joi, 8 ianuarie 2015
Informatii inedite furnizate de ministrul Apararii Nationale privind legea pensiilor militare, astazi 08.01.2015!
Informatiile au fost furnizate in interviul acordat la DC News, jurnalistilor Val Valcu si Bogdan Chirieac!
- proiectul legii pensiilor militare este finalizat si are avizele tuturor ministerelor;
- marti (13 ianuarie 2015) proiectul intra in ultima runda de dezbatere cu ministerele implicate si reprezentantii asociatiilor de rezervisti (ministrul apararii e mentionat explicit numele presedintelui SCMD);
- proiectul va fi inregistrat in Parlament, astfel incat sa intre in dezbatere la inceputul sesiunii parlamentare (februarie 2015).
[Amanunt! Jurnalistul B. Chirieac i-a cerut ministrului M. Dusa sa precizeze inca o data ceea ce a afirmat, avertizandu-l in prealabil ca ceea ce spune este auzit de 1/2 milion de oameni! Iar ministrul a confirmat inca o data, fara probleme].
[Amanunt! Jurnalistul B. Chirieac i-a cerut ministrului M. Dusa sa precizeze inca o data ceea ce a afirmat, avertizandu-l in prealabil ca ceea ce spune este auzit de 1/2 milion de oameni! Iar ministrul a confirmat inca o data, fara probleme].
Din interviu, rezulta urmatoarele:
1]. Conceptia care sta la baza legii, apartine (dupa cum este firesc) militarilor in activitate, dupa principiile unor legi similare din NATO.
2]. In lege se vor regasi de principiu, multe elemente din fosta Lege nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
3]. Legea nr. 119/2010 a provocat destabilizarea intregului sistem militar, inversand valorile ierarhice prin modul in care au fost stabilite pensiile.
4]. Legea nr. 119/2010 a creat pensii extrem de mari unor categorii de personal, in special din aviatie si marina, urmare a unor sporuri acordate in mod conjunctural (adica pe ochi frumosi). Afirmatile ministrului sunt oarecum confuze in privinta respectivelor pensii, sustinand ca in urma adoptarii legii pensiilor militare nu vor mai exista pensii exagerate, pe de alta parte sustinand ca nimeni nu va pierde la cuantum. Ceea ce inseamna ca respectivele pensii conjuncturale vor fi mai degraba plafonate (neindexate o anumita perioada) dupa regulile pe care deja le cunoastem.
5]. Legea nr. 119/2010 a creat situatii paradoxale (pe care le cunoastem). Pe perioada misiunilor in teatrele de operatii, soldele au fost reduse, militarii respectivi beneficiind pe timpul misiunilor de indemnizatii (diurna) in valuta (intr-o perioada 70-80 USD/zi). Care nefiind luate in calcul la stabilirea pensiilor dupa Legea nr. 119/2010, s-a ajuns in situatia ca militarii in cauza sa aiba cele mai mici perioade contributive la pensii, exact pe timpul misiunilor de razboi.
6]. In ceea ce priveste suprapunerea grupei de munca alte conditii in actuala legislatie cu grupa de munca conditii speciale, ministrul nu a fost luat prin suprindere (cel mai probabil a fost informat despre subiect inainte de inceperea misiunii, asa se procedeaza frecvent in cazul interviurilor), insa intrebarea l-a incomodat in mod vadit. Ministrul a admis ca situatia asa este, preferand sa treaca repede peste abordare, din afirmatiile acestuia rezultand ca aceasta este o noua consecinta a trecerii militarilor in sistemul public de pensii, iar situatia va fi remediata tot prin viitoarea lege a pensiilor militare de stat. Dupa procedurile jurnalistice in aceste situatii, ministrul a plecat mai mult ca sigur cu sesizarile in servieta, pt. a fi analizate si prelucrate la minister.
7]. Ministrul apararii a afirmat ca Legea nr. 284/2010 a salarizarii trebuie abrogata fiind oricum inaplicabila, urmand ca militarii sa se regaseaca intr-o noua lege in care soldele militarilor sa corespunda (in sens pozitiv, a se citi majorate) muncii acestora. [La acest punct va readucem aminte ca in actuala lege a salarizarii, militarii sunt singurii cetateni romani retribuiti la zile calendaristice, avand practic cele mai mici venituri calculate la tarif orar din Romania].
Mentionam ca jurnalistii Val Valcu si Bogdan Chirieac au avut o atitudine extrem de rezonabila in cursul interviului, solicitand frecvent ministrului apararii sa precizeze ce masuri legislative sunt initiate sau in vigoare, astfel incat si militarilor romani sa le fie aplicat un tratament atat in activitate, cat si in rezerva, similar cu al militarilor din alte state NATO, in principiu dupa modelul american! De exemplu, daca exista vreo masura legislativa concreta pt. reintegrarea militarilor trecuti in rezerva in alte locuri de munca! Ministrul nu a reusit sa raspunda nimic concret (nici nu avea ce) decat faptul ca exista o lege care permite cumulul pensiei cu salariul, cu caracter general - nu doar pt. armata, urmare a careia orice pensionar s-ar putea reangaja si la stat, nu doar in domeniul privat! Aceasta referinta a dat nastere si la o controversa in sensul ca cei 2 jurnalisti au inteles ca in acest caz un pensionar ar lua locul altei persoane, dar in final si-au dat seama probabil ca legea e apa de ploaie, intrucat in vremurile actuale doar cu "pile" pe la Bruxelles se mai poate angaja vreun pensionar la stat!
Mentionam ca detaliu irelevant si faptul ca Mircea Dusa a prezentat si o informatie eronata si anume ca M.Ap.N. ar avea 160 000 de militari in pensie. Ceea ce nu este real, M.Ap.N. are cca. 80 000 de militari in pensie (avea in 2010, fiind evident ca multi nu mai sunt printre noi) si cca. 80 000 de militari activi. Cel mai probabil este faptul ca ministrul a incurcat cifrele, referindu-se la totalul pensionarilor din toate sistemele de aparare, ordine si siguranta nationala - total care este intr-adevar de cca. 160 000 (in 2010, in acest moment fiind evident ca sunt mai putini).
Extrase din interviu:
De retinut si un alt aspect! Analiza informatiilor furnizate de ministrul apararii, confirma o ipoteza pe care am sustinut-o in diverse randuri. Si anume ca desfiintarea pensiilor militare in anul 2010 a avut drept substrat mascat sub paravanul contributivitatii, favorizarea in realitate a unui nr. redus de persoane care obtinand venituri exagerate in cariera prin artificii "conjuncturale" si care au ajuns in situatia sa obtina si pensii la fel de "conjuncturale" (exagerat de mari) in baza Legii nr. 119/2010. Este evident ca inapoia celor carora le-au crescut pensiile nesemnificativ cu 5 lei-10 lei, se aflau in realitate interesele unui grup de fosti salarizati "conjuncturali" in activitate, aparand astfel pensii contributive la fel de "conjuncturale" de 14 000 lei calculate dupa Legea nr. 119/2010, de 2-3 ori mai mari decat ale fostilor sefi ai S.M.G.
ALTE DATE DE INTERES
7]. Ministrul apararii a afirmat ca Legea nr. 284/2010 a salarizarii trebuie abrogata fiind oricum inaplicabila, urmand ca militarii sa se regaseaca intr-o noua lege in care soldele militarilor sa corespunda (in sens pozitiv, a se citi majorate) muncii acestora. [La acest punct va readucem aminte ca in actuala lege a salarizarii, militarii sunt singurii cetateni romani retribuiti la zile calendaristice, avand practic cele mai mici venituri calculate la tarif orar din Romania].
Mentionam ca jurnalistii Val Valcu si Bogdan Chirieac au avut o atitudine extrem de rezonabila in cursul interviului, solicitand frecvent ministrului apararii sa precizeze ce masuri legislative sunt initiate sau in vigoare, astfel incat si militarilor romani sa le fie aplicat un tratament atat in activitate, cat si in rezerva, similar cu al militarilor din alte state NATO, in principiu dupa modelul american! De exemplu, daca exista vreo masura legislativa concreta pt. reintegrarea militarilor trecuti in rezerva in alte locuri de munca! Ministrul nu a reusit sa raspunda nimic concret (nici nu avea ce) decat faptul ca exista o lege care permite cumulul pensiei cu salariul, cu caracter general - nu doar pt. armata, urmare a careia orice pensionar s-ar putea reangaja si la stat, nu doar in domeniul privat! Aceasta referinta a dat nastere si la o controversa in sensul ca cei 2 jurnalisti au inteles ca in acest caz un pensionar ar lua locul altei persoane, dar in final si-au dat seama probabil ca legea e apa de ploaie, intrucat in vremurile actuale doar cu "pile" pe la Bruxelles se mai poate angaja vreun pensionar la stat!
Mentionam ca detaliu irelevant si faptul ca Mircea Dusa a prezentat si o informatie eronata si anume ca M.Ap.N. ar avea 160 000 de militari in pensie. Ceea ce nu este real, M.Ap.N. are cca. 80 000 de militari in pensie (avea in 2010, fiind evident ca multi nu mai sunt printre noi) si cca. 80 000 de militari activi. Cel mai probabil este faptul ca ministrul a incurcat cifrele, referindu-se la totalul pensionarilor din toate sistemele de aparare, ordine si siguranta nationala - total care este intr-adevar de cca. 160 000 (in 2010, in acest moment fiind evident ca sunt mai putini).
Extrase din interviu:
- "Proiectul (nota: al legii pensiilor militare) a fost supus dezbaterii publice, conceput împreună cu militarii, nu doar de MApN, că nu vizează lege numai militarii de la apărare, ci și de la Interne, și cei de la servicii, și toate sistemele militare. Documentul și proiectul de lege este finalizat, sunt obținute și avizele de la ministerele care trebuie să le avizeze. Marți o să se organizeze o ultimă întâlnire cu structurile care sunt interesate de acest proiect de lege, inclusiv cu sindicatele și cu rezerviștii pentru că nu doresc să ajungem încă o dată în situația din 2010 când a fost bulversat sistemul militar de pensii și au fot plimbați militari pe la tot felul de instituții să își caute documene pentru a li se putea stabili pensia. Chiar ieri am discutat cu prim-ministrul. Săptămâna viitoare avem această întâlnire și eu doresc ca până la începerea sesiunii parlamentare, la 1 feruarie, să trimit proiectul de lege în Parlament, pentru a crea odată un sistem juridic stabil referitor la pensiile militare", a spus Mircea Dușa.
- Ce aduce nou legea? "În primul rând, stabilitate legislativă, un criteriu de stabilire a pensiilor nediscriminatoriu pentru că ceea ce s-a întâmplat în 2010 a creat și un sistem discriminatoriu. Militari care trebuiau să aibă un anumit nivel al pensiei, s-au trezit cu pensii mai mici. Și alți militari, care nu trebuiau să ajungă la acel nivel, datorită unor elemente de conjunctură, și de aplicare a legii, au ajuns să aibă pensii mult mai mari", a explicat M. Dusa.
- E posibil ca pensiile mult ma mari să scadă? "Vreau să precizez că pensionarii militari care și-au dobânit pensiile mai mari în urma aplicării legii din 2010 nu vor pierde la pensie. E un drept câștigat și vom respecta acest drept, dar va exista un sistem just și un raport real între pensia cea mai mică din sistemul militar și pensia cea mai mare. Nu vrem să ajunge la pensii aberante", a încheiat ministrul pentru DC News.
- Mircea Dușa a fost întrebat de un interlocutor (adica de noi - cei din alte conditii): "Aveți la cunoștință despre faptul că deși grupa alte condiții este grupa cu cel mai mare risc profesional din armată, la ieșirea la pensie militarii acestei grupe beneficiază de același regim de pensionare, concretizat în aceeași reducere a vârstei de pensionare și același calcul financiar al pensiei, precum grupa de muncă de risc imediat inferior denumităcondiții speciale, personalul ambelor grupe beneficiind de 50% majorare punctaj pentru riscul de muncă?" Ministrul Dușa a răspuns: "Și acest aspect este prevăzut în proiectul de lege pentru că există o H.G. care se referă numai la sistemul militar și grupele speciale, dar eu consider că acea H.G. trebuie trecută prin lege pentru că altfel se nasc și posibilitățile acestea de a aprecia o grupă de muncă sau alta subiectiv".
De retinut si un alt aspect! Analiza informatiilor furnizate de ministrul apararii, confirma o ipoteza pe care am sustinut-o in diverse randuri. Si anume ca desfiintarea pensiilor militare in anul 2010 a avut drept substrat mascat sub paravanul contributivitatii, favorizarea in realitate a unui nr. redus de persoane care obtinand venituri exagerate in cariera prin artificii "conjuncturale" si care au ajuns in situatia sa obtina si pensii la fel de "conjuncturale" (exagerat de mari) in baza Legii nr. 119/2010. Este evident ca inapoia celor carora le-au crescut pensiile nesemnificativ cu 5 lei-10 lei, se aflau in realitate interesele unui grup de fosti salarizati "conjuncturali" in activitate, aparand astfel pensii contributive la fel de "conjuncturale" de 14 000 lei calculate dupa Legea nr. 119/2010, de 2-3 ori mai mari decat ale fostilor sefi ai S.M.G.
ALTE DATE DE INTERES
- Romania a furnizat in teatrele de operatii cca. 40 000 de militari, din care 20 000 doar in Afganistan;
- Spatiul aerian al Romaniei a fost incalcat in mod repetat de aeronave rusesti. Interesant ca desi datele furnizate de media sunt extrem de sumare in acest sens, ministrul nu a negat nimic. Ministrul a fost incomodat si de intrebarea cum va reactiona armata pe viitor in astfel de situatii, limitandu-se la raspunsul ca rusii stiu ca sunt monitorizati (de parca nu stiau ca erau monitorizati si pana acum). [Poate afla aceste lucruri si diversii formatori de opinie anonimi infiltrati printre comentatori si carora un posibil conflict deschis cu Rusia li se pare ceva de domeniul SF].
- Spatiul aerian al Romaniei a fost incalcat in mod repetat de aeronave rusesti. Interesant ca desi datele furnizate de media sunt extrem de sumare in acest sens, ministrul nu a negat nimic. Ministrul a fost incomodat si de intrebarea cum va reactiona armata pe viitor in astfel de situatii, limitandu-se la raspunsul ca rusii stiu ca sunt monitorizati (de parca nu stiau ca erau monitorizati si pana acum). [Poate afla aceste lucruri si diversii formatori de opinie anonimi infiltrati printre comentatori si carora un posibil conflict deschis cu Rusia li se pare ceva de domeniul SF].
DIVERSE SI UN APEL LA VIGILENTA
Legat de legea pensiilor militare, rezervisti din cadrul A.N.C.M.R.R. sustin ca liderul acesteia si alte cateva persoane din cadrul conducerii acestei organizatii, sunt cei care pun bete in roate legii pensilor militare, preferand ca noua lege sa nu le recalculeze pensiile, ci sa fie preluate asa cum sunt acum. Daca acest lucru este real, ar insemna ca se adeveresc afirmatiile ministrului Dusa de la pct. 4, in sensul ca Legea nr. 119/2010 a produs pensii extrem de mari, pe baza unor sporuri fabuloase acordate candva in mod conjunctural (pe ochi frumosi) unor militari. Caz in care devine evident ca chiar liderii A.N.C.M.R.R. sunt in situatia descrisa de ministrul Dusa, acestia preferand sa isi salveze propriile pensii de laplafonare din moment ce nu sunt de acord cu recalcularea pensiilor, lucru care contravine insa majoritatii rezervistilor.
Daca informatia este reala, reprezentantii rezervistilor participanti martea viitoare la ultima runda de dezbateri, trebuie sa fie foarte atenti la ceea ce vor sustine liderii A.N.C.M.R.R. sau alti reprezentanti! Intrucat daca exista reprezentanti ai rezervistilor care se opun recalcularii pensiilor dupa principiile pensiilor militare de stat, este evident ca chiar persoanele in cauza au pensii stabilite in mod "conjunctural" asa cum a spus ministrul Dusa. Pt. a nu exista suspiciuni si acuzatii neintemeiate, dovada cea mai simpla de a intelege optica unor eventuali opozanti ai pensiilor militare din randurile rezervistilor, este aceea ca cei in cauza sa precizeze in mod public cuantumurile pensiilor lor, poate aflam si noi la ce suma se ridica o astfel de pensie stabilita "conjunctural" pe Legea nr. 119/2010, incat sa merite obstructionarea aplicarii legii pensiilor militare de stat si celor care suntem deja in rezerva!
Cu multumiri comentatorului care a initiat ideea de a-l instiinta direct pe ministru despre chestiunile legate de grupele de munca, precum si tuturor celor care au participat la acest demers!
Cu multumiri comentatorului care a initiat ideea de a-l instiinta direct pe ministru despre chestiunile legate de grupele de munca, precum si tuturor celor care au participat la acest demers!
marți, 6 ianuarie 2015
Test de perspicacitate si competenta pt. ministrii R. Plumb, M. Dusa, G. Oprea si pt. premierul V. Ponta! Dar si pt. fostii ministri ai muncii, M. Seitan, S. Barbu, C. Boghicevici, M. Campeanu si altii care au mai pierdut vremea pe acolo!
Stimate domnule premier, stimati domnilor ministri!
Va rugam sa ne explicati pe intelesul tuturor, ce talc ascunde situatia prezentata in continuare, desfasurata sub obladuirea inteleapta a domniilor voastre, care sunteti adevarate faruri calauzitoare ale natiunii noastre in drumul ei neabatut spre o glorie nepieritoare! Bineinteles ca aveti dreptul sa va utilizati toate cunostintele in domeniu si sa fitiinarmati cu cei mai buni consilieri ai Dvs., astfel incat sa rezolvati enigmele din situatia solicitata.
Situatia prezentata: 4 cetateni intra in sistemul militar in aceeasi zi, lucreaza 32 de ani efectiv, dupa care se pensioneaza in aceeasi zi. Toti cei 4 cetateni au avut grade, functii si venituri egale, din prima zi a carierei lor, pana in ultima. Diferenta intre acestia nu a fost decat aceea ca si-au desfasurat activitatea, fiecare in alta grupa de munca, dupa cum urmeaza:
- militarul nr. 1: 32 ani in conditii normale (exemplu de activate: a plimbat catelul unitatii), fapt pt. care conform legislatiei nu beneficiaza de vechime suplimentara pt. grupa de munca;
- militarul nr. 2: 32 ani in conditii deosebite (exemplu de activitate: a tras cu tunul unitatii), fapt pt. care conform legislatiei beneficiaza de 3 luni vechime suplimentara pt. grupa de munca la fiecare an lucrat in conditii deosebite si care constituie si stagiu suplimentar de cotizare;
- militarul nr. 3: 32 ani in conditii speciale (exemplu de activitate: a suflat in goarna unitatii), fapt pt. care conform legislatiei beneficiaza de 6 luni vechime suplimentara pt. grupa de munca la fiecare an lucrat in conditii speciale si care constituie si stagiu suplimentar de cotizare;
- militarul nr. 4: 32 ani in alte conditii (exemplu de activitate: s-a plimbat cu MIG-ul unitatii sau a luptat 32 de ani in Afganistan), fapt pt. care conform legislatiei beneficiaza de 12 luni vechime suplimentara pt. grupa de munca la fiecare an lucrat in alte conditii si care constituie si stagiu suplimentar de cotizare.
In urma legislatiei in vigoare, urmare a incadrarii in grupe diferite de munca despre care dupa cum bine cunoasteti definesc riscul profesional (sau ar trebui), vechimea totala in serviciu a militarilor in cauza este urmatoarea:
- militarul nr. 1: 32 ani, din care 32 ani efectiv;
- militarul nr. 2: 40 ani, din care 32 ani efectiv + 8 ani urmare a incadrarii in grupa de risc profesional conditii deosebite;
- militarul nr. 3: 48 ani, din care 32 ani efectiv + 16 ani urmare a incadrarii in grupa urmare a incadrarii in grupa de risc profesional conditii speciale;
- militarul nr. 4: 64 ani, din care 32 ani efectiv + 32 ani urmare a incadrarii in grupa urmare a incadrarii in grupa de risc profesional alte conditii.
Am precizat ca cei 4 militari au avut venituri absolut egale din prima zi pana in ultima zi a carierei. Urmeaza iesirea la pensie, toti pensionandu-se dupa 32 de ani de serviciu militar efectiv. Si acum urmeaza enigma! La pensionare se intampla, astfel:
- militarul nr. 1 cu 32 ani vechime totala are cuantumul pensiei de 10 lei, ceea ce este normal;
- militarul nr. 2 cu 40 ani vechime totala are cuantumul pensiei de 12,5 lei, ceea ce este normal;
- militarul nr. 3 cu 48 ani vechime totala are cuantumul pensiei de 15 lei, ceea ce este normal;
- militarul nr. 4 cu 64 ani vechime totala are cuantumul pensiei de 15 lei, ceea ce este anormal;
Intrebarile pt. luminatiile voastre sunt urmatoarele:
1]. Care este diferenta financiara la calculul pensiei rezultata in urma incadrarii in grupe cu risc profesional diferit, intremilitarul nr. 3 care a fost incadrat ca gornist in grupa de munca conditii speciale si militarul nr. 4 care a fost incadrat in grupa de munca alte conditii pt. pasiunea de se plimba cu MIG-ul sau prin teatrele de operatii?
2]. Cum este posibil ca in conditiile unor venituri si contributii egale in cariera, ca militarul cu 48 ani vechime totala care a activat in grupa conditii speciale si militarul cu 64 ani vechime totala care a activat in grupa alte conditii, sa aiba acelasi cuantum al pensiei?
3]. Urmare la intrebarea anterioara, in cazul militarului nr. 4, prin ce pix legislativ s-au ratacit 16 ani din cei 32 ani vechime suplimentara, din moment ce din exemplele mentionate rezulta ca 48 ani vechime totala = 64 ani vechime totala?
4]. Care este diferenta financiara la valorificarea vechimii suplimentare in munca de 12 luni la fiecare an lucrat in alte conditii, fata de vechimea suplimentara in munca de 6 luni la fiecare an lucrat in conditii speciale?
5]. Daca inlocuim intr-o decizie de pensie conditiile de munca speciale cu alte conditii sau invers, de ce nu se intampla nimic la calculul pensiei, grupele de munca fiind totusi distincte ca risc profesional, la fel si vechimile suplimentare?
6]. Mai exista vreo tara in lume unde 2 grupe diferite de munca si cu risc profesional net diferit, au acelasi tratament financiar la pensionare?
Elemente ajutatoare! Inainte de trecerea militarilor in sistemul de pensii, militarul nr. 4 urmare a activitatii in grupa de munca alte conditii, avea un cuantum al pensiei de 20 lei. Dupa desfiintarea dreptului la pensie militara, urmare a legislatiei in vigoare privind egalizarea din pix a 2 grupe de munca, cuantumul pensiei acestuia a scazut la 15 lei. Fostul premier a motivat ca i-a scazut pensia celui in cauza, intrucat a fost nesimtit. Dvs. d-le Ponta, l-ati lasat pe nesimtit cu pensia diminuata, doar 17 luni de la preluarea puterii. Apoi, ati luat masura inteleapta sa ii reintregiti pensia nesimtituluiprin Legea nr. 241/2013. Cu conditia ca sa nu ii mai indexati cat traieste pensia nesimtitului in cauza [efectele art. 1 (4) din Legea nr. 241/2013]. Ministrul Finantelor Ioana Petrescu avand studii avansate la Harvard, ar putea sa se prinda dinprima cum o pensie reintregita urmata de neindexare un numar de ani, determina in final acelasi rezultat financiar si pt.reintregit si pt. buget: bugetul nu pierde nimic, iar reintregitul tot diminuat ramane/ajunge! In concluzie, nesimtitul a ramas tot nesimtit, doar ca in loc sa fie inscris astfel cu culoarea portocalie, acum este inscris cu culoarea rosie in nuantasocial-democrata! Cam atat!
Elemente ajutatoare! Inainte de trecerea militarilor in sistemul de pensii, militarul nr. 4 urmare a activitatii in grupa de munca alte conditii, avea un cuantum al pensiei de 20 lei. Dupa desfiintarea dreptului la pensie militara, urmare a legislatiei in vigoare privind egalizarea din pix a 2 grupe de munca, cuantumul pensiei acestuia a scazut la 15 lei. Fostul premier a motivat ca i-a scazut pensia celui in cauza, intrucat a fost nesimtit. Dvs. d-le Ponta, l-ati lasat pe nesimtit cu pensia diminuata, doar 17 luni de la preluarea puterii. Apoi, ati luat masura inteleapta sa ii reintregiti pensia nesimtituluiprin Legea nr. 241/2013. Cu conditia ca sa nu ii mai indexati cat traieste pensia nesimtitului in cauza [efectele art. 1 (4) din Legea nr. 241/2013]. Ministrul Finantelor Ioana Petrescu avand studii avansate la Harvard, ar putea sa se prinda dinprima cum o pensie reintregita urmata de neindexare un numar de ani, determina in final acelasi rezultat financiar si pt.reintregit si pt. buget: bugetul nu pierde nimic, iar reintregitul tot diminuat ramane/ajunge! In concluzie, nesimtitul a ramas tot nesimtit, doar ca in loc sa fie inscris astfel cu culoarea portocalie, acum este inscris cu culoarea rosie in nuantasocial-democrata! Cam atat!
***
Asteptam cu interes rezolvarea cazului, fiind siguri ca la acest moment toti consilierii din domeniul muncii ajutati de cei de la finante se agita sa gaseasca un raspuns destept la intrebarea: ce diferenta exista totusi la calculul pensiei intre riscul in munca al unui militar din grupa conditii speciale si riscul in munca al unui militar din grupa alte conditii, din moment ce pensiile acestora se calculeaza in mod identic? In ceea ce priveste activitatea Dvs. domnilor ministri M. Dusa si G. Oprea, suntem siguri ca deja ati declansat cercetari ample care sa stabileasca daca totusi exista vreo diferenta intre cele 50% majorare punctaj la pensie pt. riscul in munca al gornistului din grupa conditii speciale si cele 50% majorare punctaj la pensie pt. riscul in munca al militarilor din grupa alte conditii care lupta acum in Afganistan. Presupunem ca cercetarile au inceput inca de anul trecut, primele rezultate demonstrand ca daca cei 9 militari decedati in urma prabusirii acelui elicopter ar fi fost gornisti, ar fi supravietuit si tot de 50% majorare punctaj ar fi beneficiat pt. grupa de munca! La fel si in cazul celor 27 militari decedati in teatrele de operatii! Cunoastem ca nu exista inca concluzii preliminare, ci doar constatarea ca de 5 ani nu exista nicio diferenta de ordin pragmatic privind calculul pensiei in functie de grupele de munca in armata intre activitatea unui poet militar (care tot din grupa conditii speciale face parte) si a unui militar din grupa de risc extrem denumita alte conditii, din moment ce patria le calculeaza pensiile in mod identic! Pentru riscul in munca! Nemaidiscutand de faptul ca in ultimul caz, existe sanse multiple ca patria sa nu mai calculeze nimic, cel in cauza avand sanse la fel de multiple sa nu mai apuce sa iasa la vreo pensie, la data iesirii din sistem fiind deja o fotografie pe o cruce oarecare!
Cu apel si recomandare pt. toti militarii din grupa alte conditii, respectiv piloti militari, parasutisti militari, cercetasi prin parasutare, alpinisti militari, scafandri militari, pirotehnisti militari, militarii participanti la misiuni in teatrele de operatii, militarii care si-au desfasurat activitatea pe submarine, de cercetare in zbor sau activitati antiteroriste (activitatile sunt prevazute in legislatie), de a contribui fiecare cum crede de cuviinta (memorii, abordare directa, poate ne organizam pt. un protest, alte metode), de a ne fi departajata grupa de munca corespunzator celor 12 luni de vechime suplimentara la fiecare an lucrat in alte conditii, la modul pragmatic. Mod care nu este altul decat majorarea cu 100% a punctajului pt. anii lucrati in alte conditii. Macar din orgoliu! Intrucat pana la acest moment, chiar nu exista nicio diferenta la calculul pensiei, intre activitatile desfasurate de noi sau daca am fi fost gornisti sau poeti militari in grupa conditii speciale! Pe de alta parte, este si o obligatie morala elementara care ne revine fata de cei care nu mai sunt intre noi sau au fost accidentati, ori mutilati in accidentele impuse de conditiile extreme de munca. Cu multumiri!
Semnat: G. Olescu
Abia dupa aceasta modificare, li se poate aplica la modul pragmatic si militarilor din grupa alte conditiiprevederile art. 18 c) din Legea nr. 263/2010 a pensionarii unitare si care la acest moment au caracter doar purteoretic pt. militarii grupei alte conditii, Caz in care, punctajul acestora se poate majora cu 100% pt. fiecare an lucrat in alte conditii, abia in aceasta situatie fiind valorificata vechimea suplimentara de 12 luni la fiecare an lucrat in alte conditii, realizandu-se, in sfarsit, departajarea grupei alte conditii de grupa conditii speciale.
Mentionez ca la schimbarea legislatiei, aceasta superficialitate legislativa a fost cauza principala de diminuare a unor pensii. Eu am lucrat in grupa alte conditii si am la cunostinta de faptul ca cele mai multe pensii au fost diminuate celor din grupa alte conditii. In ceea ce priveste militarii in activitate care fac parte din aceasta grupa de munca, acestia isi vor pierde viata si in continure viata, in continuare vor fi mutilati sau accidentati, fara ca legislatia sa le ofere nimic in schimb pt. riscul in munca in plus fata de grupa inferioara ca risc profesional denumita conditii speciale. Pe de alta parte, este si un aspect care tine atat de stupiditate, cat si de orgoliu: din moment ce tratamentul de pensionare este acelasi pt. 2 grupe de munca, nu ar fi fost mai bine sa ii desfiintam si oficial pe pilotii militari, parasutistii militari, cercetasii prin parasutare, alpinistii militari, scafandrii militari, pirotehnistii militari, militarii participanti la misiuni in teatrele de operatii, militarii care si-au desfasurat activitatea pe submarine, de cercetare in zbor sau activitati antiteroriste? Stupididitatea ca un pilot pe F-16 de exemplu, sa aiba aceeasi reducere a varstei de pensionare si aceeasi majorare de punctaj de 50% ca in cazul unui muzicant sau un contabil (exemplu), pt. riscul in munca, este mult prea evidenta! Cu toate acestea, stupiditatea in cauza exista chiar acum!
Precizari care va pot fi de utile:
1. H.G. nr. 1294/2001 privind grupele de munca pt. militari [http://lege5.ro/Gratuit/gmydcmjt/hotararea-nr-1294-2001-privind-stabilirea-locurilor-de-munca-si-activitatilor-cu-conditii-deosebite-conditii-speciale-si-alte-conditii-specifice-pentru-cadrele-militare-in-activitate]. H.G. nr. 1294/2001 este modificata si completata prin H.G.-S 1019/2010 care este secreta. Incadrarea in grupe de munca la modul concret, este realizata prin acte normative interne ale armatei, respectiv Ordinul M. 116/2002 (nesecret) si M.S. 132/2010 (secret).Actele normative secrete sunt insa publicate pe diverse site-uri!
2. O eroare frecvent intalnita din partea oficialilor pe fondul confuziilor create de schimbarea legislatiei este aceea ce intre grupa alte conditii si grupa conditii special ar exista totusi o diferenta in ceea ce priveste reducerea varstei de pensionare. Ceea ce este fals. Conform art. 55 (1) b) din Legea nr. 263/2010 a pensionarii unitare, reducerea varstei de pensionare este aceeasi in cazul ambelor grupe.
Semnat: G. Olescu
UPDATE
Urmare a celor discutate! O facem si pe asta! Intrebari pe adresa redactia@dcnews.ro pt. M. Dusa, interviu maine la DC NEWS, orele 09.30.
Către domnul Val Vâlcu si domnul Bogdan Chirieac
Numele meu este ........, sunt ofiter in rezerva provenind din M.Ap.N. Am luat la cunostinta despre invitatia de a adresa intrebari ministrului apararii Mircea Dusa, invitatul DC News la emisiunea live din data de 08.01.2015 [http://www.dcnews.ro/mircea-du-a-la-interviurile-dc-news-pune-i-intrebari_464097.html]. Intrebarile pe care as dori sa le adresez domnului ministru, cu mentiunea ca primele 7 vizeaza o situatie, iar a 8-a intrebare o cu totul alta situatie, sunt urmatoarele:
1]. Daca are la cunostinta despre faptul ca legislatia in vigoare prevede 4 grupe de munca distincte pt. militari, acestea fiind: grupa conditii normale, grupa conditii deosebite, grupa conditii speciale si grupa alte conditii.
2]. Daca are la cunostinta despre faptul ca grupa cu cel mai cel mai ridicat risc profesional in armata, se numeste alte conditii.
3]. Daca are la cunostinta despre faptul ca desi grupa alte conditii este grupa cu cel mai mare risc profesional din armata, la iesirea la pensie militarii acestei grupe beneficiaza de acelasi regim de pensionare, concretizat in aceeasi reducere a varstei de pensionare si acelasi calcul al financiar al pensiei, precum grupa de munca de risc imediat inferior denumita conditii speciale, personalul ambelor grupe beneficiind de 50% majorare punctaj pt. riscul in munca?
4]. La ce foloseste personalului din grupa alte conditii, la modul pragmatic analizand, faptul ca grupa de munca alte conditii are drept caracteristic faptul ca se adauga perioade suplimentare la vechimea in munca de 12 luni la fiecare an lucrat efectiv in alte conditii, fata de faptul ca grupa de munca conditii speciale are drept caracteristic faptul ca se adauga perioadele suplimentare la vechimea in munca de 6 luni la fiecare an lucrat efectiv in conditii speciale, din moment ce in cazul ambelor grupe reducerea varstei de pensionare este aceeasi, iar majorarea de punctaj pt. grupa de munca este de 50% la oricare dintre grupe?
5]. Daca cunoaste ca pilotul decedat in accidentul elicopterului din zona Sibiu, si care a facut parte din grupa extrema de munca denumita alte conditii, daca ar fi supravietuit, ar fi beneficiat de acelasi regim de pensionare (aceeasi reducere a varstei de pensionare si aceeasi majorare de punctaj de 50% pt. riscul in munca), precum de exemplu un contabil-sef din grupa de risc imediat inferior in munca denumita conditii speciale?
6]. Daca cunoaste ca militarii decedati in teatrele de operatii si care pe perioada misiunilor au intrat conform legislatiei in grupa extrema denumita alte conditii, daca ar fi supravietuit, ar fi beneficiat de acelasi regim de pensionare (aceeasi reducere a varstei de pensionare si aceeasi majorare de punctaj de 50% pt. riscul in munca) pt. perioadele din teatrele de operatii, precum un muzicant din grupa cu risc inferior in munca denumita conditii speciale?
7]. Cum si daca intentioneaza sa rezolve situatia creata in urma careia in Romania exista 2 grupe diferite de munca si cu risc profesional diferit, dar care in practica pensionarii sunt tratate ca si cum ar fi una si aceeasi grupa de munca?
8]. Daca cunoaste actele normative H.G.-S 1019/2010 si M.S. nr. 132/2010, ambele secrete, care prevad pt. militarii pensionati dupa data de 05.01.2011 incadrari in grupe superioare de munca fata de militarii pensionati inainte de aceasta data, in conditiile in care activitatile concret efectuate si specialitatile in cauza, sunt aceleasi? De exemplu, activitatea de tanchist efectuata inainte de data mentionata era incadrata in grupa conditii deosebite, iar dupa data mentionata a fost incadrata in conditii speciale. Caz in care, urmare a neuniformizarii aplicarii actului normativ privind grupele de munca, toate pensiile militarilor tanchisti (exemplu) pensionati inainte de 05.01.2011 au beneficiat de o majorare de 25% pt. grupa de munca, iar a celor pensionati dupa aceasta beneficiaza de o majorare de 50%, desi si unii si ceilalti au fost tanchisti, riscul in munca si activitatea desfasurata fiind aceleasi!
Numele meu este ........, sunt ofiter in rezerva provenind din M.Ap.N. Am luat la cunostinta despre invitatia de a adresa intrebari ministrului apararii Mircea Dusa, invitatul DC News la emisiunea live din data de 08.01.2015 [http://www.dcnews.ro/mircea-du-a-la-interviurile-dc-news-pune-i-intrebari_464097.html]. Intrebarile pe care as dori sa le adresez domnului ministru, cu mentiunea ca primele 7 vizeaza o situatie, iar a 8-a intrebare o cu totul alta situatie, sunt urmatoarele:
1]. Daca are la cunostinta despre faptul ca legislatia in vigoare prevede 4 grupe de munca distincte pt. militari, acestea fiind: grupa conditii normale, grupa conditii deosebite, grupa conditii speciale si grupa alte conditii.
2]. Daca are la cunostinta despre faptul ca grupa cu cel mai cel mai ridicat risc profesional in armata, se numeste alte conditii.
3]. Daca are la cunostinta despre faptul ca desi grupa alte conditii este grupa cu cel mai mare risc profesional din armata, la iesirea la pensie militarii acestei grupe beneficiaza de acelasi regim de pensionare, concretizat in aceeasi reducere a varstei de pensionare si acelasi calcul al financiar al pensiei, precum grupa de munca de risc imediat inferior denumita conditii speciale, personalul ambelor grupe beneficiind de 50% majorare punctaj pt. riscul in munca?
4]. La ce foloseste personalului din grupa alte conditii, la modul pragmatic analizand, faptul ca grupa de munca alte conditii are drept caracteristic faptul ca se adauga perioade suplimentare la vechimea in munca de 12 luni la fiecare an lucrat efectiv in alte conditii, fata de faptul ca grupa de munca conditii speciale are drept caracteristic faptul ca se adauga perioadele suplimentare la vechimea in munca de 6 luni la fiecare an lucrat efectiv in conditii speciale, din moment ce in cazul ambelor grupe reducerea varstei de pensionare este aceeasi, iar majorarea de punctaj pt. grupa de munca este de 50% la oricare dintre grupe?
5]. Daca cunoaste ca pilotul decedat in accidentul elicopterului din zona Sibiu, si care a facut parte din grupa extrema de munca denumita alte conditii, daca ar fi supravietuit, ar fi beneficiat de acelasi regim de pensionare (aceeasi reducere a varstei de pensionare si aceeasi majorare de punctaj de 50% pt. riscul in munca), precum de exemplu un contabil-sef din grupa de risc imediat inferior in munca denumita conditii speciale?
6]. Daca cunoaste ca militarii decedati in teatrele de operatii si care pe perioada misiunilor au intrat conform legislatiei in grupa extrema denumita alte conditii, daca ar fi supravietuit, ar fi beneficiat de acelasi regim de pensionare (aceeasi reducere a varstei de pensionare si aceeasi majorare de punctaj de 50% pt. riscul in munca) pt. perioadele din teatrele de operatii, precum un muzicant din grupa cu risc inferior in munca denumita conditii speciale?
7]. Cum si daca intentioneaza sa rezolve situatia creata in urma careia in Romania exista 2 grupe diferite de munca si cu risc profesional diferit, dar care in practica pensionarii sunt tratate ca si cum ar fi una si aceeasi grupa de munca?
8]. Daca cunoaste actele normative H.G.-S 1019/2010 si M.S. nr. 132/2010, ambele secrete, care prevad pt. militarii pensionati dupa data de 05.01.2011 incadrari in grupe superioare de munca fata de militarii pensionati inainte de aceasta data, in conditiile in care activitatile concret efectuate si specialitatile in cauza, sunt aceleasi? De exemplu, activitatea de tanchist efectuata inainte de data mentionata era incadrata in grupa conditii deosebite, iar dupa data mentionata a fost incadrata in conditii speciale. Caz in care, urmare a neuniformizarii aplicarii actului normativ privind grupele de munca, toate pensiile militarilor tanchisti (exemplu) pensionati inainte de 05.01.2011 au beneficiat de o majorare de 25% pt. grupa de munca, iar a celor pensionati dupa aceasta beneficiaza de o majorare de 50%, desi si unii si ceilalti au fost tanchisti, riscul in munca si activitatea desfasurata fiind aceleasi!
Detalii despre grupa de munca alte conditii
Detaliile sunt despre anomalia legislativa care afecteaza in egala masura, atat militarii in activitate, cat si militarii aflati deja in rezerva. Situatia pe scurt, este urmatoarea: in actuala legislatie de pensionare exista 2 grupe de munca distincte pt. militari, dar care beneficiaza de acelasi tratament de pensionare, respectiv de aceeasi reducere a varstei de pensionare si de acelasi mod de calcul al pensiei. Cu toate acestea, cele 2 grupe de munca sunt diferite atat d.p.d.v. legislativ, cat si al riscului professional in activitate. Cele 2 grupe sunt: grupa conditii speciale si grupa denumita (cam anost, este drept) alte conditii. In aceasta grupa denumita alte conditii sunt incadrate cele mai riscante activitati si profesii din armata, precum: piloti militari, parasutisti militari, cercetasi prin parasutare, alpinisti militari, scafandri militari, pirotehnisti militari, militarii participanti la misiuni in teatrele de operatii, militarii care si-au desfasurat activitatea pe submarine, de cercetare in zbor sau activitati antiteroriste.
Legea nr. 263/2010 a sistemului unitar de pensii, prevede astfel:
Art. 18
Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezinta, conform legii, stagiu de cotizare realizat in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca se acorda perioade suplimentare la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu, care constituie stagii de cotizare in conditii normale, dupa cum urmeaza:
a) 3 luni pentru fiecare an lucrat in conditii deosebite de munca;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat in conditii speciale de munca;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat in alte conditii de munca asa cum sunt reglementate la art. 29 alin. (2).
Dupa cum observati, legea departajeaza grupa alte conditii de grupa conditii speciale, perioadele suplimentare la vechimea in munca fiind diferite. Mai departe, urmeaza anomalia. Acele perioade suplimentare de 3 luni, 6 luni sau 12 luni, sunt transformate in majorari de punctaje la pensie, fiecare in functia de grupa de munca, altfel perioadele respective nu ar fi relevante cu absolut nimic. Dupa cum urmeaza:
Art. 100
Persoanele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele respective, dupa cum urmeaza:
a) cu 25% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii speciale, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in alte conditii de munca, potrivit legii.
Dupa cum bine observam, anomalia este aceea ca atat grupa conditii speciale, cat si grupa alte conditii au aceeasi majorare de punctaj de 50%. Corelat cu art. 18, rezulta astfel:
- 3 luni pentru fiecare an lucrat in conditii deosebite = 25% majorare punctaj.
- 6 luni pentru fiecare an lucrat in conditii speciale = 50% majorare punctaj.
- 12 luni pentru fiecare an lucrat in conditii speciale = (tot) 50% majorare punctaj.
Urmare a acestui fapt, apare urmatoarea situatie paradoxala: luam cazul a 2 militari. Militarul “A” lucreaza 32 ani in grupa conditii speciale (exemplu real de activitate din aceasta grupa: contabil-sef). Militarul „B” lucreaza tot 32 ani, dar in grupa alte conditii (exemplu real de activitate din aceasta grup: pilot pe supersonice). Prin urmare, avem de-a face cu 2 persoane incadrate in 2 grupe de risc diferit. La pensionare, celor 2 persoane li se calculeaza pensia in mod identic, astfel ca pt. fiecare an lucrat indiferent in care din cele 2 grupe de munca, beneficiaza si una si cealalta de 50% majorare a punctajului pt. grupa de munca la fiecare an de activitate. Deci, nu exista nicio diferenta la calculul pensiei.
Paradoxul mentionat este extrem de vizibil in deciziile de pensii ale militarilor si din alt punct de vedere. Luand exemplul celor 2 militari mentionati, se intampla astfel:
- Contabilul-sef care a lucrat 32 ani in grupa conditii speciale are o vechime totala in munca de 32 de ani efectivi lucrati, la care se adauga 6 luni la fiecare an lucrat urmare a prevederilor Art. 18 b). Total vechime in munca si stagiu de cotizare realizat: 48 de ani.
- Pilotul pe supersonice care a lucrat 32 ani in grupa alte conditii are o vechime totala in munca de 32 de ani efectivi lucrati, la care se adauga 12 luni la fiecare an lucrat urmare a prevederilor Art. 18 b). Total vechime in munca si stagiu de cotizare realizat: 64 de ani.
Cu toate acestea, urmare a art. 100 c), ambele persoane beneficiaza de 50% majorare punctaj la fiecare dintre cei 32 de ani efectiv lucrati. In conditiile unor venituri egale in cariera, este evident ca cele 2 persoane vor avea contributii si pensii egale. Cu toate ca primul (contabilul-sef) are o vechime totala in munca si stagiu de cotizare realizat de 48 de ani, iar celalat pilotul are o vechime totala in munca si stagiu de cotizare realizat de 64 de ani.
Cunosc care este cauza anomaliei legislative, intrucat am efectuat diverse demersuri in ultimii 5 ani de zile pt. corectarea situatiei. Fara success, bineinteles! Atat Ministerul Apararii, cat si Ministerul Muncii cunosc problema in cauza, accepta faptul ca este o anomalie, si admit ca grupa de munca alte conditii, trebuie departajata de grupa conditii speciale. Numai ca nu se intampla nimic, desi o simpla ordonanta de urgenta ar reyolva problema in mai putin de o ora. Intr-o corespondenta cu Ministerul Muncii de acum vreo 2 ani, mi s-a sugerat ca vina pt. anomalia mentionata ar apartine Ministerului Finantelor. Realitatea este ca ministerele isi declina responsabilitatea unul catre celalat.
Ministerul Muncii se disculpa, avand drept reper Art. 27 (3) din Legea nr. 263/2010 care prevede astfel:
ART. 27 (3) Cotele de contributii de asigurari sociale, sunt:
a) 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pana la data de 01.10.2014: 31,3% pentru conditii normale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori].
b) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pana la data de 01.10.2014: 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8% datorate de angajatori].
c) 36,3% pentru condiţii speciale si alte conditii de munca, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator. [Pana la data de 01.10.2014: 41,3% pentru conditii speciale si alte conditii de munca din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori].
DUPA CUM BINE OBSERVAM, LA ART. 27 (3) C), APARE CHEIA ANOMALIEI: 2 GRUPE DIFERITE DE MUNCA CU ACEEASI COTA DE CONTRIBUTII SOCIALE. CONCLUZIA ESTE URMATOAREA: LA SCHIMBAREA LEGISLATIEI, LEGIUITORUL A INTEGRAT CU BUNE INTENTII GRUPA DE MUNCA ALTE CONDITII IN LEGEA NR. 263/2010 PRIVIND SISTEMUL DE PENSII PUBLICE, DOVEDIT PRIN EXISTENTA ART. 18 C). NUMAI CA LEGIUITORUL A UITAT EFECTIV SA DEPARTAJEZE COTELE DE CONTRIBUTII DE ASIGURARI SOCIALE IN FUNCTIA DE GRUPA DE MUNCA IN CAZUL GRUPEI ALTE CONDITII FATA DE GRUPA CONDITII SPECIALE, DOVEDIT PRIN ART. 27 (3) C). CAZ IN CARE ART. 18 C) DEVINE INAPLICABIL, GRUPA ALTE CONDITII DEVENIND ASTFEL O GRUPA EXISTENTA DOAR LA NIVEL TEORETIC IN LEGISLATIE PRIVIND COMPENSAREA RISCULUI IN MUNCA, FIIND INSA LA NIVEL PRAGMATIC PE PRIMUL IN CEEA CE PRIVESTE RISCUL REAL IN MUNCA.
Asa s-a ajuns ca in Romania, dintr-o superficialitate legislativa, sa existe 2 grupe de munca cu riscuri in munca diferite, cu vechimi suplimentare diferite, dar cu aceeasi reducere a varstei de pensionare si cu aceeasi majorare de punctaj, totul in defavoarea grupei alte conditii.
In concluzie domnilor jurnalisti, este necesar ca un politician indiferent cine (trebuie sa cunoasca in mod obligatoriu notiuni si de matematica elementara), sa modifice mai intai art. 27 (3) care trebuie reformulat astfel incat sa cuprinde distinct cota de contributii pt. grupa alte conditii, dupa cum urmeaza:
Legea nr. 263/2010 a sistemului unitar de pensii, prevede astfel:
Art. 18
Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezinta, conform legii, stagiu de cotizare realizat in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca se acorda perioade suplimentare la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu, care constituie stagii de cotizare in conditii normale, dupa cum urmeaza:
a) 3 luni pentru fiecare an lucrat in conditii deosebite de munca;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat in conditii speciale de munca;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat in alte conditii de munca asa cum sunt reglementate la art. 29 alin. (2).
Dupa cum observati, legea departajeaza grupa alte conditii de grupa conditii speciale, perioadele suplimentare la vechimea in munca fiind diferite. Mai departe, urmeaza anomalia. Acele perioade suplimentare de 3 luni, 6 luni sau 12 luni, sunt transformate in majorari de punctaje la pensie, fiecare in functia de grupa de munca, altfel perioadele respective nu ar fi relevante cu absolut nimic. Dupa cum urmeaza:
Art. 100
Persoanele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele respective, dupa cum urmeaza:
a) cu 25% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in conditii speciale, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in alte conditii de munca, potrivit legii.
Dupa cum bine observam, anomalia este aceea ca atat grupa conditii speciale, cat si grupa alte conditii au aceeasi majorare de punctaj de 50%. Corelat cu art. 18, rezulta astfel:
- 3 luni pentru fiecare an lucrat in conditii deosebite = 25% majorare punctaj.
- 6 luni pentru fiecare an lucrat in conditii speciale = 50% majorare punctaj.
- 12 luni pentru fiecare an lucrat in conditii speciale = (tot) 50% majorare punctaj.
Urmare a acestui fapt, apare urmatoarea situatie paradoxala: luam cazul a 2 militari. Militarul “A” lucreaza 32 ani in grupa conditii speciale (exemplu real de activitate din aceasta grupa: contabil-sef). Militarul „B” lucreaza tot 32 ani, dar in grupa alte conditii (exemplu real de activitate din aceasta grup: pilot pe supersonice). Prin urmare, avem de-a face cu 2 persoane incadrate in 2 grupe de risc diferit. La pensionare, celor 2 persoane li se calculeaza pensia in mod identic, astfel ca pt. fiecare an lucrat indiferent in care din cele 2 grupe de munca, beneficiaza si una si cealalta de 50% majorare a punctajului pt. grupa de munca la fiecare an de activitate. Deci, nu exista nicio diferenta la calculul pensiei.
Paradoxul mentionat este extrem de vizibil in deciziile de pensii ale militarilor si din alt punct de vedere. Luand exemplul celor 2 militari mentionati, se intampla astfel:
- Contabilul-sef care a lucrat 32 ani in grupa conditii speciale are o vechime totala in munca de 32 de ani efectivi lucrati, la care se adauga 6 luni la fiecare an lucrat urmare a prevederilor Art. 18 b). Total vechime in munca si stagiu de cotizare realizat: 48 de ani.
- Pilotul pe supersonice care a lucrat 32 ani in grupa alte conditii are o vechime totala in munca de 32 de ani efectivi lucrati, la care se adauga 12 luni la fiecare an lucrat urmare a prevederilor Art. 18 b). Total vechime in munca si stagiu de cotizare realizat: 64 de ani.
Cu toate acestea, urmare a art. 100 c), ambele persoane beneficiaza de 50% majorare punctaj la fiecare dintre cei 32 de ani efectiv lucrati. In conditiile unor venituri egale in cariera, este evident ca cele 2 persoane vor avea contributii si pensii egale. Cu toate ca primul (contabilul-sef) are o vechime totala in munca si stagiu de cotizare realizat de 48 de ani, iar celalat pilotul are o vechime totala in munca si stagiu de cotizare realizat de 64 de ani.
Cunosc care este cauza anomaliei legislative, intrucat am efectuat diverse demersuri in ultimii 5 ani de zile pt. corectarea situatiei. Fara success, bineinteles! Atat Ministerul Apararii, cat si Ministerul Muncii cunosc problema in cauza, accepta faptul ca este o anomalie, si admit ca grupa de munca alte conditii, trebuie departajata de grupa conditii speciale. Numai ca nu se intampla nimic, desi o simpla ordonanta de urgenta ar reyolva problema in mai putin de o ora. Intr-o corespondenta cu Ministerul Muncii de acum vreo 2 ani, mi s-a sugerat ca vina pt. anomalia mentionata ar apartine Ministerului Finantelor. Realitatea este ca ministerele isi declina responsabilitatea unul catre celalat.
Ministerul Muncii se disculpa, avand drept reper Art. 27 (3) din Legea nr. 263/2010 care prevede astfel:
ART. 27 (3) Cotele de contributii de asigurari sociale, sunt:
a) 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pana la data de 01.10.2014: 31,3% pentru conditii normale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori].
b) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pana la data de 01.10.2014: 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8% datorate de angajatori].
c) 36,3% pentru condiţii speciale si alte conditii de munca, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator. [Pana la data de 01.10.2014: 41,3% pentru conditii speciale si alte conditii de munca din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori].
DUPA CUM BINE OBSERVAM, LA ART. 27 (3) C), APARE CHEIA ANOMALIEI: 2 GRUPE DIFERITE DE MUNCA CU ACEEASI COTA DE CONTRIBUTII SOCIALE. CONCLUZIA ESTE URMATOAREA: LA SCHIMBAREA LEGISLATIEI, LEGIUITORUL A INTEGRAT CU BUNE INTENTII GRUPA DE MUNCA ALTE CONDITII IN LEGEA NR. 263/2010 PRIVIND SISTEMUL DE PENSII PUBLICE, DOVEDIT PRIN EXISTENTA ART. 18 C). NUMAI CA LEGIUITORUL A UITAT EFECTIV SA DEPARTAJEZE COTELE DE CONTRIBUTII DE ASIGURARI SOCIALE IN FUNCTIA DE GRUPA DE MUNCA IN CAZUL GRUPEI ALTE CONDITII FATA DE GRUPA CONDITII SPECIALE, DOVEDIT PRIN ART. 27 (3) C). CAZ IN CARE ART. 18 C) DEVINE INAPLICABIL, GRUPA ALTE CONDITII DEVENIND ASTFEL O GRUPA EXISTENTA DOAR LA NIVEL TEORETIC IN LEGISLATIE PRIVIND COMPENSAREA RISCULUI IN MUNCA, FIIND INSA LA NIVEL PRAGMATIC PE PRIMUL IN CEEA CE PRIVESTE RISCUL REAL IN MUNCA.
Asa s-a ajuns ca in Romania, dintr-o superficialitate legislativa, sa existe 2 grupe de munca cu riscuri in munca diferite, cu vechimi suplimentare diferite, dar cu aceeasi reducere a varstei de pensionare si cu aceeasi majorare de punctaj, totul in defavoarea grupei alte conditii.
In concluzie domnilor jurnalisti, este necesar ca un politician indiferent cine (trebuie sa cunoasca in mod obligatoriu notiuni si de matematica elementara), sa modifice mai intai art. 27 (3) care trebuie reformulat astfel incat sa cuprinde distinct cota de contributii pt. grupa alte conditii, dupa cum urmeaza:
ART. 27 (3) REFORMULAT. Cotele de contributii de asigurari sociale, sunt:
a) 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pana la data de 01.10.2014: 31,3% pentru conditii normale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori].
b) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pana la data de 01.10.2014: 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8% datorate de angajatori].
c) 36,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator. [Pana la data de 01.10.2014: 41,3% pentru conditii speciale din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori].
d) 41,3% pentru alte conditii din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori. [Pana la data de 01.10.2014: 46,3% pentru alte conditii de muncă, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 35,8% pentru contribuţia datorată de angajator]. b) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator; [Pana la data de 01.10.2014: 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8% datorate de angajatori].
c) 36,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator. [Pana la data de 01.10.2014: 41,3% pentru conditii speciale din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori].
Abia dupa aceasta modificare, li se poate aplica la modul pragmatic si militarilor din grupa alte conditiiprevederile art. 18 c) din Legea nr. 263/2010 a pensionarii unitare si care la acest moment au caracter doar purteoretic pt. militarii grupei alte conditii, Caz in care, punctajul acestora se poate majora cu 100% pt. fiecare an lucrat in alte conditii, abia in aceasta situatie fiind valorificata vechimea suplimentara de 12 luni la fiecare an lucrat in alte conditii, realizandu-se, in sfarsit, departajarea grupei alte conditii de grupa conditii speciale.
Mentionez ca la schimbarea legislatiei, aceasta superficialitate legislativa a fost cauza principala de diminuare a unor pensii. Eu am lucrat in grupa alte conditii si am la cunostinta de faptul ca cele mai multe pensii au fost diminuate celor din grupa alte conditii. In ceea ce priveste militarii in activitate care fac parte din aceasta grupa de munca, acestia isi vor pierde viata si in continure viata, in continuare vor fi mutilati sau accidentati, fara ca legislatia sa le ofere nimic in schimb pt. riscul in munca in plus fata de grupa inferioara ca risc profesional denumita conditii speciale. Pe de alta parte, este si un aspect care tine atat de stupiditate, cat si de orgoliu: din moment ce tratamentul de pensionare este acelasi pt. 2 grupe de munca, nu ar fi fost mai bine sa ii desfiintam si oficial pe pilotii militari, parasutistii militari, cercetasii prin parasutare, alpinistii militari, scafandrii militari, pirotehnistii militari, militarii participanti la misiuni in teatrele de operatii, militarii care si-au desfasurat activitatea pe submarine, de cercetare in zbor sau activitati antiteroriste? Stupididitatea ca un pilot pe F-16 de exemplu, sa aiba aceeasi reducere a varstei de pensionare si aceeasi majorare de punctaj de 50% ca in cazul unui muzicant sau un contabil (exemplu), pt. riscul in munca, este mult prea evidenta! Cu toate acestea, stupiditatea in cauza exista chiar acum!
Precizari care va pot fi de utile:
1. H.G. nr. 1294/2001 privind grupele de munca pt. militari [http://lege5.ro/Gratuit/gmydcmjt/hotararea-nr-1294-2001-privind-stabilirea-locurilor-de-munca-si-activitatilor-cu-conditii-deosebite-conditii-speciale-si-alte-conditii-specifice-pentru-cadrele-militare-in-activitate]. H.G. nr. 1294/2001 este modificata si completata prin H.G.-S 1019/2010 care este secreta. Incadrarea in grupe de munca la modul concret, este realizata prin acte normative interne ale armatei, respectiv Ordinul M. 116/2002 (nesecret) si M.S. 132/2010 (secret).Actele normative secrete sunt insa publicate pe diverse site-uri!
2. O eroare frecvent intalnita din partea oficialilor pe fondul confuziilor create de schimbarea legislatiei este aceea ce intre grupa alte conditii si grupa conditii special ar exista totusi o diferenta in ceea ce priveste reducerea varstei de pensionare. Ceea ce este fals. Conform art. 55 (1) b) din Legea nr. 263/2010 a pensionarii unitare, reducerea varstei de pensionare este aceeasi in cazul ambelor grupe.
Domnilir jurnalisti, imi exprim convingerea ca veti expune problemele prezentate ministrului apararii. Multumesc!
redactia@dcnews.ro
redactia@dcnews.ro
de mail redactia@dcnews.ro