marți, 20 februarie 2018
Se intampla in anul Centenarului III
Se intampla in anul Centenarului,
An al definitivarii distrugerii structurilor militare
Prin legile „LOV” (III)
Asa zisa Zi a libertatii religioase (13 ianuarie) inseamna ziua excluderii ortodoxilor, adica a romanilor bastinasi, de la orice fel de drept in Transilvania
(Pana cand prostia si incultura vor vota iredentismul in Parlamentul Romaniei?)
Sâmbătă, 13 ianuarie 2018, cu ocazia celor 450 de ani de la proclamarea așa-numitului Edict de la Turda, episcopii bisericilor tradiționale maghiare din Transilvania au elaborat un document prin care cer parlamentelor României și Ungariei, precum și Parlamentului European ca data de 13 ianuarie să fie marcată drept „Ziua Libertății Religioase".
„Noi, conducătorii cultelor evanghelice-luterane săsești și maghiare, reformate și unitariene din Transilvania, propunem ca Parlamentul României să adopte o Rezoluție Solemnă privind însemnătatea istorică a Edictului de la Turda, emis de către Dieta Transilvaniei, în anul 1568. Întrucât Edictul de acum 450 de ani exprimă năzuința spre pacea interconfesională, iar conviețuirea națiunilor coexistente din Transilvania (?! s.n.) este o realitate istorică importantă, solicităm Parlamentului României să declare Edictul de la Turda ca fiind o valoare socială și spirituală de importanță fundamentală, și să statueze data de 13 ianuarie ca Zi a Libertății Religioase. Solicitarea este adresată și Parlamentului Ungariei și Parlamentului European".
În 13 ianuarie 1568, la Turda, Dieta Transilvaniei a proclamat prin lege toleranța religioasă și libertatea conștiinței, se arată în document. „Edictul izvorât din ideile Reformei a garantat consolidarea protestantismului, dar a recunoscut tacit și existența altor confesiuni. Astfel, pe lângă religia romano-catolică, și-au câștigat existența instituțională alte trei religii recepte, cea luterană, reformată și unitariană. Ulterior, în spiritul Edictului de la Turda, au fost adoptate legi datorită cărora în următoarele decenii s-a consfințit și existența credinței ortodoxe ca religie tolerată, în sensul pozitiv al cuvântului (s.n.)."
Această ultimă aserțiune este un neadevăr flagrant, ca să folosesc o formulare eufemistică, și voi demonstra acest fapt mai jos. Deocamdată, trebuie arătat că, în fapt, adunarea Dietei întrunită la Turda, în 1568, pecetluia definitiv statutul de națiune tolerată a românilor ortodocși din Transilvania. Astfel, ea stabilea că, alături de cele trei religii de stat «recepte» - catolicismul, luteranismul și calvinismul - mai este recunoscută a patra, unitarianismul, considerat în Europa acelui timp o erezie pentru că nega Sfânta Treime și originea divină a lui Iisus Cristos. În ceea ce privește religia ortodoxă, cu toată proclamarea formală a libertății de credință, ea rămânea pe mai departe doar o religie tolerată, în acest fel menținându-se pentru populația majoritară românească o condiție cetățenească inferioară!
Marele istoric care a fost David Prodan pune degetul pe rană în cartea sa „Supplex libellus valachorum". „Recunoscând religiile recepte, Dieta de la Turda interzicea orice altă inovație religioasă (...), cu aceasta se stabileau cele patru religii legale: catolică, calvină, luterană și unitariană (...), ele erau religiile celor trei națiuni etnice, ale ungurilor, secuilor și sașilor. Rămânea pe dinafară, acum, religia ortodoxă. Sistemul politic se completează, se definitivează, se așează pe trei națiuni și patru religii recepte. (...) Națiunile și religiile constituționale lăsau acum pe dinafară întreg poporul român și, mai precis, ortodox".
Hotărârea Dietei de la Turda se datorează, în mare parte, principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, care, după ce a fost pe rând catolic, luteran și calvin, s-a convertit la unitarianism, sub influența lui Giorgio Blandrata, medicul său personal și promotor al acestui curent radical al reformației. Departe de a fi fost un semn de toleranță religioasă, recunoașterea unitarianismului era înlesnită de motive politice, pentru că el se opunea cu tărie habsburgilor catolici, care încercau să-și extindă dominația în Transilvania, pe când nobilii unguri, secui și sași preferau să-și păstreze privilegiile chiar rămânând sub suzeranitate turcească!
Revenind la aserțiunea din documentul semnat de episcopii bisericilor tradiționale maghiare din Transilvania, cu privire la faptul că „ (..) în spiritul Edictului de la Turda, au fost adoptate legi datorită cărora în următoarele decenii s-a consfințit și existența credinței ortodoxe ca religie tolerată, în sensul pozitiv al cuvântului (?!)" este suficient să citez din două documente ale vremii. Primul, votat cu un secol mai târziu, în 1669, tot de Dieta Transilvaniei, cuprindea legile „Aprobatae et compilatae". Acestea prevedeau, în continuare, că „Românii sunt tolerați numai, și aceasta numai provizoriu (pro tempore), în această țară, atâta timp cât va place principelui domnitor și nobililor" (Usque bene placitum principum et regnicolarum).
În ceea ce privește faptul că, în urma Edictului Dietei de la Turda, Transilvania ar fi devenit tărâmul libertății religioase și al toleranței interconfesionale, există un al doilea document: un decret privind orașul Târgu-Mureș, emis cu două secole (!) mai târziu - „Leges sen decreta opidi Szekely Vásárhely". El arată că „În anul 1759, ziua 15 a lunii decembrie, fiind adunare festivă, atât a marelui consiliu, cât și a comunității celor o sută de bărbați, s-a hotărât că (...) orice om de neam valah (deci nu numai de religie ortodoxă! s.n.) nu poate, cu nici un preț, cumpăra proprietate în oraș, ba nu poate căpăta nici pământ din hotarul orașului, fie acesta de fânaț sau arător; nimeni din cetățenii orașului să nu-i ajute să prospere, ori să-i primească la lucru și, cu atât mai vârtos, să nu le dea loc să se așeze în oraș (...), ci să-i denunțe primarului. Cei care vor contraveni acestui ordin, vor fi aspru pedepsiți."
Cam atât, deocamdată, despre viziunea episcopilor bisericilor tradiționale maghiare din Transilvania, cea care ar fi devenit, prin Edictul din 1568 al Dietei de la Turda, „tărâmul libertății religioase și al păcii interconfesionale" și despre „conviețuirea națiunilor coexistente din Transilvania (care) este o realitate istorică importantă."
Nu încape îndoială că, dacă ziua de 13 ianuarie - data în care Dieta de la Turda a decis ca ortodoxia și cu ea întreg poporul român din Transilvania să aibă statut de tolerați -, va deveni prin votul Parlamentului României, „Ziua Libertății Religioase", faptul va reprezenta un nou pas spre Europa. Nu contează că spre Europa Evului Mediu...
Iar dacă Parlamentul nu va aproba propunerea episcopilor bisericilor istorice maghiare din Transilvania, va fi foarte clar că România nu respectă drepturile religioase, îndeosebi pe cele ale minorităților și, în general, valorile europene. Puneti dvs. ghilimelele de rigoare. Iar daca va mai exista o data viitoare, straduiti-va sa alegeti patrioti adevarati, cu creoer si carte, in Parlament.
Departamentul Relatii al SCMD