DECIZIA CCR nr. 651 / 2014 publicata in M.Of.,Partea I , nr. 3 / 05.01.2015 ,respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.1alin. 4, din Legea nr.241 / 2013 ,privind stabilirea unor masuri in domeniul pensilor acordate beneficiarilor din sistemul de aparare , ordine publica si siguranta nationala .
INFORMARE
Prin Decizia
nr. 651/2014 (publicata in MO, Partea I, nr. 3/05.01.2015), Curtea
Constitutionala a Romaniei a respins excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor
măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
Unele
considerente din decizie sunt gresite. Spre exemplu, cititi cu atentie punctele
28 si 31 din decizie si incercati sa raspundeti la urmatoarele intrebari:
1. Beneficiati de prevederile L. 241/2013 deoarece
a-ti suferit inechităţi cauzate de imposibilitatea identificării documentelor care
dovedesc veniturile obţinute în activitatea profesională cu prilejul
recalculării pensiei potrivit Legii nr. 119/2010, respectiv a revizuirii pensiilor
potrivit OUG nr. 1/2011, sau deoarece,
in urma recalcularii si/sau revizuirii, avand identificate TOATE documentele
care dovedesc veniturile obtinute, cuantumul stabilit este cu mult mai mic
decat cuantumul din decembrie 2010 ?
2. Care sa fie explicatia faptului ca, la pct. 28, referirile sunt la “pensionarii
proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, in
timp ce la pct. 31 apare formularea: “...din motive obiective, acest principiu (n.a.-principiul contributivitatii) nu a
putut fi aplicat în cazul unor pensionari provenind din sistemul public de
pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Prin urmare, situaţia acestor
pensionari este diferită de cea a pensionarilor din sistemul public de pensii
ale căror pensii au fost stabilite potrivit principiului contributivităţii...”
? Nu cumva pensionarii proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională au ajuns in sistemul public de pensii dupa ce li s-a
aplicat (n.a.-cat de legal sau ilegal,
ramane in discutie) principiul contributivitatii ?
Nota:
- în dosarele in care s-a ridicat
exceptia de neconstitutionalitate nr. 318/105/2014, 368/105/2014 si
216/105/2014 ale Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, parati sunt Casa de
Pensii Sectoriala a MApN si Cominia de Contestatii a MApN; in toate, cererile
au fost respinse, ca neintemeiate; pana la 06.01.2014 nu sunt depuse cereri
pentru exercitarea caii de atac
Decizia nr. 651/2014 referitoare la respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor
proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
Augustin Zegrean
|
- preşedinte
|
|
Valer Dorneanu
|
- judecător
|
|
Toni Greblă
|
- judecător
|
|
Petre Lăzăroiu
|
- judecător
|
|
Mircea Ştefan Minea
|
- judecător
|
|
Daniel Marius Morar
|
- judecător
|
|
Mona-Maria Pivniceru
|
- judecător
|
|
Puskas Valentin Zoltan
|
- judecător
|
|
Tudorel Toader
|
- judecător
|
|
Patricia Marilena Ionea
|
- magistrat-asistent
|
Cu participarea reprezentantului Ministerului
Public, procuror Simona Ricu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor
proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,
excepţie ridicată de Leonardo Constantin în Dosarul nr. 318/105/2014 al
Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului
Curţii Constituţionale nr. 620D/2014.
2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi
în Dosarul nr. 777D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 241/2013, excepţie ridicată de Iordachi
Stoian în Dosarul nr. 1.107/114/2013 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă -
Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale.
4. La apelul nominal răspunde Iordachi Stoian.
Lipseşte partea Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Preşedintele dispune să se facă apelul şi
în dosarele nr. 831D/2014 şi nr. 832D/2014, având ca obiect excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013,
excepţie ridicată de Toma Mişcă în Dosarul nr. 368/105/2014 şi Dumitru P.
Codiţă şi Gheorghe V. Rusu în Dosarul nr. 216/105/2014, dosare ale Tribunalului
Prahova - Secţia I civilă.
6. La apelul nominal se constată lipsa părţilor,
faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
7. Curtea, având în vedere obiectul
excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 620D/2014, nr.
777D/2014, nr. 831D/2014 şi nr. 832D/2014, pune în discuţie, din oficiu,
problema conexării cauzelor.
8. Iordachi Stoian nu se opune conexării
dosarelor.
9. Reprezentantul Ministerului Public este de
acord cu conexarea dosarelor.
10. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
dispune conexarea dosarelor nr. 777D/2014, nr. 831D/2014 şi nr. 832D/2014 la
Dosarul nr. 620D/2014, care este primul înregistrat.
11. Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei Iordachi Stoian, care solicită
admiterea excepţiei de neconstituţionalitate în măsura în care se interpretează
că ar anula dreptul la majorarea pensiei. În acest sens arată că restrângerea
exerciţiului unor drepturi nu se poate realiza decât cu respectarea condiţiilor
impuse de art. 53 din Constituţie şi a celor stabilite de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa. Totodată, susţine că o lege este
previzibilă dacă se pot prevedea consecinţele ce decurg din reglementarea ei.
Or, consideră că dispoziţiile de lege criticate nu respectă aceste condiţii. De
asemenea arată că anularea majorării pensiei nu este justificată în condiţiile
în care România a înregistrat succese economice. Astfel, dintr-o reglementare
care tinde să instituie măsuri cu efect reparatoriu, Legea nr. 241/2013 a
devenit o lege nedreaptă.
12. Reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
În acest sens arată că procedura de revizuire a pensiilor se referă la pensiile
stabilite anterior, dar se aplică pentru viitor, de la data intrării sale în
vigoare. De asemenea, dispoziţiile de lege criticate se aplică tuturor
persoanelor care se încadrează în ipoteza normei, fără privilegii şi
discriminări. Nu este afectat nici dreptul la pensie, întrucât acesta trebuie
să se întemeieze pe contributivitate.
C U R T E A,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor,
constată următoarele:
13. Prin Încheierea din 12 iunie 2014,
pronunţată în Dosarul nr. 318/105/2014, Încheierea din 5 septembrie 2014,
pronunţată în Dosarul nr. 368/105/2014, şi Încheierea din 1 septembrie 2014,
pronunţată în Dosarul nr. 216/105/2014, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a
sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor
măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
14. Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Leonardo Constantin, Toma Mişcă, Dumitru P. Codiţă şi Gheorghe V.
Rusu cu prilejul soluţionării unor acţiuni civile în care au solicitat
obligarea Casei de Pensii Sectoriale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale
la indexarea pensiei, începând cu luna octombrie 2013.
15. Prin Încheierea din 8 iulie 2014,
pronunţată în Dosarul nr. 1.107/114/2013, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă -
Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din
Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională.
16. Excepţia a fost ridicată de Iordachi
Stoian cu prilejul soluţionării unei cauze de asigurări sociale prin care a
solicitat restituirea unei sume reprezentând indexarea pensiei, conform
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 şi includerea acestei indexări în
cuantumul pensiei lunare, începând cu luna mai 2014.
17. În motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art.
1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 sunt contrare art. 1 alin. (5) din
Constituţie. În acest sens arată că formularea textului de lege este lipsită de
previzibilitate şi certitudine sub aspectul stabilirii cuantumului pensiei
cuvenite.
18. De asemenea, autorii excepţiei consideră
că neindexarea/majorarea pensiei raportată la cuantumul cuvenit pentru luna
decembrie 2010 creează o discriminare a pensionarilor care se încadrează în
ipoteza normei de lege criticate faţă de ceilalţi pensionari din sistemul
public de pensii, care, indiferent de cuantum, beneficiază de
indexarea/majorarea anuală a pensiilor, potrivit dispoziţiilor art. 102 din
Legea nr. 263/2010.
19. Totodată, autorii excepţiei susţin că
dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 încalcă dreptul de
proprietate şi prevederile constituţionale referitoare la restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. În acest sens, arată că majorarea
pensiei potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 a
fost anulată fără a exista o lege care să prevadă acest lucru şi care să arate
necesitatea care a impus această măsură. Prin urmare, a fost anulat ilegal
dreptul de proprietate asupra sumei reprezentând majorarea pensiei, precum şi
dreptul de a primi în continuare acest drept câştigat prin lege, motiv pentru
care a fost încălcat principiul neretroactivităţii legii civile.
20. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă consideră
că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea
nr. 241/2013 nu este întemeiată. În acest sens, arată că textul de lege
criticat instituie o procedură de calcul al pensiei, în condiţiile şi limitele
legii, ceea ce nu constituie o încălcare sau o limitare a drepturilor autorilor
excepţiei şi nici o încălcare a principiului securităţii juridice. Astfel, în
cazul pensionarilor proveniţi din sistemul de apărare, stabilirea cuantumului
drepturilor de pensie este guvernată, la acest moment, de Legea nr. 241/2013 -
act normativ special, distinct de Legea nr. 263/2010, incidentă pentru ceilalţi
beneficiari ai sistemului public de pensii. Pe cale de consecinţă, situaţiile
categoriilor de pensionari analizate nu sunt comparabile, soluţia adoptată de
legiuitor prin art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 nefiind discriminatorie,
ci, dimpotrivă, favorabilă beneficiarilor acestei reglementări. De asemenea,
trebuie avute în vedere şi considerentele Deciziei din 15 mai 2012 cu privire la
Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluţă si alţii împotriva
României, decizie prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că
diminuarea pensiilor militare de stat din România a reprezentat o modalitate de
a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice şi a arătat că motivele invocate
pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau
disproporţionate (paragraful 16). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să
suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de
proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.
21. Tribunalul Buzău - Secţia I civilă -
Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că
excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, având în vedere că norma
de lege a cărei neconstituţionalitate s-a invocat nu limitează drepturile
pensionarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională, ci, dimpotrivă, pentru situaţia în care cuantumul rezultat din
revizuirea pensiei ar fi mai mic decât cel avut în plată în luna decembrie 2010,
se prevede că va fi menţinut cuantumul din decembrie 2010. De asemenea,
consideră că nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor constituţionale
şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate privată şi nici
încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, pentru că norma nu
vizează efecte juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul
legii vechi. Totodată, textul de lege criticat protejează dreptul de
proprietate.
22. În conformitate cu dispoziţiile art. 30
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate.
23. Avocatul Poporului consideră că
dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că
prin Legea nr. 119/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 s-a
prevăzut recalcularea pensiilor stabilite anterior în scopul eliminării
diferenţelor inechitabile între cuantumul pensiilor stabilite pe baza
legislaţiei anterioare şi cel rezultat după noua metodologie de calcul,
respectiv cea stabilită de Legea nr. 263/2010. Drept urmare, între cuantumul
pensiei aflat în plată la data recalculării şi cel determinat prin calculul
punctajului mediu anual conform dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 au putut apărea diferenţe, dar art. 1 alin.
(4) din Legea nr. 241/2013 a prevăzut că, în toate cazurile, se menţine în
plată cuantumul mai avantajos, neputându-se diminua cuantumul cuvenit sau aflat
în plată şi la data recalculării, acesta menţinându-se până la data la care,
prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 119/2010 şi Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare
decât cel aflat în plată la data recalculării. În consecinţă, în ceea ce
priveşte susţinerea potrivit căreia indexarea sau majorarea pensiei nu mai este
posibilă până când din înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu nu va
rezulta un cuantum mai mare decât al pensiei cuvenite sau aflate în plată,
apreciază că aceasta nu poate fi reţinută. Dimpotrivă, constată că majorarea se
aplică, fără deosebire, punctajului mediu anual determinat conform prevederilor
Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, dar este
posibil ca, pentru pensiile ce se încadrează în ipoteza art. 1 alin. (4) din
Legea nr. 241/2013, această majorare să nu determine şi o mărire efectivă a
cuantumului pensiei, în situaţia în care, prin majorare, nu s-ar depăşi
cuantumul pensiei avute până la data recalculării. Acest fapt nu creează însă o
situaţie discriminatorie pentru pensionarii cărora li s-a aplicat art. 1 alin.
(4) din Legea nr. 241/2013, întrucât legea le-a permis acestora păstrarea unui
cuantum al pensiei superior celui care li s-ar fi cuvenit potrivit
dispoziţiilor legale în vigoare la data recalculării pensiei. O soluţie
contrară ar crea o situaţie inechitabilă pentru cei cărora li s-ar aplica
prevederile legale în vigoare la data pensionării, fără a se putea prevala de
dispoziţiile legale anterioare, care ar determina un cuantum superior al
pensiei.
24. Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
C U R T E A,
examinând încheierile de sesizare, punctele de
vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor,
susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
25. Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
26. Potrivit încheierilor de sesizare
pronunţate în dosarele nr. 318/105/2014, nr. 368/105/2014 şi nr. 216/105/2014
ale Tribunalului Prahova - Secţia civilă, obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr.
241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate
beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19
iulie 2013. Potrivit încheierii de sesizare pronunţate în Dosarul nr.
1.107/114/2013 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, obiectul excepţiei de
neconstituţionalitate îl constituie art. 1 din Legea nr. 241/2013. Din
examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate în acest din urmă
dosar, Curtea constată că, în realitate, criticile privesc numai dispoziţiile
art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, astfel că doar aceste dispoziţii de
lege vor fi supuse controlului de constituţionalitate. Textul de lege criticat
are următoarea redactare: "Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna
decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menţine în plată până când cuantumul
pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu
anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor
Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011,
aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010."
27. Autorii excepţiei consideră că aceste
dispoziţii de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 1
alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale
şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art.
16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 privind
dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului
unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din
Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul de proprietate, art. 7 din
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 26 din Pactul internaţional
cu privire la drepturile civile şi politice, prevederi referitoare la
interzicerea discriminării.
28. Examinând excepţia de
neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit
celor arătate în expunerea de motive a acestui act normativ, scopul Legii nr.
241/2013 este acela de a înlătura o serie de inechităţi suferite de pensionarii
proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, inechităţi
cauzate de imposibilitatea identificării documentelor care dovedesc veniturile
obţinute în activitatea profesională cu prilejul recalculării pensiei
potrivit Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30
iunie 2010, respectiv a revizuirii
pensiilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor
proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie
2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
511 din 19 iulie 2011. Astfel, pentru cei în cazul cărora nu s-au putut
prezenta acte care să dovedească veniturile obţinute, în funcţie de care s-a
recalculat pensia de serviciu, la stabilirea pensiei s-a luat în calcul
salariul mediu brut pe economie sau cuantumul soldelor de grad şi al soldelor
de funcţie minime, corespunzător gradului militar deţinut în acea perioadă,
rezultând un cuantum al pensiei semnificativ redus în raport cu cel obţinut legal
în baza legislaţiei anterioare privind pensiile militare de stat. Prin urmare,
pentru aceste persoane legiuitorul a prevăzut revenirea la cuantumul pensiei
avut înaintea recalculării, astfel încât să fie înlăturate aceste inechităţi,
cauzate de motive obiective, independente de voinţa pensionarilor.
29. Dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea
nr. 241/2013 prevăd menţinerea în plată a cuantumului pensiei cuvenite pentru
luna decembrie 2010 până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii
punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării
sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru
luna decembrie 2010.
30. Autorii excepţiei consideră că ar trebui
să beneficieze de aceleaşi majorări de care beneficiază toţi ceilalţi
pensionari din sistemul public de pensii.
31. Aşa cum s-a reţinut mai sus, dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 241/2013
instituie o măsură cu caracter reparator ce face excepţie de la principiul
contributivităţii, tocmai pentru că, din motive obiective, acest principiu nu a
putut fi aplicat în cazul unor pensionari provenind din sistemul public de
pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Prin urmare, situaţia acestor
pensionari este diferită de cea a pensionarilor din sistemul public de pensii
ale căror pensii au fost stabilite potrivit principiului contributivităţii,
astfel încât instituirea unui tratament juridic diferenţiat nu reprezintă o
încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens,
Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, a
statuat că împrejurări diferite, care plasează diversele categorii de persoane
în situaţii obiectiv diferite, justifică, iar uneori chiar impun instituirea
unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere
principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor.
32. În ceea ce priveşte critica referitoare la
încălcarea principului neretroactivităţii legii civile, a dreptului de
proprietate privată şi a prevederilor constituţionale privind restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, Curtea observă că aceasta are în
vedere faptul că persoanele care se încadrează în ipoteza art. 1 din Legea nr.
241/2013 nu mai pot beneficia de majorarea pensiei potrivit dispoziţiilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013.
33. Analizând această critică, Curtea constată
că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 reglementează menţinerea
în plată a cuantumului pensiei aşa cum era acesta în luna decembrie 2010, până
când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu
punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform
prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
1/2011, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.
Atingerea acestui nivel se va face ca urmare a creşterii valorii punctului de
pensie până la nivelul cerut de lege, iar dacă prin majorarea valorii punctului
de pensie ca efect al dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
1/2013 nu s-a atins acest nivel, atunci majorarea nu se reflectă în cuantumul
pensiei, fără a semnifica însă că aceste dispoziţii de lege nu mai prezintă
relevanţă în stabilirea cuantumului pensiei persoanelor aflate în ipoteza
normei criticate. Astfel, nu se poate reţine critica referitoare la pierderea
unui drept câştigat în condiţii ce contravin prevederilor art. 53 din
Constituţie.
34. În sfârşit, examinând critica de
neconstituţionalitate ce priveşte caracterul imprevizibil al dispoziţiilor art.
1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, Curtea constată că acesta nu prevede cu
exactitate o dată când cuantumul pensiilor va putea atinge cuantumul pensiei
rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual
acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr.
119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. Această soluţie
este însă firească, întrucât fiecare pensie are un cuantum diferit, în funcţie
de elementele ce au fost avute în vedere în fiecare caz cu prilejul calculării
acesteia, astfel că atingerea nivelului prevăzut de textul de lege criticat
diferă de la caz la caz. Mai mult, creşterea valorii punctului de pensie
reprezintă o opţiune a legiuitorului care ţine de o serie de factori sociali şi
economici, ce nu pot fi cunoscuţi ori stabiliţi anterior. De altfel, prin
Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, Curtea a reţinut că,
"deşi consacră dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituţie nu
oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia
în viitor" şi a amintit că "valoarea punctului de pensie, limita
maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a
pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în
raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile".
35. Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.
1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu
unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de
neconstituţionalitate ridicată de Leonardo Constantin în Dosarul nr.
318/105/2014, de Toma Mişcă în Dosarul nr. 368/105/2014, şi de Dumitru P.
Codiţă şi Gheorghe V. Rusu în Dosarul nr. 216/105/2014, dosare ale Tribunalului
Prahova - Secţia I civilă, şi de Iordachi Stoian în Dosarul nr. 1.107/114/2013
al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii de
muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din
Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I
civilă şi Tribunalului Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii
de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie
2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN |
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea |