La ceas aniversar, B.Op.SCMD filiala SLOBOZIA urează tuturor celor care şi-au făcut şi îşi fac datoria sub tricolor, în astfel de unitaţi si subunitati, multă sănătate, prosperitate şi depline împliniri în întreaga activitate!

ZIUA ARMELOR :

Ziua INFORMATICIENILOR  MILITARI  - 1 SEPTEMBRIE

  La 1 septembrie 1963 s - a infiintat ,prin ordinul MARELUI STAT MAJOR , Grupa de Automatizari din Directia Generala a Inzestrarii - primul organism cu atributii de conceptie , coordonare si inzestrare in domeniul informaticii militare si automatozarii conducerii trupelor .

 Ziua Tipografilor Militari  - 4 SEPTEMBRIE

Posted On 04 Sep 2013

Comment: Off

Tag: 4 septembrie, aniversată, fiecare an, naţional, ziua tipografilor militari

În fiecare an, la 4 septembrie este aniversată la nivel naţional Ziua Tipografilor Militari.

La 4 septembrie 1920, a fost emisă Decizia Ministerială nr. 506 care stabilea: ”organizarea, administrarea şi funcţionarea unei tipografii a Ministerului de Război, în scopul de a satisface trebuinţele tuturor direcţiunilor şi serviciilor”. Înfiinţarea unei tipografii a apărut ca urmare a necesităţii tipăririi de către minister a tuturor actelor stabilite şi emise care trebuiau transmise tuturor structurilor subordonate.

Tipografia a fost subordonată Secretariatului general al Ministerului de Război, care controla şi coordona activitatea acesteia.

La 3 august 1939, în cadrul Armatei Române, existau zece tipografii în Bucureşti şi patru în provincie.

La 30 septembrie 1943, Tipografia MApN şi ”Monitorul Oastei” au fost unificate devenind Serviciul Tipografic al MApN.

În anii celui de-Al Doilea Război Mondial (1941-1945), Tipografia MApN a fost coordonată de Secretariatul General al Ministerului. În 1946 Serviciul Tipografic s-a unit cu Tipografia Şcolii Superioare de Război.

În 1977, Tipografia Militară a MApN a fost subordonată locţiitorului Şefului Marelui Stat Major.

În perioada 1980-1990 Tipografia Militară a realizat tipărirea a numeroase periodice (reviste, ziare, buletine ale direcţiilor din cadrul ministerului).

De la 1 august 2003 Centrul Tehnic Editorial al Armatei, subordonat Statului Major General, asigură materializarea politicii editoriale a MApN. Totodată Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei publică numeroase lucrări de specialitate pe probleme militare, de securitate şi apărare şi participă în cadrul târgurilor de profil din ţară – Gaudeamus, Polemos, Amplus, obţinând numeroase premii editoriale.

ZIUA POMPIERILOR MILITARI  - 13 SEPTEMBRIE

Imagini pentru Ziua pompierilor militariRaportaţi imagini

• 
• 
• 
• 

Bătălia din Dealul Spirii de la Bucureşti - act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluţiei de la 1848 şi prima afirmare patriotică a calităţilor morale şi de luptă ale ostaşilor tinerei armate române moderne, constituită în urma Păcii de la Adrianopole din 1829. Intrarea în Bucureşti a trupelor de invazie a prilejuit unităţilor române prezente în garnizoană - printre care şi Compania de Pompieri - unul dintre cele mai înălţătoare momente ale Revoluţiei române de la 1848: încleştarea din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate şi independenţă naţională a poporului român. Comandantul Regimentului 2 Infanterie şi şeful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenenţei Domneşti să deplaseze în ziua următoare subunităţile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formată din aproape 6.000 luptători şi comandată de Kerim Paşa, ce urma să preia cazarma din acea zonă. Însa lucrurile au luat cu totul alt curs. 

Printr-o coincidenţă, în aceeaşi zi de 13 septembrie, cu puţin timp înaintea sosirii trupelor otomane avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influenţat moralul şi devotamentul ostaşilor, voinţa de a apăra demnitatea naţională. Aceeaşi stare de spirit îi caracteriza şi pe ostaşii Companiei de Pompieri comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu; aceştia voiau să meargă cu toţii la cazarma din Dealul Spirii, convinşi de iminenţa unui conflict armat cu otomanii. Soldaţii lăsaţi pentru paza cazărmii au cerut comandantului lor: "Luaţi-ne şi pe noi, nu ne lăsaţi în cazarmă, ca pe nişte nevrednici, căci dacă acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun război, noi vrem să murim cu fraţii noştri." Încleştarea propriu-zisă s-a declanşat ca urmare a unei altercaţii între un ofiţer al companiei de Pompieri (sublocotenentul Dincă Bălsan) şi unul otoman; deşi împresuraţi din toate părţile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă şi lovind fără cruţare inamicul care, în pofida superiorităţii numerice, a fost cuprins de panică. Otomanii au reuşit să pună în poziţie de tragere doua piese de artilerie şi au deschis focul asupra pompierilor. Aceştia au pornit împotriva tunurilor inamice şi după o scurtă luptă au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva duşmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au căzut zeci de morţi şi răniţi; numai că, din cauza lipsei de muniţie, în cele din urmă tunurile au fost abandonate. Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pasa, văzând că nu poate înfrânge rezistenţa garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiţer care a propus încetarea focului, garantând în schimb "libera ieşire din cazarmă" - angajament care mai apoi nu a fost însă respectat de otomani. Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj şi dibăcie în rezolvarea situaţiilor de luptă, capacitate de rezistenţă şi spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârşitoare. Primul Parlament al României, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul şi patriotismul pompierilor militari, acordă în anul 1860 participanţilor la eroicul act pensii pe viaţă şi prima medalie românească: PRO VIRTUTE MILITARI, iar în 1863, când oştirea română primea noile drapele, nu întâmplător domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru această festivitate data de 13 septembrie.

În bogata carte a tradiţiilor de luptă ale pompierilor militari români s-au înscris şi alte glorioase pagini: pe timpul Războiului de Independenţă, când ostaşii pompieri constituiţi în baterii de artilerie teritorială sau în coloane de transport muniţii au contribuit la recâştigarea suveranităţii României; în momentele de cumpănă ale făuririi Statului naţional unitar român de la 1 Decembrie 1918 când, la retragerea armatei române în Moldova, corpul pompierilor a rămas în teritoriul vremelnic ocupat de inamic, îndeplinind în grele condiţii misiunea de apărare a vieţii oamenilor şi bunurilor împotriva incendiilor; pe timpul celui de-al doilea Război mondial, companiile de pompieri au intervenit eroic pentru stingerea incendiilor declanşate de bombardamentele inamice, atât în Valea Prahovei, cât şi în Bucureşti sau alte localităţi ale tării. În confruntarea cu incendii devastatoare ori cu alte calamitaţi, pompierii au făcut de multe ori dovada sacrificiului suprem, periclitându-şi viaţa pentru a o apăra pe cea a semenilor.

Din decembrie 2004, în România funcţionează un nou mecanism de gestionare a situaţiilor de urgenţă, în conformitate cu standardele impuse de integrarea în structurile NATO şi ale Uniunii Europene: a fost organizat şi funcţionează Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. S-au creat cadrul legal şi mecanismele menite să asigure în mod unitar şi integrat apărarea vieţii cetăţenilor, a bunurilor şi a mediului împotriva efectelor negative ale incendiilor, inundaţiilor, accidentelor şi altor tipuri de calamităţi, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă. Alături de "clasicele" misiuni ale pompierilor - de intervenţie la stingerea incendiilor, la care s-au adăugat şi cele de acordare a primului-ajutor în accidente de circulaţie, prin serviciile medicale de urgenţă, reanimare şi descarcerare - serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă de astăzi intervin şi la salvarea persoanelor şi limitarea pagubelor produse de inundaţii sau alte calamităţi, ca şi la decontaminări, accidente chimice, nucleare sau de altă natură.

“Atunci, la 13 septembrie 1848, în Dealul Spirii din Bucureşti, ostaşii pompieri, aflaţi sub comanda cãpi¬tanului Pavel Zagãnescu, s-au acoperit de glorie, într-o crâncenă şi inegală încleştare cu o coloană a armatei otomane venită să înăbuşe revoluţia paşoptistă şi aspiraţiile de emancipare socială şi naţională ale românilor.”  

 ”O oră de eroism a pompierilor din Dealul Spirii a făcut mai mult pentru cauza română decât toate scrierile noastre, decât toate jalbele noastre date-n proţap pe la toţi puternicii şi împăraţii” scria marele om politic şi istoric Ion C. Brătianu despre jertfa pompierilor militari români în Bătălia din Dealul Spirii din 13 septembrie 1948.    

Pe locurile dramaticei confruntări, înnobilate cu sângele celor căzuţi atunci la datorie, în semn de omagiu faţă de jertfa ofiţerilor, subofiţerilor şi ostaşilor pompieri, a fost ridicat şi dezvelit la 13 septembrie 1901, Monumentul Eroilor Pompieri, pe al cărui soclu stă scris cu majuscule :

    „LUPTĂTORILOR DE LA 13 SEPTEMBRIE 1848 - 

            POPORUL   ROMÂN RECUNOSCĂTOR”. 







  

Ziua Arileriei si Rachetelor Antiaeriene - 19 SEPTEMBRIE

Ziua propriuzisa este in 19 septembrie, cand, acum 96 de ani, artileria antiaeriana romana a doborat, in timpul manevrei de la Flamanda, din anul 1916, primul avion de lupta inamic (german). Corpul Apararii Antiaeriene fusese infiintat in 15 august 1916.La sfarsitul secolului al-IX-lea si inceputul secolului al-XX-lea extinderea razboiului in spatiul aerian, prin utilizarea in scopuri militare a mijloacelor de zbor a necesitat aparitia artileriei antiaeriene, potrivit principiului "arma contra arma".

Perioada de neutralitate a Romaniei de dinaintea primului razboi mondial a fost folosita din plin pentru pregatirea si inzestrarea armatei cu armament, tehnica de lupta si munitii.In anul 1914, Marele Stat Major roman a efectuat "Studiul asupra apararii antiaeriene a capitalei si a zonei interioare" in care s-au dezbatut posibilitatile de realizare prin forte proprii a unor mijloace de aparare a obiectivelor, trupelor si populatiei impotriva loviturilor executate din aer.Astfel ,in August 1916 s-au achizitionat din import 4 tunuri antiaeriene cal.75mm .La 15 aprilie 1916 a fost infiintata "Scoala de tragere cu tunul antiaerian calibru 57mm.", mai intai la Mihai Bravu, apoi la Turtucaia.La 9 august 1916, dupa semnarea "Conventiei militare dintre Romania si Antanta" ia fiinta o noua structura "Corpul Apararii Antiaeriene" destinat sa duca lupta cu inamicul aerian.

Prima unitate de artilerie antiaeriana, atestata documentar ca fiind in functiune in dimineata zilei de 15 august 1916, consfinteste aparitia in structura armatei romane a unei noi arme, artileria antiaeriana.

Se poate spune ca artileria antiaeriana romana a fost pusa in cursul razboiului din anii 1941-1945 in situatia de duce actiuni de lupta impotriva celor mai puternice forte aeriene din lume in epoca respectiva .

De-a lungul deceniilor postbelice, arma Artilerie si Rachete Sol-Aer, componenta a armatei romane, a facut parte din diverse structuri (inspectorate, comandamente, directii), dar a ramas aceeasi arma activa, cu rol si loc bine precizate in organismul militar. Desi arma artilerie si rachete sol-aer a trecut prin profunde transformari care au insemnat desfiintarea unui numar considerabil de mari unitati , unitati si subunitati , in perspectiva se profileaza infiintarea unor structuri de aparare aeriana cu baza la sol cu tehnica de lupta similara cu a aliatilor.

In prezent, artileristii si rachetistii sol-aer isi concentreaza eforturile pentru cresterea capacitatii combative a tuturor structurilor in situatii aeriene complexe.

În cronica marilor tradiţii ale armatei române, artileriştii şi rachetiştii antiaerieni înscriu incontestabile şi nemuritoare fapte de arme închinate patriei şi fiinţei neamului românesc. Dacă ţara s-a păstrat prin lupta eroică a fiilor ei, prin conştiinţa datoriei şi virtuţilor lor, probate în momente de cumpănă ale istoriei naţionale, avem sentimentul tonic al

certitudinii că artileriştii şi rachetiştii antiaerieni n-au fost niciodată mai prejos. Ca arma, artileria si rachetele antiaeriene reprezinta produsul secolului trecut si, ca urmare, istoria sa de noua decenii de existenta, în care cuvântul de ordine a fost mentinerea linistii aeriene a tarii, prezinta sub diferite forme, evolutia de ansamblu a artei militare si tehnicii consemnata în aceasta perioada pe plan national si international. Evolutia este reflectata, în cazul de fata, prin înbogatirea continua a caracteristicilor tehnico-tactice ale mijloacelor de lupta specifice si a procedeelor de întrebuintare în lupta.

Ziua de 15 august 1916 – zi în care s-au pus temeliile unei arme de mare viitor, a fost un început firesc, cu nimic diferit de orice început, dar care a generat o bogată tradiţie de luptă şi o evoluţie semnificativă.

 IN luna lui RAPCIUNE - SEPTEMBRIE , urmatorii colegi , membri de 

sindicat ai filialei noastre  ,cat si fosti colegi de suferinta sarbatoresc ziua onomastica : 

  POPESCU FLORIN , ANGHEL  RAIMOND , BARA TEODOR , CALINOIU GHEORGHE , PETCU GHEORGHE , STAICU GHEORGHE , POPESCU TUDOR

le dorim multa sanatate , fericire ,indeplirea tuturor dorintelor alaturi de cei dragi .

LA MULTI ANI!

BIROUL OPERATIV AL FILIALEI SCMD SLOBOZIA