Dispar pădurile
Imaginile dezastrului din Munţii Muscelului
La finele anului trecut, după o acţiune în forţă a 115 poliţişti în zona Muscelului au fost reţinute 9 persoane, 7 au fost puse sub control judiciar, au fost confiscate căruţe pline de lemn, 23 de drujbe şi bani.
Acţiunea a avut ca scop stârpirea pe cât posibil a mafiei lemnului din culoarul Rucăr-Bran şi a munţilor adiacenţi, o regiune superbă dar care a fost devastată în ultimii ani.
Haosul retrocedărilor, vânzările de terenuri, exploatările forestiere fără noimă au fost cauzele care au lăsăt munţii Muscelului fără păduri. Potrivit unui material prezentat în emisiunea “În Premieră”, la Antena 3, au intrat în colimator primari şi foşti primari de la Rucăr, Dâmbovicioara şi Nucşoara, precum Ionel Dulamă, Dumitru Secăreanu şi Dumitru Ghica, fostul viceprimar de la Rucăr, Ion Popa Nica, preşedintele Obştii Moşnenilor Rucăreni şi Dâmbovicioreni, Sever Soare, şeful de Ocol de la Câmpulung, Cătălin Oprei, fostul prefect de Argeş, Ion Cîrstoiu, oameni de afaceri precum Gheorghe Surdu, Bogdan „Bebe” Bălănică, cadastristul Horaţiu Hanganu, şefi şi inspectori de la ITRSV Ploieşti (Daniel Răducanu, Gheorghe Nicolae şi Marius Căciulă). În dosarul mafiei lemnului din Dragoslavele au fost reţinute nouă persoane: Lideraş Burulea, Vasile Crinu Onică, Ion Furdui, Constantin Cristian Coşcodaru, Jan Grancea, Costinel Petruţ Furdui, Ion Răduţă, Ionuţ Ciopleiaş şi Robert Constantin Fieraru, iar alte persoane, precum pădurari şi proprietari de gatere au fost puse sub control judiciar.
În ciuda acestor controale şi a reţinerii unor persoane, defrişările din munţii Muscelului continuă nestingherite. “La Fundăţica, judeţul Braşov, de-a lungul drumului 730a am văzut arii mari defrişate. Pe toată durata sejurului în zonă am auzit drujbe funcţionând pe toata durata zilei. Am găsit chiar şi un drum tăiat special pentru corhănirea, cu calul, a trunchiurilor de copaci. Vorbim de hectare întregi rase de pe faţa pământului. În urma lor, deja a început să se surpe pământul în mai multe locuri”, a declarat pentru Cotidianul.ro Vlad Popescu, instructor canin, aflat pentru mai multe zile în zona Rucăr-Bran la un stagiu de pregătire profesional.
În ciuda acestor controale şi a reţinerii unor persoane, defrişările din munţii Muscelului continuă nestingherite. “La Fundăţica, judeţul Braşov, de-a lungul drumului 730a am văzut arii mari defrişate. Pe toată durata sejurului în zonă am auzit drujbe funcţionând pe toata durata zilei. Am găsit chiar şi un drum tăiat special pentru corhănirea, cu calul, a trunchiurilor de copaci. Vorbim de hectare întregi rase de pe faţa pământului. În urma lor, deja a început să se surpe pământul în mai multe locuri”, a declarat pentru Cotidianul.ro Vlad Popescu, instructor canin, aflat pentru mai multe zile în zona Rucăr-Bran la un stagiu de pregătire profesional.
Imaginile luate de la faţa locului arată cum au fost cheliţi munţii şi cum zeci de hectare riscă să o ia la vale. “E o zonă mai ferită de ochii turiştilor. Este un loc ce pare a fi preferat de hoţi. E un dezastru pentru mediu”, spune Vlad Popescu. Anul trecut, Ocolul Silvic Câmpulung a aplicat 312 contravenţii silvice, cu o valoare totală de aproape 700 mii de lei, fiind consemnate şi trei infracţiuni silvice. De asemenea, s-a confiscat şi cantitatea de 130 de metri cubi de cherestea şi 225 metri cubi de lemn de foc. În ultimii 25 de ani, din România au dispărut până la 50 de mii de hectare de păduri iar alte zeci de mii au fost brăcuite, adică s-a îndepărtat cam 70% din arbori, doar din tăieri ilegale. Sunt cifre estimate de cotidianul.ro după datele prezentate de Curtea de Conturi într-un raport de audit al performanţei fondului forestier al României.
Până în 2005, scrie raportul, au fost rase până la 35 mii de hectare, iar 97 mii au fost golite de arbori în proporţie mare. Asta înseamnă că 22,6 milioane de metri cubi de masă lemnoasă a fost valorificată pe căi obscure iar în buzunarul hoţilor au intrat minim 5 miliarde de euro. Asta până în 2005. Curtea de Conturi susţine că în perioada 2010-2013, s-au tăiat/sustras ilegal 1,67 milioane de metri cubi din care 925 mii de mc doar în 2013. Rezultă o medie anuală de 2.000-2.100 de hectare defrişate ilegal. Oficialii Curţii de Conturi dau de înţeles că amploarea fenomenului ar putea fi mult mai mare.
"Întrucât estimarea volumului de masă lemnoasă tăiată ilegal se rezumă la constatările organelor de control silvic, care nu au capacitatea de a superviza întreg fondul forestier, volumul de lemn tăiat ilegal ce apare în cifrele oficiale nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului", se arată în raport. O metodă de mascare a tăierilor ilegale este cea a recoltării prin produse accidentale I.
Arboretele sunt declarate ca fiind afectate de factori biotici şi abiotici dăunători, fără a se întocmi documentaţiile aferente sau fără a le supune aprobărilor de derogare. Astfel, în anii 2012 şi 2013 s-a recoltat un volum de 2786 mii mc respectiv 3648 mii mc accidentale I, din care doar pentru 211 mii mc, respectiv 4,2% din volumul total, au existat aprobări de derogare de la prevederile 11 amenajamentelor silvice. Suspiciunea că în spatele recoltării de produse accidentale I s-ar putea afla şi tăieri ilegale de masă lemnoasă este întărită şi de repartizarea semnificativ diferită a produselor accidentale I în funcţie de forma de proprietate asupra pădurilor.
Astfel, se constată că factorii biotici şi abiotici ar afecta într-o proporţie mult mai mare pădurile persoanelor fizice şi cele ale unităţilor administrativ – teritoriale. Fondul forestier ocupă în România o suprafaţă de circa 27,33% din teritoriul ţării, sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 32%. Suprafaţa fondului forestier la data de 31 decembrie 1990 era de 6.367.660 ha, din care suprafaţa pădurilor de 6.248.990 ha şi alte terenuri în suprafaţa de 118.670 ha.
Fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Romsilva, în suprafaţă totală de 3.227.907 ha la 31 decembrie 2013 reprezentând 49,37% din fondul forestier naţional, s-a diminuat faţă de situaţia existentă la 31 decembrie 1990 cu 3.139.753 ha, în principal datorită punerii în posesie a foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, prin aplicarea prevederilor legilor fondului funciar. Din 716 mii proprietari de păduri, 708 mii au proprietăţi mai mici de 30 ha teren forestier, însă majoritatea se grupează în jurul unei proprietăţi medii forestiere de 1,1 ha.