aceasta strategie de prezentare a unor salarii de functie majorate artificial, ar fi diminuat drastic fondurile banesti necesare MAI pentru punerea in executare a HG 1/2017, spre satisfactia ministrului Carmen Dan si a partidului din care provine.
Cum s-a pus in practica aceasta strategie? In conditiile in care nu existau norme de directa aplicare si nici acte individuale juridice de majorare a cuantumurilor salariilor de functie ale politistilor, pretinsa „majorare” s-a nascut prin intermediul unor operatiuni tehnico-administrative, in special prin modificarea programului informatic de salarizare ca acesta sa faca operatii suplimentare de calcul.
Concret, la ordinul directorului General al Directiei Generale Financiare s-a modificat programul informatic de salarizare pentru a calcula compusul intre salariul de functie si drepturile compensatorii din salariul de functie si pentru a raporta diferentele intre acest compus si salariul de baza minim brut pe tara garantat.
Pentru personalul unde compusul rezultat aparea ca ar fi superior valorii de 1450 lei, HG 1/2017 nu s-a aplicat.
Pentru personalul care, chiar si cu insumarea drepturilor compensatorii, nu ajungea cu compusul rezultat, la valoarea de 1450 lei, s-a stabilit abuziv, fara nicio baza legala, de catre reprezentantii paratei MAI, ca se vor acorda sume compensatorii pana la concurenta cu valoarea de 1450 lei.
De ce au urmarit reprezentantii MAI sa se acorde doar niste "sume in compensare" pana la concurenta cu valoare salariului minim garantat, si nu sa fie majorat salariul de functie la valoarea salariului de baza minim brut pe tara garantat?
Din nou, pentru a satisface presiunile politice de a nu se majora necesarul banesc pentru MAI, atat in partea privind salariile, cat si in partea privind pensiile de serviciu, achitate tot din bugetul alocat MAI.
Daca reprezentantii MAI ar fi decis ca se majoreaza prin emiterea de acte juridice individuale, cuantumul salariului de functie, fie prin inglobarea cuantumurilor drepturilor compensatorii din salariul de functie, fie pana la valoarea salariului minim garantat, atunci valoarea majorata a salariului de functie ar fi fost cea care trebuia obligatoriu mentionata la rubrica salariu de functie/ solda de functie in fisele de pensie/deciziile de pensie militara.
Cum s-a pus in practica aceasta strategie? In conditiile in care nu existau norme de directa aplicare si nici acte individuale juridice de majorare a cuantumurilor salariilor de functie ale politistilor, pretinsa „majorare” s-a nascut prin intermediul unor operatiuni tehnico-administrative, in special prin modificarea programului informatic de salarizare ca acesta sa faca operatii suplimentare de calcul.
Concret, la ordinul directorului General al Directiei Generale Financiare s-a modificat programul informatic de salarizare pentru a calcula compusul intre salariul de functie si drepturile compensatorii din salariul de functie si pentru a raporta diferentele intre acest compus si salariul de baza minim brut pe tara garantat.
Pentru personalul unde compusul rezultat aparea ca ar fi superior valorii de 1450 lei, HG 1/2017 nu s-a aplicat.
Pentru personalul care, chiar si cu insumarea drepturilor compensatorii, nu ajungea cu compusul rezultat, la valoarea de 1450 lei, s-a stabilit abuziv, fara nicio baza legala, de catre reprezentantii paratei MAI, ca se vor acorda sume compensatorii pana la concurenta cu valoarea de 1450 lei.
De ce au urmarit reprezentantii MAI sa se acorde doar niste "sume in compensare" pana la concurenta cu valoare salariului minim garantat, si nu sa fie majorat salariul de functie la valoarea salariului de baza minim brut pe tara garantat?
Din nou, pentru a satisface presiunile politice de a nu se majora necesarul banesc pentru MAI, atat in partea privind salariile, cat si in partea privind pensiile de serviciu, achitate tot din bugetul alocat MAI.
Daca reprezentantii MAI ar fi decis ca se majoreaza prin emiterea de acte juridice individuale, cuantumul salariului de functie, fie prin inglobarea cuantumurilor drepturilor compensatorii din salariul de functie, fie pana la valoarea salariului minim garantat, atunci valoarea majorata a salariului de functie ar fi fost cea care trebuia obligatoriu mentionata la rubrica salariu de functie/ solda de functie in fisele de pensie/deciziile de pensie militara.
O baza de calcul cu salariul de functie/ solda de functie 1450 lei ar fi condus, firesc, la o pensie de serviciu majorata, prin comparatie cu o baza de calcul avand in centru un salariu de functie de 573 lei.
Mai mult, ca efect al art. 60 din legea 223 din 2015, in forma anterioara modificarii operate prin OUG 59/2017, orice majorare a salariului/soldei de functie pentru politistii si cadrele militare in activitate, trebuia sa conduca la actualizarea automata a tuturor pensiilor militare aflate in plata la Casa de Pensii Sectoriala a MAI.
Prin evitarea emiterii de acte juridice pentru majorarea salariului/soldei de functie, utilizand drepturile compensatorii tranzitorii contrar scopurilor pentru care au fost acordate si acordand sume compensatorii pana la concurenta cu valoarea salariului de baza minim brut pe tara garantat, reprezentantii aparatului central al MAI si-au indeplinit sarcinile date de ministrul Carmen Dan, de a nu creste cheltuielile cu salariile si cu pensiile de serviciu, cu consecinta vatamarii personalului MAI si pensionarilor MAI.
Emil Pascut