De ce a fost distrusă armata
De aproximativ 10 ani, clasa politică din România a început o ofensivă împotriva militarilor în special a pensionarilor militari pe care i-a lovit în mai multe tranșe de parcă ar fi reprezentat o amenințare la adresa securității naționale. Începând cu decembrie 2010, când a apărut Legea 263 care desființa pensiile militare, până în prezent, trecând prin ordonanțe și ordine mai mult sau mai puțin legale, pensionarii militari au fost despuiați sistematic, pas cu pas, fără nici o remușcare, uneori cu o ură de neînțeles. De neînțeles este atât ura politicienilor care au luat bucată cu bucată din drepturile pensionarilor militari chiar și când au pretins că repară nedreptățile făcute de predecesorii lor, sau chiar de ei înșiși, dar mai ales cooperarea împinsă până la trădare a personalului activ al armatei aflat pe diferite funcții de decizie sau execuție în sistemul financiar și al pensiilor militare, care fără a ține cont de faptul că lovesc nu doar în drepturile și interesele colegilor sau mentorilor lor ci chiar ale lor, din dorința de a-și păstra pozițiile sau chiar a primi altele mai înalte, au oferit „expertiza”, avizul și mijloacele, procedeele de punere în aplicare a draconicelor măsuri. Acest lucru face ca vina acestora să fie chiar mai mare decât a inițiatorilor proiectelor, pentru că politicienii aveau măcar scuza că nu știau în ce lovesc, nu cunoșteau rigorile, privațiunile și vicisitudinile vieții de militar. Dar militarii care cu bună știință au oferit călăilor securea, funia și săpunul, le-au ascuțit și pregătit pentru asasinare, ce scuză au? Tăcerea lor, complicitatea, oferirea căilor de obținere a tăierilor și înghețărilor de pensii, răspunsurile în doi peri date la toate întrebările și contestațiile pensionarilor privind pensiile militare, batjocura cu care au tratat problemele foștilor colegi fac din ei, cei care au pus în aplicare planul politic privind batjocorirea armatei, complici și călăi.
Primul exemplu, primul act neconstituțional
La inițierea legilor și actelor normative cu impact social deosebit (cum este si domeniul financiar, al salarizării și pensiilor), conform art 30 alin 1 lit. d din legea 24/2000, sunt obligatorii studiile de impact. Art. 33 alin 1 din aceeași lege spune că studiile de impact sunt necesare pentru a estima costurile și impactul economic și social precum și dificultăţilecare ar putea apărea în aplicarea legii. În continuare, legea, la art. 32 alin 2, arată că aceste studii trebuie întocmite de ministerele de resort, la solicitarea comisiilor de specialitate comune din Parlament. Întrebare: A fost solicitat și înaintat acest raport din partea M.Ap.N. la emiterea ordonanțelor 57/2015, 59/2017 și 114 2018? Dacă da, care a fost opinia specialiştilor din M.Ap.N. privind impactul social și –mai ales- operativ al Ordonanței 59, care a decimat efectiv structurile M.Ap.N. până la cel mai înalt nivel, unul din efecte fiind chiar criza privind prelungirea mandatului Șefului S.M.Ap.?
Avizele respective nefiind secrete, ar trebui publicate să vedem și noi cine, ce și cum a avizat aceste proiecte de lege. Dacă aceste avize nu au fost cerute sau date, înseamnă că actele respective sunt ilegale, chiar neconstituționale, prin prisma art. 1 (5) din Constituție, care prevede că în România respectarea Constituției și a legilor este obligatorie.
Al doilea exemplu, a două încălcare a legii și Constituției
O altă lege, Legea 346/2006 prevede la art 5(3) că ”elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul său de competență” intră în atribuțiunile și responsabilitatea M.Ap.N. În același timp, Legea 223/2015 , la art 2(e) în enunțarea principiului autonomiei, specifică faptul că acest principiu se bazează pe ”organizarea, conducerea și administrarea, de sine stătătoare a sistemului pensiilor militare de stat de către instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.”
Întrebare : au fost ordonanțele 57/2015, 59/2017 și 114/2018, în întregimea lor, sau măcar în articolele și capitolele cunoscute care se referă la pensiile militare, întocmite de unul din ministerele menționate în legea 223? Dacă da, vrem să se spună cine le-a inițiat și întocmit, iar dacă nu, ne confruntăm cu aceeași ilegalitate și neconstituționalitate, în formă continuată, comisă de un grup infracțional.
Statistici alarmante
Mai sunt câteva aspecte de lămurit de către domnii din conducerea ministerului și Casa de Pensii a M.Ap.N.. De exemplu, în noiembrie 2019, Casei de Pensii Sectorială a MApN, răspunzând unei întrebări, prezintă o situație cu primele 5 pensii, pe categorii de personal din M.Ap.N.. După cum se vede din foto, la acea dată M.Ap.N., avea în plată un număr de 79676 pensii, din care 64204 de serviciu.
Pe 16.05.2019 însă, dintr-un răspuns dat unei solicitări de informații, cerute de președintele Sindicatului „Diamantul” de către aceeași Casă de Pensii, aflăm că la data respectivă, în evidența C.P.S. a M.Ap.N. se aflau un număr de 34624 de ofițeri și 19585 subofițeri, ceea ce duce la un total de 54109 de pensionari militari, adică cu 10000 mai puțin asta în situația în care datele nu cuprind și pensiile de invaliditate și de urmaș. Se pune întrebarea absolut logică, unde au dispărut cel puțin 10.000, dacă nu cumva 25.000 de pensii, dacă includem și pensiile de urmaș și invaliditate. Să înțelegem că în 6 luni au trecut ”în rezerva” pensiile a 10.000 de militari ? Tare aș vrea să cunosc de unde e această diferență și care este la ora aceasta suma pensionarilor pentru că dacă trec pe lumea cealaltă 1.700 de pensionari militari situația este gravă pentru ei, dar înfloritoare pentru bugetul M.Ap.N. și Guvernului și nu m-ar mira să aud la sfârșitul anului că M.Ap.N. a donat B.O.R. o sumă uriașă, reprezentând pensiile ce au fost „economisite” din bugetul pentru pensii. Deci care este situația exactă a pensiilor militare, câți pensionari nu mai sunt pe ani, începând din 2017 încoace și care este suma totală economisită la bugetul C.P.S. prin decesul pensionarilor, anual din 2010 ?
Militari sau civili?
Tot un document statistic scoate în relief o altă ciudățenie. Pe ”Știri pe surse” a fost publicat un document privind evoluția primelor 100 de pensii plătite de Casa de Pensii Sectorială a M.Ap.N. din 2011 până în 2017. De acolo aflăm un lucru interesant. Nu mă refer la acela că primele 25 locuri au fost întotdeauna ocupate de ”magistrații militari” la diferențe incomensurabile față de plebe, iar celelalte cu sume peste 10.000 sunt formate de piloți, dar nu neapărat de pe avioanele de luptă. Nu! Foarte interesant și ciudat este faptul că M.Ap.N. plătește unele pensii magistraților care au optat pentru altă lege a pensiilor, care nu are nici o legătură cu armata. Păi dacă domnii magistrați au decis să iasă la pensie pe legea 303/2004, ce treabă au ei cu Casa de Pensii Sectorială a M.Ap.N., de ce le plătește Armata pensiile dacă ei se consideră civili, se supun principiilor de calcul civil (acele pensii speciale) și pensiile le sunt calculate pe cu totul alte baze? De ce să plătească armata pensii speciale? Ca să se poată spune că pensiile militarilor sunt pensii speciale? Și de aici pleacă confuzia, și de aici suntem priviți drept beneficiari ai unor pensii speciale. Ar trebui ca aceste pensii să fie plătite de Casa Națională de Pensii, cea care plătește celelalte pensii, nemilitare. Magistrat militar sau nu, dacă a optat pentru pensia civilă, să îi fie plătită din fondul de pensii civile, ca să nu se mai creeze confuzia dintre pensiile militare de stat și cele speciale. Mâine, când primarii care provin din cadre militare în rezervă sau retragere, abia blagosloviți cu pensii (indemnizații) speciale vor beneficia de noua OUG dată de Veorica pentru a fi votată șef de partid, parcă văd că și acele pensii vor fi plătite de M.Ap.N. și vor fi dați exemple militarii că au pensii nesimțite, fără a se preciza în baza cărei legi și pentru care fapte au acele pensii.
Explicația
În seara zilei de 06.07.2019, la Antena 3, la emisiunea domnului Gâdea, doamna Viorica Dăncilă, premierul României și președintele partidului aflat la guvernare, a declarat că „S.U.A. este partenerul nostru strategic care ne asigură siguranţa naţională ”. Aș dori să știu dacă noi mai avem doctrină națională, dacă mai avem Armată sau structuri care să aibă în atribuțiuni siguranța națională, dacă armata S.U.A. şi structurile de securitate ale acesteia sunt component ale sistemului de securitate națională a României, unde este prevăzut acest lucru și eventual ce rost mai are să dăm bani pe aceste structuri naționale, dacă S.U.A. le asigură? Trebuie să admit că abia acuma, după această declarație a doamnei Dăncilă înțeleg și eu de ce de 10 ani guvernele României își bat joc de militari. Este clar, considerând că SUA ne asigură Siguranța națională, guvernanții au decis să desființeze armata, să distrugă industria de apărare, să decimeze rezerva armatei, să vândă resursele strategice ale țării, să desființeze rezerva armatei și să își bată joc pe pensionarii militari.
Doamna prim-ministru și toată clasa politică nu vor să înțeleagă că prezența americană în zonă nu asigură securitatea României ci apără interesele S.U.A., folosindu-se de România, nu asigurându-i securitatea sau apărându-i granițele. Americanii vor interveni doar pentru a-și apăra propriile baze, oameni și interese. Doamna prim ministru și politicienii români nu vor să țină cont de avertismentele atâtor politicieni și analiști politico-militari printre care George Friedman, care au anunțat românii în diverse ocazii că „nimeni nu vă va apăra granițele”. Iată ce spune Friedman în 2014: „O armată pe hârtie nu vă va salva. Nu spun că ruşii au de gând să invadeze România, spun că nu am idee cum se vor desfăşura lucrurile. Iar în istoria României, de obicei cel mai rău dintre lucruri se întâmplă”. Ei bine, toți știu asta, numai Viorica Dăncilă și guvernanții români, nu.
Această ultimă declarație a Vioricăi Dăncilă explică mai bine decât orice alte declarații, de ce politicienii români din ’89 încoace au dus această politică criminală la adresa Armatei, a militarilor, a Sistemului Național de Apărare. Ei se cred apăraţi de americani aşa că nu mai au nevoie de Armată.
Bibliografie web