Scrisoare a F.M.R. adresata
D-lui VICTOR CIORBEA - Avocatul Poporului
D-lui VICTOR CIORBEA - Avocatul Poporului
Federatia Militarilor din Romania
Str.Sfintii Apostoli nr.7A,Sector 5, Bucuresti
Str.Sfintii Apostoli nr.7A,Sector 5, Bucuresti
E-mail: nicolae.gropan@yahoo.com
Excelentei sale Domnului Victor CIORBEA
Avocat al Poporului,
Avocat al Poporului,
Excelenta Voastra,
Federatia Militarilor din Romania, legal constituita prin Incheierea la Dosarul nr.50341/2009 din data de 5 februarie 2010 a Tribunalului Bucuresti care a admis cererea,a acordat personalitate juridica si a dispus inscrierea in Registrul asociatiilor,fundatiilor si federatiilor, eliberand Certificatul nr.10/14.04.2010,
avand in vedere prevederile Art.1, 13 si 14 din Legea nr.35/1997 cu completarile si modificarile ulterioare am decis sa ne adresam Domniei Voasre cu urmatoarele:
1.Va rugam sa constatati neconstitutionalitatea prevederilor Art.40 din
Ordonanta de urgenata nr.57 din 09/12/2015 emisa de Guvernul Romaniei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 923 din 11.12.2015, care schimba in totalitate litera si spiritul Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat.
Din Jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la Delegarea Legislativa reiese ca:
Art. 61 alin. (1) din Constituţia României prevede expressis verbis
principiul potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, ceea ce indică în mod neechivoc că actul de legiferare este de competenţa exclusivă a Parlamentului. În sistemul constituţional românesc, textul Constituţiei reglementează două excepţii importante de la monopolul legislativ al Parlamentului, şi anume:
(1) o procedură excepţională de substituire a Parlamentului în edictarea actelor normative de reglementare primară (art.115 din Constituţie);
(2) deciziile Curţii Constituţionale prin care se declară ca neconstituţionale unele reglementări legale (art. 147 din Constituţie).
Ceea ce interesează în cazul de faţă este chiar procedura de delegare legislativă reglementată de dispoziţiile art. 115 din Constitutie. Sunt delegate imputerniciri in domeniul legiferarii, si nu puterea/functia legislativa.
In cazul nostru art.40 din OUG nr.57/2015 Guvernul a preluat abuziv puterea/functia legislativa modificand radical principiile constante ale legiuitorului in legiferarea pensiilor speciale.
Afirmatia noastra se bazeaza pe :
Limitele constitutionale exprese in privinta adoptarii ordonantelor de urgenta.
Prin Decizia nr.15 din 25 ianuarie 2000 , a statuat ca posibilitatea Guvernului ca,in cazuri exceptionale,sa poata adopta ordonante de urgenta,in mod limitat, chiar in domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept disretionar al Guvernului si, cu atat mai mult, aceasta abilitare constitutionala nu poate justifica abuzul in emiterea ordonantelor.
De asemenea, prin Decizia nr.544 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat ca „ reglementarea pe calea ordonantelor si a ordonantelor de urgenta constituie, asa cum se prevede expres in art.115 din Constitutie,o atributie exercitata de Guvern in temeiul delegarii legislative,iar depasirea limitelor acestei delegari,stabilite prin insasi textul Constitutiei,reprezinta o imixtiune nepermisa in competenta legislativa a Parlamentului,altfel spus,o violare a principiului separatiei puterilor in stat.”
Din analiza modificarilor aduse de ordonanta de urgenta Legii nr.223 se constata ca din 125 de articole ale legii au fost modificate complet 25 de articole,toate definitorii, adica o cincime.
In motivarea existenta atat in continutul Ordonantei de urgenta nr.57 din 09/12/2015 cat si in expunerea de motive care o insoteste nu sunt intrunite conditiile cumulative pentru ca Guvernul sa poata adopta ordonante de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr.223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat.
Prin Decizia nr.255 din 11 mai 2005,Curtea Constitutionala a stabilit ca Guvernul poate adopta ordonante de urgenta in urmatoarele conditii, intrunite in mod cumulativ:
-Existenta unei situatii extraordinare;
-Reglementarea acesteia sa nu poata fi amanata;
-Urgenta sa fie motivata in cuprinsul ordonantei.
Motivarea cuprinsa in ordonanta de urgenta pentru introducerea art.40 prin care se modifica si se completeaza Legea 223/2015 excede prevederile Constitutiei Romaniei si jurisprudenta Curtii Constitutionale si nu intruneste nici una din cele trei conditii, cat despre cumulativ nici nu poate fi vorba:
„Având în vedere faptul că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016 şi luând în considerare faptul că în textul acesteia există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament-aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat,
ţinând cont că, în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010—2012”,
In expunerea de motive se prevede:
„Prin modificarea si completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat se are in vedere stabilirea unei baze de calcul a pensiei prin valorificarea exclusiv a soldelor salariilor lunare brute realizate din exercitarea functiei de baza-actualizate la data deschiderii dreptului de pensie.De asemenea,se stabilesc cu exactitate naturile de venituri care nu se includ in baza de calcul.
Pensiile care se stabilesc,recalculeaza si actualizeaza in conditiile prezentului proiect nu pot fi mai mari decat 85% din baza de calcul prevazuta la art.28.
In consecinta,prin modificarea si completarea Legii nr.223/2015 se elimina in mare parte neclaritatile privitoare la modul de stabilire, recalculare si/sau actualizare a pensiilor militare de stat”.
Atat din motivarea din preambulul ordonantei de urgenta cat si din expunerea de motive ce o insoteste nu reiese clar care este situatia exceptionala, extraordinara care sa fi impus adoptarea acestei reglementari de urgenta
Sintagmele din motivare si din expunerea de motive : „ arbitrare în interpretare... care pot determina... ţinând cont că, în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare....., este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei..., nu pot si nu constituie situatii extraordinare de abilitarea modificarii legii organice printr-o ordonanta de urgenta.
Faptul ca din data de 24 iulie 2015(data adoptarii Legii 223) pana in data de 9 decembrie 2015 „nu se proceda, nu se intampla nimic in directia emiterii normelor de aplicare a Legii 223” (Mihnea Motoc – declaratie de presa la sediul Guvernului – 9 decembrie 2015) ar trebui sa constituie un motiv temeinic de analiza la nivelul Guvernului a ministerelor si serviciilor care au atributii in domeniu si sa se ia masuri drastice impotriva celor care nu au facut nimic in domeniul emiterii actelor subsecvente, au creat si intretin artificial o situatie socio-profesionala conflictuala.
In patru luni de zile era suficient timp sa se intocmeasca normele de aplicare, sau chiar sa se amendeze legea in procedura parlamentara de urgenta.
S-a asteptat insa o oportunitate pentru a se impune un anumit punct de vedere , contrar oricaror uzante de tehnica legislativa si impotriva jurisprudentei Curtii Constitutionale.
Prin Decizia nr.225 din 11mai 2005 Curtea a statuat Legiuitorul constituant derivat, prin folosirea sintagmei „situaţie extraordinară” a încercat „restrângerea domeniului în care Guvernul se poate substitui Parlamentului, adoptând norme primare în considerarea unor raţiuni pe care el însuşi este suveran să le determine”. Situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată”, consacrându se, astfel in terminis imperativul urgenţei reglementării.
Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai statuat că invocarea unui element de oportunitate nu satisface exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât acesta este, prin definiţie de natură subiectivă, şi nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi, de oportunitate.
Referitor la justificarea ca „este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior”
Curtea a mai statuat, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, că urgenţa, consecutivă existenţei unei situaţii extraordinare, nu poate fi acreditată sau motivată de utilitatea reglementării.
De asemenea, prin Decizia nr. 258 din 14 martie 2006 , Curtea a stabilit că „inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare, […] constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut dispoziţiile art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi – ţinând seama de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice- in orice domeniu”. Mai mult, Curtea, prin Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, a statuat că „urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare”.
În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă „afectează”, dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin”. Astfel, noţiunea de „a afecta” drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, cuprinsă în textul art. 115 alin. (6) din Constituţie, se referă la „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecinţe negative”.
Modificarile efectuate prin art.40, punctele 1-6 ale OUG nr.57/ 2015 la art.28,29 si 30 din Legea 223/2015 sunt in totala contradictie cu ce statueaza Curtea Constitutionala prin decizia amintita anterior.
5. Ordonanţa de urgenţă nu poate contracara o lege adoptată de către Parlament
Asa cum in Decizia nr. 1221 din 12 noiembrie 2008 , Curtea Constituţională a adus în balanţă un nou element care limitează sfera de acţiune a Guvernului prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă. Prin decizia menţionată, Curtea a statuat că „adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 136/2008 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învăţământ adoptată de Parlament. Aşa fiind, în condiţiile în care legiuitorul primar a stabilit deja prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, condiţiile şi criteriile de acordare a acestor creşteri salariale, Guvernul, prin intervenţia sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării»”, tot astfel si punctele 1- 25 ale art.40 ale . OUG nr.57/2015 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul pensiilor militare de stat adoptată de Parlament.
De asemenea, prin Deciziile nr. 842 din 2 iunie 2009 , nr. 984 din 30 iunie 2009 şi nr. 989 din 30 iunie 2009 , Curtea a stabilit că „adoptarea ordonanţelor de urgenţă numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învăţământ adoptată de Parlament încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (4)”. Aceste statuari sunt perfect aplicabile si punctele 1- 25 ale art.40 ale . OUG nr.57/2015 de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul pensiilor militare de stat adoptată de Parlament.
Contracararea Legii nr.223/2015, masura de politica legislativa adoptata de Parlament reiese, fara de tagada, din punctul 4 al art.40 din OUG nr.57/2015, articol unicat in tehnica legislativa romaneasca si sigur in jurisprudenta reglementarii pensiilor militare din tarile NATO, unicitate ce consta din reglementarea unor drepturi prin 16 negatii „la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ”: 4. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 28.
(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:
a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
b) compensaţiile lunare pentru chirie;
c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(5) Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi.
(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.
(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.”
Prin punctele 5 si 6 ale OUG nr.57/2015 se modifica continutul art.29si 30 ale Legi nr.223/2015 privind pensiile militare de stat se modifica fundamental politica legislativa a Parlamentului si se introduc elemente discriminatorii .
Dispozitiile din Constitutie considerate a fi incalcate sunt cele ale art.16 alin.(1) privind egalitatea in drepturi, precum si ale art.1 alin.(5) referitoare la obligativitatea respectarii Constitutiei si a legilor.
În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, dispoziţii consacrate „egalităţii în drepturi“, „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.“
Cu privire la principiul egalităţii în drepturi, în jurisprudenţa sa constantă, reflectată în Decizia nr. 148/2001 sau în Decizia nr. 685/2012, Curtea Constituţională a statuat, prin considerente cu valoare general obligatorie, că „violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite“.
Modificarile aduse de art.40 al OUG nr.57/2015 au drept rezultat un tratament diferit, inegal beneficiarilor de pensii speciale dupa cum urmeaza:
5. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 29. — (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
6. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 30. — Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.”
Comparand prevederile art.29 si 30 modificate prin OUG nr.57/2015 cu prevederile din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat si cu cele ale
Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat
Art. 28
(1) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la Art. 3 lit. a)-c).
La media obtinuta se adauga un spor de pana la 15% în conditiile stabilite prin ordin comun al conducatorilor institutiilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale.
(2) Pentru militarii, politistii si functionarii publici cu statut special pensionati în conditiile Art. 19, 26 si 38, baza de calcul utilizata pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevazuta la alin. (1), actualizata la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevazuta la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorarii soldei de functie/salariului de functie si soldei de grad/salariului gradului profesional, detinute la data trecerii în rezerva/încetarii raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanenta în strainatate, precum si pentru personalul suspendat ca urmare a exercitarii unei functii de demnitate publica, care îndeplineste, în aceasta perioada, conditiile de trecere în rezerva/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, este cea prevazuta la alin. (1) si (2).
(5) În situatia în care baza de calcul stabilita potrivit alin. (3) este mai mica decat cea stabilita potrivit alin. (1), personalul aflat în misiune permanenta în strainatate poate opta pentru situatia cea mai avantajoasa.
Art. 29
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determina în procente din baza de calcul, astfel:
a) militarii, politistii si functionarii publici cu statut special, cu vechime cumulata conform Art. 3 lit. f) de cel putin 25 de ani, beneficiaza, la împlinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevazuta la Art. 28;
b) pentru fiecare an care depaseste vechimea prevazuta la lit. a), la cuantumul pensiei se adauga cate 1% din baza de calcul prevazuta la Art. 28, fara a se putea depasi venitul brut utilizat la calculul pensiei la data deschiderii dreptului la pensie.
(2) De pensie de serviciu beneficiaza si militarii, politistii si functionarii publici cu statut special cu o vechime cumulata de pana la 25 ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevazuta la Art. 28 pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala.
Art. 30
(1) Procentele corespunzatoare pentru activitatea desfasurata în conditii deosebite, speciale sau alte conditii, respectiv în grupa I si/sau a II-a de munca, prevazute la Art. 29 alin. (1) lit. b) si alin. (2), se acorda militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel putin 20 de ani în conditii deosebite sau 15 ani în conditii speciale sau alte conditii.
(2) În situatia în care persoanele prevazute la alin. (1) au lucrat mai putin de 20 ani în conditii deosebite, respectiv mai putin de 15 ani în conditii speciale sau alte conditii, la procentul corespunzator activitatii desfasurate în conditii normale se acorda un spor proportional cu timpul efectiv lucrat în conditii deosebite, speciale sau alte conditii, respectiv în grupa I si/sau a II-a de munca, fara a depasi procentul prevazut la Art. 29 alin. (2).
Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004:
"Art. 81. - (1) Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării.
Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice
Art. 68 (5).
(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3/1, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.
(3) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în specialitate prevăzută la alin. (1), la cuantumul pensiei se adaugă 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.
Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (republicata in 2009): (2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi, beneficiază la împlinirea vârstei de 60 ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare (...).
(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 14 ani în funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi, prevăzută la alin. (2), la cuantumul pensiei se adaugă 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (2), fără a se putea depăşi venitul brut lunar avut la data pensionarii.
Legea 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania:
"Art. 42^1
(1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist beneficiaza de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, daca indeplineste, cumulativ, urmatoarele conditii de pensionare:
a) piloti, insotitori de bord/membri ai echipajului de cabina cu licenta/atestat de membru al echipajului de cabina, parasutisti si personalul de inspectie in zbor, care au varsta de minimum 50 de ani si au realizat o vechime de cel putin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist;
b) navigatori, mecanici si/sau ingineri de bord naviganti, operatori radionaviganti, ingineri de receptie si control aeronave si ingineri de receptie si control mijloace PNA-TC, care au varsta de minimum 52 de ani si au realizat o vechime de cel putin 25 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist.
Art. 42^2
(1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist care indeplineste conditiile prevazute la art. 42^1 alin. (1) are dreptul la o pensie de serviciu in cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate in ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii in care se depune cererea de pensionare.
(2) Venitul total brut realizat intr-o luna, care sta la baza calculului pensiei de serviciu de catre casele teritoriale de pensii, reprezinta suma veniturilor prevazute la art. 42 lit. a), b), c) si e) si va fi mentionat in documentul emis de catre angajator, pe raspunderea acestuia.
(3) Pentru fiecare an complet care depaseste vechimea minima in activitate prevazuta la art. 42^1 alin. (1) se adauga la cuantumul pensiei cate 1% din media veniturilor totale brute prevazute la alin. (1), fara a depasi 100% din baza de calcul prevazuta la alin. (1)".
Se constata fara putinta de tagada ca toate legile care reglementeaza pensii speciale au ca numitor comun : cuantumul 80% din media veniturilor totale brute si fara a depasi 100% din baza de calcul.
Numai pentru militari,politisti si functionari publici cu statut special din administratia penitenciarelor se reglementeaza, prin art.40 al OUG nr.57/2015 cuantumari mai mici,stabilite arbitrar, discriminator, aplicandu-se doar ca o CONTRACARARE a Legii nr.223/2015.
Reducerea procentajelor celor doua cuantumuri cu 15% are un efect dezastros pentru soldatii si gradatii profesionisti, pentru subofiteri si maistri militari ca si pentru toti militarii disponibilizatia cu ocazia reducerii efectivelor Armatei Romaniei de la 320.000 la numai 73.350 militari, majoritatea disponibilizatilor neavand vechimea completa in serviciu, ceea ce automat duce la reducerea procentajelor.
Abrogarea art.22 din Legea nr.223/2015 aduce consecinte DEOSEBIT DE GRAVE . Ideea apartine unor simpli functionari cu grade ce lucreaza in ministerele si serviciile de resort si care anuleaza din condei esenta reglementarilor pentru militari. ARMATA ESTE ORGANIZATA PE ARME SI SPECIALITATI MILITARE cu specific diferit si riscuri diferite.
Art. 22.
(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal din unităţi/structuri de intervenţie şi acţiuni speciale, personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, avioane de vânătoare, vânătoare- bombardament şi cercetare, aeronave de transport, aeronave de instrucţie ale şcolilor militare de aviaţie, scafandrii, precum şi personalul din unităţile de comunicaţii, radiolocaţie şi război electronic beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.
(2) La împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.
Din cele enuntate pana in prezent rezultă cu evidenţă că Guvernul, cu ocazia adoptării ordonanţei de urgenţă, pe lângă nerespectarea condiţiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, nu a ţinut cont şi de dispoziţiile constituţionale ale art. 61 alin. (1). Guvernul, prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, nu poate în mod făţiş să se opună unei legi deja adoptate de Parlament. O atare limitare a legiuitorului delegat rezultă chiar din însăşi raţiunea existenţei delegării legislative. Astfel, atribuţiile legislative delegate în favoarea Guvernului nu se pot constitui în piedici pentru punerea în aplicare a unui act de reglementare primară adoptat chiar de către puterea legiuitoare în exercitarea competenţei sale originare. Guvernul trebuie să acţioneze în sensul punerii în aplicare a legilor edictate de către Parlament,iar cand consideră că nu există suficiente resurse de orice natură pentru aplicarea legii adoptate, va uza de alte căi constituţionale prin care va putea modifica legea în cauză. Astfel, Guvernul va putea să îşi angajeze răspunderea în temeiul art. 114 din Constituţie sau va putea supune spre adoptare în faţa Parlamentului a unui proiect de lege în procedură de urgenţă. Rezultă, cu evidenţă, că, în nici un caz, Guvernul proprio motu nu poate altera sau contracara voinţa materializată a Parlamentului. Mai mult, se reţine că principiul separaţiei puterilor în stat presupune echilibru şi colaborare între acestea şi nu poziţii iremediabil antagonice, iar când totuşi se configurează o atare stare de criză, fiecare dintre puteri poate folosi în litera şi spiritul Constituţiei instrumentarul pus la dispoziţie de către aceasta.
A accepta punctul de vedere contrar, în sensul că Guvernul prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă este legitimat din punct de vedere constituţional să contracareze măsurile legislative adoptate de Parlament, ar echivala cu transformarea competenţei excepţionale a Guvernului de a se substitui Parlamentului într una generală.
Astfel, prin prisma prevederilor Constituţiei şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, adoptarea ordonanţelor de urgenţă trebuie să se circumscrie respectării a cel puţin patru limite esenţiale, două dintre acestea fiind limite expres prevăzute de Constituţie, iar două implicite:
existenţa unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora [art.115 alin. (4) din Constituţie];
interdicţia adoptării acestora în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică [art.115 alin. (6) din Constituţie];
interdicţia alterării sau contracarării voinţei exprimate de către Parlament prin adoptarea unei legi, obligaţie ce decurge din prevederile art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie;
interdicţia confirmării/ reluării unor soluţii legislative neconstituţionale intrinseci sau extrinseci prin acte de modificare sau completare, în caz contrar, neconstituţionalitatea lovind şi actul succesiv de confirmare.
În final, menţionăm faptul că atât Guvernul, cât şi Parlamentul trebuie să manifeste o atenţie deosebită faţă de condiţiile în care sunt adoptate ordonanţele de urgenţă, întrucât „viciul de neconstituţionalitate a unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă emise de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de Parlament a ordonanţei respective. În consecinţă, legea care aprobă o ordonanţă de urgenţă neconstituţională este ea însăşi neconstituţională”.faptul ca nu ati contrasemnat OUG nr.57/2015
Oare faptul ca ministrul justitiei nu a contrasemnat OUG nr.57/2015, obligatie ce o avea atat pentru verificarea legalitatii cat si pentru faptul ca se reglementau aspecte din zona sa de responsabilitate – functionarii publici cu statut special din administratia penitenciarelor- inseamna ca nu a fost de acord cu continutul ordonantei sau nu a fost consultata?
In speta noastra va rugam Domnule Avocat al Poporului, ca in virtutea drepturilor si obligatiilor cu care sunteti indrituit de Constitutia Romaniei sa sesizati Curtea Constitutionala asupra neconstitutionalitatii art.40 din Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 09/12/2015 emisa de Guvernul Romaniei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 923 din 11.12.2015
Federatia Militarilor din Romania, legal constituita prin Incheierea la Dosarul nr.50341/2009 din data de 5 februarie 2010 a Tribunalului Bucuresti care a admis cererea,a acordat personalitate juridica si a dispus inscrierea in Registrul asociatiilor,fundatiilor si federatiilor, eliberand Certificatul nr.10/14.04.2010,
avand in vedere prevederile Art.1, 13 si 14 din Legea nr.35/1997 cu completarile si modificarile ulterioare am decis sa ne adresam Domniei Voasre cu urmatoarele:
1.Va rugam sa constatati neconstitutionalitatea prevederilor Art.40 din
Ordonanta de urgenata nr.57 din 09/12/2015 emisa de Guvernul Romaniei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 923 din 11.12.2015, care schimba in totalitate litera si spiritul Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat.
Din Jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la Delegarea Legislativa reiese ca:
Art. 61 alin. (1) din Constituţia României prevede expressis verbis
principiul potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, ceea ce indică în mod neechivoc că actul de legiferare este de competenţa exclusivă a Parlamentului. În sistemul constituţional românesc, textul Constituţiei reglementează două excepţii importante de la monopolul legislativ al Parlamentului, şi anume:
(1) o procedură excepţională de substituire a Parlamentului în edictarea actelor normative de reglementare primară (art.115 din Constituţie);
(2) deciziile Curţii Constituţionale prin care se declară ca neconstituţionale unele reglementări legale (art. 147 din Constituţie).
Ceea ce interesează în cazul de faţă este chiar procedura de delegare legislativă reglementată de dispoziţiile art. 115 din Constitutie. Sunt delegate imputerniciri in domeniul legiferarii, si nu puterea/functia legislativa.
In cazul nostru art.40 din OUG nr.57/2015 Guvernul a preluat abuziv puterea/functia legislativa modificand radical principiile constante ale legiuitorului in legiferarea pensiilor speciale.
Afirmatia noastra se bazeaza pe :
Limitele constitutionale exprese in privinta adoptarii ordonantelor de urgenta.
Prin Decizia nr.15 din 25 ianuarie 2000 , a statuat ca posibilitatea Guvernului ca,in cazuri exceptionale,sa poata adopta ordonante de urgenta,in mod limitat, chiar in domeniul rezervat legii organice, nu poate echivala cu un drept disretionar al Guvernului si, cu atat mai mult, aceasta abilitare constitutionala nu poate justifica abuzul in emiterea ordonantelor.
De asemenea, prin Decizia nr.544 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat ca „ reglementarea pe calea ordonantelor si a ordonantelor de urgenta constituie, asa cum se prevede expres in art.115 din Constitutie,o atributie exercitata de Guvern in temeiul delegarii legislative,iar depasirea limitelor acestei delegari,stabilite prin insasi textul Constitutiei,reprezinta o imixtiune nepermisa in competenta legislativa a Parlamentului,altfel spus,o violare a principiului separatiei puterilor in stat.”
Din analiza modificarilor aduse de ordonanta de urgenta Legii nr.223 se constata ca din 125 de articole ale legii au fost modificate complet 25 de articole,toate definitorii, adica o cincime.
In motivarea existenta atat in continutul Ordonantei de urgenta nr.57 din 09/12/2015 cat si in expunerea de motive care o insoteste nu sunt intrunite conditiile cumulative pentru ca Guvernul sa poata adopta ordonante de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr.223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat.
Prin Decizia nr.255 din 11 mai 2005,Curtea Constitutionala a stabilit ca Guvernul poate adopta ordonante de urgenta in urmatoarele conditii, intrunite in mod cumulativ:
-Existenta unei situatii extraordinare;
-Reglementarea acesteia sa nu poata fi amanata;
-Urgenta sa fie motivata in cuprinsul ordonantei.
Motivarea cuprinsa in ordonanta de urgenta pentru introducerea art.40 prin care se modifica si se completeaza Legea 223/2015 excede prevederile Constitutiei Romaniei si jurisprudenta Curtii Constitutionale si nu intruneste nici una din cele trei conditii, cat despre cumulativ nici nu poate fi vorba:
„Având în vedere faptul că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016 şi luând în considerare faptul că în textul acesteia există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament-aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat,
ţinând cont că, în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010—2012”,
In expunerea de motive se prevede:
„Prin modificarea si completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat se are in vedere stabilirea unei baze de calcul a pensiei prin valorificarea exclusiv a soldelor salariilor lunare brute realizate din exercitarea functiei de baza-actualizate la data deschiderii dreptului de pensie.De asemenea,se stabilesc cu exactitate naturile de venituri care nu se includ in baza de calcul.
Pensiile care se stabilesc,recalculeaza si actualizeaza in conditiile prezentului proiect nu pot fi mai mari decat 85% din baza de calcul prevazuta la art.28.
In consecinta,prin modificarea si completarea Legii nr.223/2015 se elimina in mare parte neclaritatile privitoare la modul de stabilire, recalculare si/sau actualizare a pensiilor militare de stat”.
Atat din motivarea din preambulul ordonantei de urgenta cat si din expunerea de motive ce o insoteste nu reiese clar care este situatia exceptionala, extraordinara care sa fi impus adoptarea acestei reglementari de urgenta
Sintagmele din motivare si din expunerea de motive : „ arbitrare în interpretare... care pot determina... ţinând cont că, în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare....., este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei..., nu pot si nu constituie situatii extraordinare de abilitarea modificarii legii organice printr-o ordonanta de urgenta.
Faptul ca din data de 24 iulie 2015(data adoptarii Legii 223) pana in data de 9 decembrie 2015 „nu se proceda, nu se intampla nimic in directia emiterii normelor de aplicare a Legii 223” (Mihnea Motoc – declaratie de presa la sediul Guvernului – 9 decembrie 2015) ar trebui sa constituie un motiv temeinic de analiza la nivelul Guvernului a ministerelor si serviciilor care au atributii in domeniu si sa se ia masuri drastice impotriva celor care nu au facut nimic in domeniul emiterii actelor subsecvente, au creat si intretin artificial o situatie socio-profesionala conflictuala.
In patru luni de zile era suficient timp sa se intocmeasca normele de aplicare, sau chiar sa se amendeze legea in procedura parlamentara de urgenta.
S-a asteptat insa o oportunitate pentru a se impune un anumit punct de vedere , contrar oricaror uzante de tehnica legislativa si impotriva jurisprudentei Curtii Constitutionale.
Prin Decizia nr.225 din 11mai 2005 Curtea a statuat Legiuitorul constituant derivat, prin folosirea sintagmei „situaţie extraordinară” a încercat „restrângerea domeniului în care Guvernul se poate substitui Parlamentului, adoptând norme primare în considerarea unor raţiuni pe care el însuşi este suveran să le determine”. Situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată”, consacrându se, astfel in terminis imperativul urgenţei reglementării.
Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai statuat că invocarea unui element de oportunitate nu satisface exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât acesta este, prin definiţie de natură subiectivă, şi nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi, de oportunitate.
Referitor la justificarea ca „este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior”
Curtea a mai statuat, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, că urgenţa, consecutivă existenţei unei situaţii extraordinare, nu poate fi acreditată sau motivată de utilitatea reglementării.
De asemenea, prin Decizia nr. 258 din 14 martie 2006 , Curtea a stabilit că „inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare, […] constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut dispoziţiile art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi – ţinând seama de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice- in orice domeniu”. Mai mult, Curtea, prin Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, a statuat că „urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare”.
În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă „afectează”, dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin”. Astfel, noţiunea de „a afecta” drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, cuprinsă în textul art. 115 alin. (6) din Constituţie, se referă la „a suprima”, „a aduce atingere”, „a prejudicia”, „a vătăma”, „a leza”, „a antrena consecinţe negative”.
Modificarile efectuate prin art.40, punctele 1-6 ale OUG nr.57/ 2015 la art.28,29 si 30 din Legea 223/2015 sunt in totala contradictie cu ce statueaza Curtea Constitutionala prin decizia amintita anterior.
5. Ordonanţa de urgenţă nu poate contracara o lege adoptată de către Parlament
Asa cum in Decizia nr. 1221 din 12 noiembrie 2008 , Curtea Constituţională a adus în balanţă un nou element care limitează sfera de acţiune a Guvernului prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă. Prin decizia menţionată, Curtea a statuat că „adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 136/2008 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învăţământ adoptată de Parlament. Aşa fiind, în condiţiile în care legiuitorul primar a stabilit deja prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, condiţiile şi criteriile de acordare a acestor creşteri salariale, Guvernul, prin intervenţia sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării»”, tot astfel si punctele 1- 25 ale art.40 ale . OUG nr.57/2015 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul pensiilor militare de stat adoptată de Parlament.
De asemenea, prin Deciziile nr. 842 din 2 iunie 2009 , nr. 984 din 30 iunie 2009 şi nr. 989 din 30 iunie 2009 , Curtea a stabilit că „adoptarea ordonanţelor de urgenţă numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învăţământ adoptată de Parlament încalcă art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (4)”. Aceste statuari sunt perfect aplicabile si punctele 1- 25 ale art.40 ale . OUG nr.57/2015 de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul pensiilor militare de stat adoptată de Parlament.
Contracararea Legii nr.223/2015, masura de politica legislativa adoptata de Parlament reiese, fara de tagada, din punctul 4 al art.40 din OUG nr.57/2015, articol unicat in tehnica legislativa romaneasca si sigur in jurisprudenta reglementarii pensiilor militare din tarile NATO, unicitate ce consta din reglementarea unor drepturi prin 16 negatii „la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ”: 4. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 28.
(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:
a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
b) compensaţiile lunare pentru chirie;
c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(5) Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi.
(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.
(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.”
Prin punctele 5 si 6 ale OUG nr.57/2015 se modifica continutul art.29si 30 ale Legi nr.223/2015 privind pensiile militare de stat se modifica fundamental politica legislativa a Parlamentului si se introduc elemente discriminatorii .
Dispozitiile din Constitutie considerate a fi incalcate sunt cele ale art.16 alin.(1) privind egalitatea in drepturi, precum si ale art.1 alin.(5) referitoare la obligativitatea respectarii Constitutiei si a legilor.
În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, dispoziţii consacrate „egalităţii în drepturi“, „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.“
Cu privire la principiul egalităţii în drepturi, în jurisprudenţa sa constantă, reflectată în Decizia nr. 148/2001 sau în Decizia nr. 685/2012, Curtea Constituţională a statuat, prin considerente cu valoare general obligatorie, că „violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite“.
Modificarile aduse de art.40 al OUG nr.57/2015 au drept rezultat un tratament diferit, inegal beneficiarilor de pensii speciale dupa cum urmeaza:
5. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 29. — (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
6. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 30. — Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.”
Comparand prevederile art.29 si 30 modificate prin OUG nr.57/2015 cu prevederile din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat si cu cele ale
Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat
Art. 28
(1) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la Art. 3 lit. a)-c).
La media obtinuta se adauga un spor de pana la 15% în conditiile stabilite prin ordin comun al conducatorilor institutiilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale.
(2) Pentru militarii, politistii si functionarii publici cu statut special pensionati în conditiile Art. 19, 26 si 38, baza de calcul utilizata pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevazuta la alin. (1), actualizata la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevazuta la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorarii soldei de functie/salariului de functie si soldei de grad/salariului gradului profesional, detinute la data trecerii în rezerva/încetarii raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanenta în strainatate, precum si pentru personalul suspendat ca urmare a exercitarii unei functii de demnitate publica, care îndeplineste, în aceasta perioada, conditiile de trecere în rezerva/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, este cea prevazuta la alin. (1) si (2).
(5) În situatia în care baza de calcul stabilita potrivit alin. (3) este mai mica decat cea stabilita potrivit alin. (1), personalul aflat în misiune permanenta în strainatate poate opta pentru situatia cea mai avantajoasa.
Art. 29
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determina în procente din baza de calcul, astfel:
a) militarii, politistii si functionarii publici cu statut special, cu vechime cumulata conform Art. 3 lit. f) de cel putin 25 de ani, beneficiaza, la împlinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevazuta la Art. 28;
b) pentru fiecare an care depaseste vechimea prevazuta la lit. a), la cuantumul pensiei se adauga cate 1% din baza de calcul prevazuta la Art. 28, fara a se putea depasi venitul brut utilizat la calculul pensiei la data deschiderii dreptului la pensie.
(2) De pensie de serviciu beneficiaza si militarii, politistii si functionarii publici cu statut special cu o vechime cumulata de pana la 25 ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevazuta la Art. 28 pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala.
Art. 30
(1) Procentele corespunzatoare pentru activitatea desfasurata în conditii deosebite, speciale sau alte conditii, respectiv în grupa I si/sau a II-a de munca, prevazute la Art. 29 alin. (1) lit. b) si alin. (2), se acorda militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel putin 20 de ani în conditii deosebite sau 15 ani în conditii speciale sau alte conditii.
(2) În situatia în care persoanele prevazute la alin. (1) au lucrat mai putin de 20 ani în conditii deosebite, respectiv mai putin de 15 ani în conditii speciale sau alte conditii, la procentul corespunzator activitatii desfasurate în conditii normale se acorda un spor proportional cu timpul efectiv lucrat în conditii deosebite, speciale sau alte conditii, respectiv în grupa I si/sau a II-a de munca, fara a depasi procentul prevazut la Art. 29 alin. (2).
Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004:
"Art. 81. - (1) Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării.
Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice
Art. 68 (5).
(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3/1, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.
(3) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în specialitate prevăzută la alin. (1), la cuantumul pensiei se adaugă 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.
Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (republicata in 2009): (2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi, beneficiază la împlinirea vârstei de 60 ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare (...).
(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 14 ani în funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi, prevăzută la alin. (2), la cuantumul pensiei se adaugă 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (2), fără a se putea depăşi venitul brut lunar avut la data pensionarii.
Legea 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania:
"Art. 42^1
(1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist beneficiaza de pensie de serviciu, potrivit categoriei profesionale din care face parte, daca indeplineste, cumulativ, urmatoarele conditii de pensionare:
a) piloti, insotitori de bord/membri ai echipajului de cabina cu licenta/atestat de membru al echipajului de cabina, parasutisti si personalul de inspectie in zbor, care au varsta de minimum 50 de ani si au realizat o vechime de cel putin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist;
b) navigatori, mecanici si/sau ingineri de bord naviganti, operatori radionaviganti, ingineri de receptie si control aeronave si ingineri de receptie si control mijloace PNA-TC, care au varsta de minimum 52 de ani si au realizat o vechime de cel putin 25 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist.
Art. 42^2
(1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist care indeplineste conditiile prevazute la art. 42^1 alin. (1) are dreptul la o pensie de serviciu in cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate in ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii in care se depune cererea de pensionare.
(2) Venitul total brut realizat intr-o luna, care sta la baza calculului pensiei de serviciu de catre casele teritoriale de pensii, reprezinta suma veniturilor prevazute la art. 42 lit. a), b), c) si e) si va fi mentionat in documentul emis de catre angajator, pe raspunderea acestuia.
(3) Pentru fiecare an complet care depaseste vechimea minima in activitate prevazuta la art. 42^1 alin. (1) se adauga la cuantumul pensiei cate 1% din media veniturilor totale brute prevazute la alin. (1), fara a depasi 100% din baza de calcul prevazuta la alin. (1)".
Se constata fara putinta de tagada ca toate legile care reglementeaza pensii speciale au ca numitor comun : cuantumul 80% din media veniturilor totale brute si fara a depasi 100% din baza de calcul.
Numai pentru militari,politisti si functionari publici cu statut special din administratia penitenciarelor se reglementeaza, prin art.40 al OUG nr.57/2015 cuantumari mai mici,stabilite arbitrar, discriminator, aplicandu-se doar ca o CONTRACARARE a Legii nr.223/2015.
Reducerea procentajelor celor doua cuantumuri cu 15% are un efect dezastros pentru soldatii si gradatii profesionisti, pentru subofiteri si maistri militari ca si pentru toti militarii disponibilizatia cu ocazia reducerii efectivelor Armatei Romaniei de la 320.000 la numai 73.350 militari, majoritatea disponibilizatilor neavand vechimea completa in serviciu, ceea ce automat duce la reducerea procentajelor.
Abrogarea art.22 din Legea nr.223/2015 aduce consecinte DEOSEBIT DE GRAVE . Ideea apartine unor simpli functionari cu grade ce lucreaza in ministerele si serviciile de resort si care anuleaza din condei esenta reglementarilor pentru militari. ARMATA ESTE ORGANIZATA PE ARME SI SPECIALITATI MILITARE cu specific diferit si riscuri diferite.
Art. 22.
(1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal din unităţi/structuri de intervenţie şi acţiuni speciale, personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, avioane de vânătoare, vânătoare- bombardament şi cercetare, aeronave de transport, aeronave de instrucţie ale şcolilor militare de aviaţie, scafandrii, precum şi personalul din unităţile de comunicaţii, radiolocaţie şi război electronic beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.
(2) La împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.
Din cele enuntate pana in prezent rezultă cu evidenţă că Guvernul, cu ocazia adoptării ordonanţei de urgenţă, pe lângă nerespectarea condiţiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, nu a ţinut cont şi de dispoziţiile constituţionale ale art. 61 alin. (1). Guvernul, prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, nu poate în mod făţiş să se opună unei legi deja adoptate de Parlament. O atare limitare a legiuitorului delegat rezultă chiar din însăşi raţiunea existenţei delegării legislative. Astfel, atribuţiile legislative delegate în favoarea Guvernului nu se pot constitui în piedici pentru punerea în aplicare a unui act de reglementare primară adoptat chiar de către puterea legiuitoare în exercitarea competenţei sale originare. Guvernul trebuie să acţioneze în sensul punerii în aplicare a legilor edictate de către Parlament,iar cand consideră că nu există suficiente resurse de orice natură pentru aplicarea legii adoptate, va uza de alte căi constituţionale prin care va putea modifica legea în cauză. Astfel, Guvernul va putea să îşi angajeze răspunderea în temeiul art. 114 din Constituţie sau va putea supune spre adoptare în faţa Parlamentului a unui proiect de lege în procedură de urgenţă. Rezultă, cu evidenţă, că, în nici un caz, Guvernul proprio motu nu poate altera sau contracara voinţa materializată a Parlamentului. Mai mult, se reţine că principiul separaţiei puterilor în stat presupune echilibru şi colaborare între acestea şi nu poziţii iremediabil antagonice, iar când totuşi se configurează o atare stare de criză, fiecare dintre puteri poate folosi în litera şi spiritul Constituţiei instrumentarul pus la dispoziţie de către aceasta.
A accepta punctul de vedere contrar, în sensul că Guvernul prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă este legitimat din punct de vedere constituţional să contracareze măsurile legislative adoptate de Parlament, ar echivala cu transformarea competenţei excepţionale a Guvernului de a se substitui Parlamentului într una generală.
Astfel, prin prisma prevederilor Constituţiei şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, adoptarea ordonanţelor de urgenţă trebuie să se circumscrie respectării a cel puţin patru limite esenţiale, două dintre acestea fiind limite expres prevăzute de Constituţie, iar două implicite:
existenţa unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora [art.115 alin. (4) din Constituţie];
interdicţia adoptării acestora în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică [art.115 alin. (6) din Constituţie];
interdicţia alterării sau contracarării voinţei exprimate de către Parlament prin adoptarea unei legi, obligaţie ce decurge din prevederile art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie;
interdicţia confirmării/ reluării unor soluţii legislative neconstituţionale intrinseci sau extrinseci prin acte de modificare sau completare, în caz contrar, neconstituţionalitatea lovind şi actul succesiv de confirmare.
În final, menţionăm faptul că atât Guvernul, cât şi Parlamentul trebuie să manifeste o atenţie deosebită faţă de condiţiile în care sunt adoptate ordonanţele de urgenţă, întrucât „viciul de neconstituţionalitate a unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă emise de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de Parlament a ordonanţei respective. În consecinţă, legea care aprobă o ordonanţă de urgenţă neconstituţională este ea însăşi neconstituţională”.faptul ca nu ati contrasemnat OUG nr.57/2015
Oare faptul ca ministrul justitiei nu a contrasemnat OUG nr.57/2015, obligatie ce o avea atat pentru verificarea legalitatii cat si pentru faptul ca se reglementau aspecte din zona sa de responsabilitate – functionarii publici cu statut special din administratia penitenciarelor- inseamna ca nu a fost de acord cu continutul ordonantei sau nu a fost consultata?
In speta noastra va rugam Domnule Avocat al Poporului, ca in virtutea drepturilor si obligatiilor cu care sunteti indrituit de Constitutia Romaniei sa sesizati Curtea Constitutionala asupra neconstitutionalitatii art.40 din Ordonanta de Urgenta nr. 57 din 09/12/2015 emisa de Guvernul Romaniei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 923 din 11.12.2015
Presedintele Federatiei Militarilor din Romania
General de brigada in retragere
Nicolae GROPAN
General de brigada in retragere
Nicolae GROPAN