Cei şapte aliaţi ai lui Putin din UE şi metodele de intimidare ale Rusiei 18 martie 2015,
Dezbaterile privind prelungirea sancţiunile aplicate Rusiei au reînceput. Majoritatea statelor UE cer ca sancţiunile să fie prelungite pentru încă cel puţin 6 luni, însă sunt şi câteva ţări care se declară categoric împotriva unei astfel de decizii
Reapariţia strategică a lui Vladimir Putin. Europa se adună la Bruxell... Sancţiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei vor expira la sfârşitul lui iulie şi prelungirea sau extinderea lor va necesita un vot unanim din partea statelor membre.
Majoritatea cer ca sancţiunile să fie prelungite pentru încă cel puţin 6 luni, însă sunt şi câteva ţări care se declară categoric împotriva unei astfel de decizii, scrie Bloomberg.
Este vorba despre Cipru, Grecia, Ungaria, Austria, Italia, Slovacia şi Spania. Preşedintele cipriot Nikos Anastasiades a efectuat o vizită la Moscova în februarie, când a semnat cu Vladimir Putin mai multe acorduri privind prezenţa militara rusă în insula de la Marea Mediterană.
Noul premier grec Alexis Tsipras este agreat de Kremlin şi urmează şi el să aibă o vizită la Moscova în aprilie, unde ar putea discuta despre un ajutor financiar din partea Rusiei.
Relaţii premierului ungar Viktor Orban cu Rusia sunt destul de vechi, mai ales luând în considerare unele acuzaţii ale opoziţiei de la Budapesta, care spune că Moscova ar deţine anumite dosare compromiţătoare privind acitivtatea din perioada comunistă a liderului maghiar.
De altfel, Putin a fost la Budapesta în februarie, acolo unde a semnat cu Orban mai multe acorduri secrete privind colaborarea în domeniul nuclear.
Premierul italian, Matteo Renzi, a fost şi el la Moscova la începutul lunii martie, semnând cu Putin mai multe acorduri. Austria, Italia, Slovacia, iar mai nou Spania, şi-au exprimat public, de mai multe ori, nemulţumirea faţă de sancţiunile împotriva Rusiei. Mai mult decât atât, după ce cei mai importanţi lideri occidentali au refuzat invitaţia lui Vladimir Putin, de a participat la parada de la Moscova, de pe 9 mai, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, 4 state membre UE au acceptat să participe la ceremonii.
Potrivit ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, este vorba despre lideri din Cipru, Grecia, Slovacia şi Cehia. Donald Tusk analizează cu Merkel şi Hollande regimul european de sancţiuni împotriva Rusiei Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, analizează împreună cu preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel posibilitatea legării sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei de implementarea deplină a acordului de încetare a focului în estul Ucrainei, potrivit unui oficial UE, citat miercuri de Reuters.
Cei trei lideri examinează în prezent propunerea de compromis referitoare la viitoarele sancţiuni la adresa Moscovei, despre care Tusk crede că va fi susţinută de liderii celor 28 de state membre cu ocazia summitului european care începe joi la Bruxelles. „Direcţia acestei propuneri merge spre construirea de legături foarte puternice între implementarea acordului de la Minsk şi sancţiunile deja în vigoare, până la aplicarea deplină a acordului“, a spus oficialul european, sub rezerva anonimatului.
El a adăugat că guvernele statelor membre ale UE sunt pregătite să accepte că Merkel şi Hollande, care au contribuit la negocierea acordului de la Minsk din 12 februarie, ''vor trebui să aibă un rol specific în procesul de definire a paşilor următori care ar urma să sprijine implementarea acordului de la Minsk''.
Urgenţe şi priorităţi strategice diferite Membrii UE au opinii diferite privind sancţiunile asupra Rusiei, deoarece ele au urgenţe şi priorităţi strategice diferite. Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia par să ia o atitudine foarte dură cu Rusia. Adiţional la prezenţa minorităţilor etnie ruse în regiunea Baltică, locaţiile acestor ţări pe Câmpia Nord-Europeană şi proximitatea lor de Kaliningrad, unde flota baltică rusă îşi are reşedinţa, le face să privească acţiunile Moscovei în Europa de Est în calitate de ameninţare a securităţii lor.
În rezultat, de la începutul crizei în Ucraina, aceste companii au continuat să susţină sancţiunile şu au pus presiune pentru extinderea şi prelungirea lor, notează Stratfor.
Alte guverne din Europa centrală şi sud est tind să aibă o viziune diferită asupra situaţiei. Ţări ce includ Ungaria, Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria sunt geografic mai sigure de Rusia şi nu au conflicte directe cu Moscova. Aceste naţiuni caută o balanţă permanentă între calitatea lor de membri ai Uniunii Europene şi NATO şi interesul lor de a atrage investiţii ruse şi securizare importurilor ieftine de energie. De aceea ele în mod public au criticat, dar în mod secret au susţinut, sancţiunile împotriva Rusiei după ce au pus presiune pentru a le atenua sau amâna. Poziţia ţărilor cu cele mai mari economii de pe Continent — Germania, Franţa şi Italia — de asemenea complică problema existentă. Aceste ţări nu se simt direct ameninţate de acţiunile Rusiei în Europa de est şi ele au legături politice şi economice puternice cu Moscova. Ele îşi fac griji de impactul economic al sancţiunilor şi contra-acţiunilor şi ar dori să vadă o soluţie diplomatică a conflictului. În acelaşi timp ele sunt de asemenea îngrijorate de menţinerea Uniunii Europene şi acomodarea necesităţilor strategice ce intră în conflict a membrilor diferiţi ai Uniunii Europene. Germania este în particular într-o poziţie stângace.
Berlinul şi Moscova au legături de afaceri şi energetice puternice, dar ele de asemenea concurează pentru influenţă în Europa centrală şi de est. De aceea Germania a preluat un rol atât de important în criza ucraineană. La început ea a susţinut grupele de opoziţie în protestele de la Kiev împotriva guvernului condus de fostul Preşedinte Viktor Ianukovici şi aceasta a contribuit cu suport financiar noului guvern. Berlinul a insistat asupra sancţiunilor tot mai mari împotriva Moscovei, totodată păstrând canalele de negociere deschise şi opunându-se acţiunilor Statelor Unite, care puteau duce la o agravare a conflictului.
Manevrele militare , printre măsurile de intimidare ale Moscovei Polonia susţine că exerciţiile militare ale Rusiei au ca scop să intimideze liderii europeni pentru ca aceştia să adopte o poziţie mai puţin dură în privinţa sancţiunilor la summitul UE care va avea loc în această săptămână, relatează publicaţia electronică EUObserver. „Sunt sigură că Rusia face astfel de gesturi ... pentru a influenţa puţin decizia Consiliului European privind extinderea sancţiunilor sau, în cele din urmă, dacă nu va fi o soluţie paşnică şi nu se va respecta (acordul de încetare a focului de la) Minsk 2, impunerea unor sancţiuni economice mai dureroase“, a declarat marţi, la Varşovia, premierul polonez Ewa Kopacz.
La rândul său, ministrul leton de Externe, Edgars Rinkevics, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, a declarat că statele membre „nu sunt bucuroase“ de mişcările de trupe ale Rusiei, dar fără a împărtăşi viziunea lui Kopacz. „Nu cred că este un pas pozitiv, dar nu putem lega politica sancţiunilor privind nerecunoaşterea Crimeei şi situaţia din Ucraina de exerciţiile militare (ale Rusiei)“, a adăugat el, citat de agenţia rusă Tass. Rusia a anunţat luni exerciţii ale Flotei Nordului şi forţelor aeropurtate la care participă 40.000 de militari, 41 de nave, 15 submarine şi 110 avioane şi elicoptere. Exerciţiile implică trimiterea de rachete nucleare Iskander în Kaliningrad. Într-o iniţiativă separată, Moscova a anunţat marţi că va staţiona bombardiere nucleare în Crimeea, anexată de la Ucraina în urmă cu un an.
Liderii europeni încă nu au ajuns la un acord cu privire la declaraţia lor comună pe tema sancţiunilor impuse Rusiei.
Ciprul, Grecia, Italia şi Spania le-au criticat în ultimele săptămâni.
Dar cancelarul german Angela Merkel a subliniat luni la Berlin că „sancţiunile şi implementarea planului de la Minsk trebuie conectate“. O sursă a declarat pentru EUObserver că este improbabil să se ajungă la o înţelegere în cadrul summitului din 19-20 martie. Dar capitalele europene sunt aproape de un acord privind extinderea sancţiunilor până la sfârşitul anului. Măsuri suplimentare ar putea fi adoptate în cazul în care Rusia escaladează brusc situaţia, a precizat sursa citată. „Stratfor” consideră că guvernele UE vor evita să decidă privind sancţiunile viitoare până după martie pentru a avea mai mult timp să evalueze dacă Rusia îndeplineşte Acordul de la Minsk.
Deoarece îngheţarea de active şi interdicţia de a călători sunt mai puţin problematice decât sancţiunile economice, Uniunea Europeană ar putea să continue să prelungească sancţiunile, evitând fricţiuni politice semnificative între statele membre. Reluarea sau prelungirea sancţiunilor nu necesită o şedinţă formală a Consiliului UE; miniştrii de externe pot să hotărască asupra acestei întrebări în cadrul unei şedinţe de urgenţă în orice timp. Aceasta înseamnă că ei vor fi apţi să discute sancţiunile economice iarăşi înainte de întrunirea din iunie. Totuşi, un număr mare de state membre UE contează că Rusia va atenua conflictul îndeajuns ca blocul să lase sancţiunile să expire. Ca rezultat, Bruxellesul probabil va amâna o decizie formală pe o durată cât mai lung posibilă.
Citeste mai mult: adev.ro/nlf1l0
Dezbaterile privind prelungirea sancţiunile aplicate Rusiei au reînceput. Majoritatea statelor UE cer ca sancţiunile să fie prelungite pentru încă cel puţin 6 luni, însă sunt şi câteva ţări care se declară categoric împotriva unei astfel de decizii
Reapariţia strategică a lui Vladimir Putin. Europa se adună la Bruxell... Sancţiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei vor expira la sfârşitul lui iulie şi prelungirea sau extinderea lor va necesita un vot unanim din partea statelor membre.
Majoritatea cer ca sancţiunile să fie prelungite pentru încă cel puţin 6 luni, însă sunt şi câteva ţări care se declară categoric împotriva unei astfel de decizii, scrie Bloomberg.
Este vorba despre Cipru, Grecia, Ungaria, Austria, Italia, Slovacia şi Spania. Preşedintele cipriot Nikos Anastasiades a efectuat o vizită la Moscova în februarie, când a semnat cu Vladimir Putin mai multe acorduri privind prezenţa militara rusă în insula de la Marea Mediterană.
Noul premier grec Alexis Tsipras este agreat de Kremlin şi urmează şi el să aibă o vizită la Moscova în aprilie, unde ar putea discuta despre un ajutor financiar din partea Rusiei.
Relaţii premierului ungar Viktor Orban cu Rusia sunt destul de vechi, mai ales luând în considerare unele acuzaţii ale opoziţiei de la Budapesta, care spune că Moscova ar deţine anumite dosare compromiţătoare privind acitivtatea din perioada comunistă a liderului maghiar.
De altfel, Putin a fost la Budapesta în februarie, acolo unde a semnat cu Orban mai multe acorduri secrete privind colaborarea în domeniul nuclear.
Premierul italian, Matteo Renzi, a fost şi el la Moscova la începutul lunii martie, semnând cu Putin mai multe acorduri. Austria, Italia, Slovacia, iar mai nou Spania, şi-au exprimat public, de mai multe ori, nemulţumirea faţă de sancţiunile împotriva Rusiei. Mai mult decât atât, după ce cei mai importanţi lideri occidentali au refuzat invitaţia lui Vladimir Putin, de a participat la parada de la Moscova, de pe 9 mai, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, 4 state membre UE au acceptat să participe la ceremonii.
Potrivit ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, este vorba despre lideri din Cipru, Grecia, Slovacia şi Cehia. Donald Tusk analizează cu Merkel şi Hollande regimul european de sancţiuni împotriva Rusiei Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, analizează împreună cu preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel posibilitatea legării sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei de implementarea deplină a acordului de încetare a focului în estul Ucrainei, potrivit unui oficial UE, citat miercuri de Reuters.
Cei trei lideri examinează în prezent propunerea de compromis referitoare la viitoarele sancţiuni la adresa Moscovei, despre care Tusk crede că va fi susţinută de liderii celor 28 de state membre cu ocazia summitului european care începe joi la Bruxelles. „Direcţia acestei propuneri merge spre construirea de legături foarte puternice între implementarea acordului de la Minsk şi sancţiunile deja în vigoare, până la aplicarea deplină a acordului“, a spus oficialul european, sub rezerva anonimatului.
El a adăugat că guvernele statelor membre ale UE sunt pregătite să accepte că Merkel şi Hollande, care au contribuit la negocierea acordului de la Minsk din 12 februarie, ''vor trebui să aibă un rol specific în procesul de definire a paşilor următori care ar urma să sprijine implementarea acordului de la Minsk''.
Urgenţe şi priorităţi strategice diferite Membrii UE au opinii diferite privind sancţiunile asupra Rusiei, deoarece ele au urgenţe şi priorităţi strategice diferite. Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia par să ia o atitudine foarte dură cu Rusia. Adiţional la prezenţa minorităţilor etnie ruse în regiunea Baltică, locaţiile acestor ţări pe Câmpia Nord-Europeană şi proximitatea lor de Kaliningrad, unde flota baltică rusă îşi are reşedinţa, le face să privească acţiunile Moscovei în Europa de Est în calitate de ameninţare a securităţii lor.
În rezultat, de la începutul crizei în Ucraina, aceste companii au continuat să susţină sancţiunile şu au pus presiune pentru extinderea şi prelungirea lor, notează Stratfor.
Alte guverne din Europa centrală şi sud est tind să aibă o viziune diferită asupra situaţiei. Ţări ce includ Ungaria, Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria sunt geografic mai sigure de Rusia şi nu au conflicte directe cu Moscova. Aceste naţiuni caută o balanţă permanentă între calitatea lor de membri ai Uniunii Europene şi NATO şi interesul lor de a atrage investiţii ruse şi securizare importurilor ieftine de energie. De aceea ele în mod public au criticat, dar în mod secret au susţinut, sancţiunile împotriva Rusiei după ce au pus presiune pentru a le atenua sau amâna. Poziţia ţărilor cu cele mai mari economii de pe Continent — Germania, Franţa şi Italia — de asemenea complică problema existentă. Aceste ţări nu se simt direct ameninţate de acţiunile Rusiei în Europa de est şi ele au legături politice şi economice puternice cu Moscova. Ele îşi fac griji de impactul economic al sancţiunilor şi contra-acţiunilor şi ar dori să vadă o soluţie diplomatică a conflictului. În acelaşi timp ele sunt de asemenea îngrijorate de menţinerea Uniunii Europene şi acomodarea necesităţilor strategice ce intră în conflict a membrilor diferiţi ai Uniunii Europene. Germania este în particular într-o poziţie stângace.
Berlinul şi Moscova au legături de afaceri şi energetice puternice, dar ele de asemenea concurează pentru influenţă în Europa centrală şi de est. De aceea Germania a preluat un rol atât de important în criza ucraineană. La început ea a susţinut grupele de opoziţie în protestele de la Kiev împotriva guvernului condus de fostul Preşedinte Viktor Ianukovici şi aceasta a contribuit cu suport financiar noului guvern. Berlinul a insistat asupra sancţiunilor tot mai mari împotriva Moscovei, totodată păstrând canalele de negociere deschise şi opunându-se acţiunilor Statelor Unite, care puteau duce la o agravare a conflictului.
Manevrele militare , printre măsurile de intimidare ale Moscovei Polonia susţine că exerciţiile militare ale Rusiei au ca scop să intimideze liderii europeni pentru ca aceştia să adopte o poziţie mai puţin dură în privinţa sancţiunilor la summitul UE care va avea loc în această săptămână, relatează publicaţia electronică EUObserver. „Sunt sigură că Rusia face astfel de gesturi ... pentru a influenţa puţin decizia Consiliului European privind extinderea sancţiunilor sau, în cele din urmă, dacă nu va fi o soluţie paşnică şi nu se va respecta (acordul de încetare a focului de la) Minsk 2, impunerea unor sancţiuni economice mai dureroase“, a declarat marţi, la Varşovia, premierul polonez Ewa Kopacz.
La rândul său, ministrul leton de Externe, Edgars Rinkevics, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, a declarat că statele membre „nu sunt bucuroase“ de mişcările de trupe ale Rusiei, dar fără a împărtăşi viziunea lui Kopacz. „Nu cred că este un pas pozitiv, dar nu putem lega politica sancţiunilor privind nerecunoaşterea Crimeei şi situaţia din Ucraina de exerciţiile militare (ale Rusiei)“, a adăugat el, citat de agenţia rusă Tass. Rusia a anunţat luni exerciţii ale Flotei Nordului şi forţelor aeropurtate la care participă 40.000 de militari, 41 de nave, 15 submarine şi 110 avioane şi elicoptere. Exerciţiile implică trimiterea de rachete nucleare Iskander în Kaliningrad. Într-o iniţiativă separată, Moscova a anunţat marţi că va staţiona bombardiere nucleare în Crimeea, anexată de la Ucraina în urmă cu un an.
Liderii europeni încă nu au ajuns la un acord cu privire la declaraţia lor comună pe tema sancţiunilor impuse Rusiei.
Ciprul, Grecia, Italia şi Spania le-au criticat în ultimele săptămâni.
Dar cancelarul german Angela Merkel a subliniat luni la Berlin că „sancţiunile şi implementarea planului de la Minsk trebuie conectate“. O sursă a declarat pentru EUObserver că este improbabil să se ajungă la o înţelegere în cadrul summitului din 19-20 martie. Dar capitalele europene sunt aproape de un acord privind extinderea sancţiunilor până la sfârşitul anului. Măsuri suplimentare ar putea fi adoptate în cazul în care Rusia escaladează brusc situaţia, a precizat sursa citată. „Stratfor” consideră că guvernele UE vor evita să decidă privind sancţiunile viitoare până după martie pentru a avea mai mult timp să evalueze dacă Rusia îndeplineşte Acordul de la Minsk.
Deoarece îngheţarea de active şi interdicţia de a călători sunt mai puţin problematice decât sancţiunile economice, Uniunea Europeană ar putea să continue să prelungească sancţiunile, evitând fricţiuni politice semnificative între statele membre. Reluarea sau prelungirea sancţiunilor nu necesită o şedinţă formală a Consiliului UE; miniştrii de externe pot să hotărască asupra acestei întrebări în cadrul unei şedinţe de urgenţă în orice timp. Aceasta înseamnă că ei vor fi apţi să discute sancţiunile economice iarăşi înainte de întrunirea din iunie. Totuşi, un număr mare de state membre UE contează că Rusia va atenua conflictul îndeajuns ca blocul să lase sancţiunile să expire. Ca rezultat, Bruxellesul probabil va amâna o decizie formală pe o durată cât mai lung posibilă.
Citeste mai mult: adev.ro/nlf1l0