Afirmatia apartine postului "
Vocea Rusiei". Cateva extrase:
„Într-o operaţie de apărare a teritoriului naţional din zilele noastre,
prima etapă, cea a împiedicării cucerii supremaţiei asupra spaţiului
aerian românesc, decide soarta războiului. Forţele aeriene româneşti
fiind cele de care depinde continuarea luptei sau capitularea imediată.
Îndeplinirea acestei misiuni depinde de aproximativ 20 de avioane MiG-21
Lancer, apte de zbor dar cu resursa terminată de vreo 6 ani, înarmate
cu rachete aer-aer sovietice (recuperate de la avioanele MiG-23 şi
MiG-29, scoase din dotare) cu bătaia maximă de 40 km. Forţele aeriene
române mai dispun şi de rachete sol-aer sovietice din 1964, rachete
sovietice KUB şi de o baterie AA Hawk veche din 1968, pe care nicio ţară
din Europa nu se oboseşte să le bombardeze, întrucât sunt uşor de
anihilat prin bruiaj. Ţinând cont de înzestrarea actuală a armatei
române, se poate presupune că că ea riscă să piardă supremaţia aeriană
în primele 30 de minute de la declanşarea unei operaţii militare“.
„Odată
cu câştigarea supremaţiei aeriene, aviaţia are libertate totală de
acţiune în întreg spaţiul aerian românesc şi trece la a doua etapă a
operaţiei: nimicirea forţelor terestre româneşti. Începe cu structura
ierarhică de comandă politică şi militară, prin bruierea emisiei
mijloacelor electronice de comunicare şi prin lovirea nodurilor de reţea
şi a serverelor care asigură liniile de date, cu blocarea
comunicaţiilor rutiere, feroviare, navale şi aeriene şi interzicerea
oricăror forme de aprovizionare a armatei şi a populaţiei civile. Prin
aceasta se realizează împiedicarea manevrei şi izolarea unităţilor,
subunităţilor luptătoare care sunt obligate să acţioneze individual, în
orb şi fără nicio coordonare. Aviaţia continuă cu vânarea din aer
concentrărilor de tancuri, TAB-uri, MLI-uri, APR-uri şi piese de
artilerie. Abia apoi se ocupă pe îndelete de infanterie.“
„Rata
de supravieţuire a subunităţilor de blindate româneşti care n-au fost
nimicite de bombardamentele aeriene şi reuşesc să lupte cu trupele de
uscat ale adversarului, depinde de doi factori. Anume, cine vede primul
şi deschide focul, precum şi de capacitatea de penetrare a muniţiei.
Spre deosebire de tancurile româneşti, blindatele vecinilor sunt vopsite
cu un grund cauciucat special, de tip radioabsorbant care reduce şi
amprenta termică. Un alt dispozitiv de protecţie, are rol de orbire a
capetelor de dirijare ale rachetelor antitanc în spectrul optic,
infraroşu şi laser, utilizând două sisteme de lansare automată a
grenadelor cu suspensii de aerosoli.“
Surse din Romania folosite la redactarea materialului:
Adevarul,
